ziaristii.com

Etichetă: crime impotriva umanitatii

  • Iliescu și Voican, căpușele revoluției, deratizate de Guvernul Orban! Institutul-sinecură a fost desființat prin ordonanță de urgență

    Guvernul Orban a decis luni, 30 decembrie, desființarea prin ordonanță de urgență a Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), o sinecură FSN-isto-PSD-istă pe care și-a făcut-o cadou Ion Iliescu în 2004. Institutul era condus de Ion Iliescu (președinte) și Gelu Voican Voiculescu (secretar general), ambii puși sub acuzare pentru crime împotriva umanității.

    Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, a propus introducerea pe ordinea de zi a OUG de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române. Premierul Ludovic Orban a spus scurt: „Aprob”.

    Institutul Revoluţiei Române s-a aflat recent în centrul unui scandal, după ce a decis organizarea unui concert în 22 decembrie, gest calificat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 şi urmaşilor acestora.

    Aceleași organizaţii au cerut demiterea lui Ion Iliescu şi a lui Gelu Voican Voiculescu de la conducerea acestei instituţii, precum şi reformarea ei.

    Ulterior, Grupul pentru Dialog Social a cerut desfiinţarea imediată a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

    ”Revoluţia din 1989 a culminat cu ziua de 21 decembrie, când în Bucureşti, la Universitate, mii de oameni au manifestat şi au luptat cu mâinile goale, faţă-n faţă cu Armata, Miliţia şi Securitatea. Este un moment de vârf al eroismului, după cel de la Timişoara. Această rezistenţă în jurul «baricadei de la Inter»  a fost determinantă pentru tot ce s-a întâmplat în continuare, mai cu seamă în data de 22 decembrie, în toată România.

    Cei care au luat puterea în după-amiaza zilei de 22 decembrie nu au nicio îndreptăţire să se numească revoluţionari şi nu pot revendica această calitate acordată de statul român.

    Împrejurările istorice de după confiscarea Revoluţiei au făcut posibilă o anomalie şi mai mare: au fost create instituţii ale falşilor revoluţionari. Una dintre acestea este autointitulatul «Institut al Revoluţiei Române», condus de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu.

    În prezent, aceştia doi sunt puşi sub acuzare de către Parchetul General pentru crime împotriva umanităţii, petrecute după momentul în care au luat puterea. Dosarul Revoluţiei a fost încheiat şi se judecă în prezent”, a transmis Grupul pentru Dialog Social.

    Institutul Revoluției Române a fost înființat în 2004, ultimul an de președinție al lui Ion Iliescu, fiind o sinecură a elitei PSD-iste. Ion Iliescu a urmărit să rescrie adevărul evenimentelor din decembrie 1989 folosind bani publici. Gelu Voican Voiculescu, un asociat al lui Iliescu în acele zile, suspectat – ca și mentorul său – că ar fi agentul Moscovei, a devenit directorul general al institutului.

    Acest institut, plasat în subordinea Senatului României, colcăia de oamenii PSD-ului și de corupți ai partidului, care-și făcuseră aici un culcuș, hrănindu-se din fonduri publice.

    Bugetul anual al IRRD depășea 600.000 de euro, bani cheltuiți fără niciun folos în elucidarea evenimentelor din decembrie 1989. Dimpotrivă, IRRD a întreținut diversiunile mincinoase ale echipei pro-sovietice Iliescu-Brucan-Roman-Militaru-Voican, care a fost impusă de Moscova la putere cu prețul a peste 1.000 de morți.

    Iliescu, Voican, Cutean, Roman, Mironov, Răzvan Theodorescu, Cazimir Ionescu…

    IRRD este sinecura eternă a lui Ion Iliescu. Conducerea executivă este asigurată de trioul Ion Iliescu (președinte) – Gelu Voican Voiculescu (director general) – Emilian Cutean (secretar general).

    Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu sunt judecați pentru crime împotriva umanității, comise chiar în Revoluția din 1989, pe spinarea căreia s-au cocoțat ei pentru pentru a deține demnități publice și 89 de ani, respectiv 78 de ani.

    Emilian Cutean, fost deputat PSD, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru nereguli financiare făcute la Secretariatul de Stat pentru Revoluționari (din cadrul Guvernului), pe care l-a condus.

    O altă structură de conducere a IRR este Colegiul Național, din care fac parte 17 membri. Printre aceștia, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Emilian Cutean, Dumitru Mazilu, Răzvan Theodorescu, Alexandru Mironov, Dorel Vișan, Cazimir Ionescu și Petre Roman.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Încă un pas spre anticipate. Kelemen Hunor, primul aliat al lui Orban. E nevoie și de Băsescu!

  • Testamentul politic al lui Ion Iliescu: nu-și asumă și nu răspunde pentru crimele din 1989

    După un interviu controversat pentru agenția rusă TASS în care vorbește despre necesitatea „normalizării relațiilor” cu Moscova, Ion Iliescu publică un text lung pe blogul său care aduce mult cu un testament politic.

    Fostul președinte al României care a preluat puterea în 1989 în urma prăbușirii regimului Ceaușescu a fost pus sub acuzare pentru săvârșirea de crime împotriva umanității.

    În perioada imediat următoare după ce a preluat puterea au fost uciși 957 de oameni, existând dovezi că violențele au fost provocate de Iliescu și oamenii săi, cei mai mulți agenți ai Moscovei, pentru a-i consolida puterea.

    „Nu intenționez să răspund tuturor clișeelor care țin loc de evaluare a faptelor din urmă cu treizeci de ani. Cred sincer că societatea românească este suficient de matură pentru a accepta toate punctele de vedere, și a judeca faptele, și nu etichetele lipite de unii sau de alții pe aceste fapte”, scrie Ion Iliescu în textul publicat online.

    Acest mesaj al lui Ion Iliescu poate fi interpretat și ca mărturia lui în cazul procesului în care e implicat. Fostul președinte susține mai departe teza revoltei populare care a schimbat un regim dictatorial, refuzând să vorbească despre modul în care a luat puterea și de ce violențele au continuat mai mult de două săptămâni după aceea.

    „Factorul declanșator al Revoluției Române a fost, până la urmă, încercarea de a-l muta cu forța pe pastorul Laszlo Tokes de la Timișoara în altă parohie. Cetățenii s-au solidarizat cu el, dar nu doar atât: au considerat că este un bun moment pentru a-și exprima public nemulțumirile și nevoia de schimbare. Intervenția violentă a forțelor de ordine a declanșat riposta cetățenilor, care au început să formuleze cereri explicite de schimbare a sistemului politic. Succesiunea evenimentelor s-a accelerat, și rezultatul se cunoaște: regimul totalitar al lui Ceaușescu a căzut, după protestele din București, din 21-22 decembrie 1989”, scrie Iliescu.

    În acest punct s-a oprit mereu în acești 30 de ani referirile lui Ion Iliescu la evenimentele sângeroase din decembrie 1989. Niciodată n-a trecut mai departe de momentul în care Nicolae Ceaușescu pleacă din CC al PCR.

    Citiți întregul rechizitoriu din Dosarul Revoluției pe Politiknews.ro.

    Acest testament mai mult îl acuză pe Ion Iliescu decât îl scuză. El face un apel care are o notă din disperare cerând să nu mai căutăm vinovați după atâția ani. E un pic de nebunie în gestul lui după ce sute de oameni au fost prezenți la Curtea Supremă în prima zi a procesului Revoluției, oameni care au fost răniți sau au pierdut copii, rude sau părinți în acele zile tulburi.

    „România s-a schimbat mult în ultimii treizeci de ani. Și, cu toate greșelile, și eșecurile, schimbarea a fost una în bine. Binele nu este nici atât de mare, precum ni-l dorim, dar nici atât de mic pe cât ne place să spunem. Binele este operă colectivă, așa cum Revoluția și schimbările care au însoțit-o au fost operă colectivă. Este momentul să încetăm să căutăm vinovați în orice situație în care este nevoie de soluții. Să ne asumăm responsabilități, ca niște cetățeni conștienți de drepturile, libertățile și obligațiile noastre”, a scris Ion Iliescu.

    Dar exact acesta e motivul pentru care România n-a avut liniște în acești ani, pentru că vinovații pentru crimele de atunci n-au fost judecați și pedepsiți. Toată neliniștea socială, corupția și lipsa de responsabilitate a oamenilor politici provine din faptul că responsabilii pentru crimele de atunci au scăpat nepedepsiți.

    Iliescu, la 89 de ani, încearcă să mai salveze ce se poate salva din epoca sa care atârnă ca o piatră de moară de gâtul României. Singura rază de lumină este că, după 30 de ani, Ion Iliescu a ajuns în fața judecătorilor, fiind acuzat de crime împotriva umanității. România are o șansă să se mai facă bine, Iliescu, nu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Iliescu, Voican şi Cico, inculpați pentru crime împotriva umanității. Din 22 decembrie 1989 au avut toată puterea, au creat „psihoza teroristă”

    Procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii.

    Prin punerea în mișcare a urmăririi penale, suspecții au deveni inculpați. Calitatea de inculpat este ultima etapă înainte de trimiterea în judecată.

    Acum, toți cei patru inculpați sunt pensionari. În decembrie 1989 erau:

    • Ion Iliescu – președintele CFSN, viitor președinte al României;
    • Gelu Voican Voiculescu – membru CFSN, viitor vice prim-ministru;
    • Emil (Cico) Dumitrescu – membru CFSN, contraamiral;
    • Iosif Rus – membru CFSN, general, comandantul Aviației Militare.

    Faptele, acuzațiile

    • Începând din 22.12.1989, orele 16.00, întreaga forţă militară a României (Armată, Interne, Securitate, Gărzi Patriotice) s-a pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
    • Grupul de decizie politico-militară al CFSN a urmărit accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
    • Începând cu seara zilei de 22.12.1989, a fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior, acceptată şi asumată de factorii decizionali ai CFSN.
    • Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general-locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
    • Cei patru inculpaţi (Iliescu, Voican, Cico, Rus) au participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.
    • Prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului au fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
    • În intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
    • Psihoza teroristă a fost indusă cu intenţie, prin diversiuni şi dezinformări.
    • După 22.12.1989, psihoza teroristă a provocat 862 de decese și 2.150 de răniri.
    • Diversiunile şi dezinformările au creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
    • Inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu au dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), au participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi au acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor.
    • Inculpatul Iosif Rus a contribuit la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili) la Aeroportul Otopeni.
    • Inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989, precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul 11 al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, a contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist.

    Comunicatul Parchetului General

    ”Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 2017, 18 decembrie 2017, 2 aprilie 2018 și 17 aprilie 2018, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

    Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p.

    Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor cu caracter politic și militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale (C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.

    Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

    Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.

    Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

    Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

    Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
    Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

    Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

    De asemenea, inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

    Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

    Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost comunicată inculpaţilor.

    Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”