Două sunt ultimele „amazoane” ale fostei grupări PSDragnea: traseista mahalagioaică Lia Olguța Vasilescu și pseudo-creștina isterică Gabriela Firea.
Trăsături politice comune: aroganța și incompetența cu care au condus comunitățile în care au deținut funcția de primar, tonul de mahala al discursului politic și dependența de grupurile oculte, cu iz de interlopi și clanuri de familie, cărora le-au deschis larg calea către jefuirea banilor publici.
Diferențe de situație politică dictate de rezultatele obținute la recentele alegeri locale: Lia Olguța Vasilescu obține o victorie chinuită, cucerind pentru a treia oară funcția de primar al Craiovei, dar pierde controlul orașului, pentru că Dreapta formează majoritatea în Consiliul Local. Gabriela Firea suferă o înfrângere rușinoasă în fața lui Nicușor Dan și, cuprinsă fiind de panica provocată de previzibile dosare pe care DNA le va deschide asupra numeroaselor ilegalități pe care le-a comis ca primar, demonstrează că este lipsită de curaj și caracter, făcând un scandal atât de grotesc și de penibil, încât până și colegii din PSD i-au cerut, discret, să se oprească din mahalagisme.
Lia Olguța Vasilescu și Gabriela Firea sunt două personaje politice egal de hidoase și, totodată, de periculoase. Personaje arhetipale pentru PSD, un partid politic născut din creuzetul mânjit de sângele celor uciși în Decembrie 1989 și manevrat de eșaloanele 2 și 3 ale PCR și ale Securității, sub controlul activistului comunist Ion Iliescu, partid transformat în ultimii 30 de ani într-o mafie politică anti-națională și anti-europeană a cărei putere extrem de toxică pentru națiunea română și statul român a atins apogeul sub conducerea actualului pușcăriaș de drept comun, Liviu Dragnea.
Lia Olguța Vasilescu – o mahalagioacă victorioasă care câștigă funcția de primar, dar pierde trofeul numit Craiova
În prima parte a analizei noastre, ne oprim asupra victoriei otrăvite pe care a obținut-o Lia Olguța Vasilescu la Craiova, prin adjudecarea unui al treilea mandat de primar.
Pe fondul unei totale lipse de colaborare între PNL și USR-PLUS, pe alocuri sabotate de grupuri oculte de interese transpartinice, Lia Olguța Vasilescu (PSD) reușește să câștige acest nou mandat de primar al Craiovei. O victorie însă incompletă, chiar otrăvită, pentru că la nivelul Consiliu Local Craiova, majoritatea, deși fragilă (cu numai un singur vot diferență!), este deținută de consilierii Dreptei.
Un primar nereprezentativ pentru craioveni
Din perspectivă politică, principala problemă a noului mandat de primar obținut de „amazoana” Olguța este lipsa de reprezentativitate.
Din cei 250.171 de alegători din Craiova înscriși în liste, s-au prezentat la urne 89.480, reprezentând o prezență modestă la vot, de 35,76%.
Din acest total de 89.480 voturi, au fost valabil exprimate 87.667, iar 1.752 au fost voturi nule.
Lia Olguța Vasilescu a reușit să obțină 30.062 de voturi (34,29%) din numărul total celor valabil exprimate, cu 8.534 de voturi mai mult decât principalul contracandidat, profesorul universitar Nicolae Giugea (PNL), care a obținut 21.528 de voturi (24,55%).
Aceste date ne spun că Lia Olguța Vasilescu a obținut, de fapt, voturile a doar 12% din totalul cetățenilor craioveni cu drept de vot (34,29% din 35,76%). Dacă, alături de acest procent, luăm în calcul faptul că PSD a pierdut majoritatea în Consiliul Local Craiova, atunci se poate spune că poziția PSD în capitala Olteniei este tot mai fragilă.
Pentru politicianul traseist Lia Olguța Vasilescu, aceste date reprezintă și un avertisment sever: în 2016, în urmă cu patru ani (la o prezență la vot nu cu mult mai mare: 38,66%, 99.554 de votanți), candidata PSD obținea 58.478 de voturi. În 27 septembrie 2020, Lia Olguța Vasilescu obține cu 28.416 de voturi mai puțin, adică aproape la jumătate din totalul voturilor pro-PSD din 2016. Un nou element concret care ne spune că, la Craiova, atât gașca PSD, cât și traseista Lia Olguța Vasilescu sunt tot mai puțin acceptați de comunitate.
Un mandat supus unui control sever din partea Dreptei
Din perspectivă strict tehnică, administrativă, Lia Olguța Vasilescu se confruntă însă cu o problemă mult mai mare decât imaginea unei victorii incomplete, aproape rușinoase, asigurată de doar 12% din craiovenii cu drept de vot. Această problemă este pierderea majorității în Consiliul Local Craiova.
Primarul Lia Olguța Vasilescu va fi un primar de Opoziție, silit să lucreze sub controlul direct, defel binevoitor, ba posibil foarte agresiv, al unei majorități formate din PNL și USR-PLUS. Cele mai importante domenii privind dezvoltarea comunității sunt controlate de majoritatea politică din Consiliul Local.
Astfel, conform legislației în vigoare, chestiuni precum hotărârile privind bugetul local, hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale, hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră se adoptă cu majoritatea absolută (jumătate plus unu) a consilierilor locali în funcție.
Lia Olguța Vasilescu va deține controlul instituțiilor publice și al serviciilor publice de interes local din Craiova, entități deja supradimensionate de camarila PSD pentru a procura sinecuri membrilor clanurilor de familie și diferitelor grupuri de interese din PSD Craiova. Acest control este unul precar, pentru că majoritatea PNL-USR-PLUS din Consiliul Local Craiova are la îndemână instrumente puternice pentru a forța restructurarea acestora: bugetul local și dreptul de a înființa și reorganiza instituții, servicii publice, societăți și regii autonome, în condițiile legii.
Profilul de politician al primarului PSD reales al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, ne avertizează că fosta PRM-istă va face apel la tupeul de mahala care-i caracterizează comportamentul politic și va căuta să provoace permanent crize în relația cu Consiliul Local Craiova (probabil, după o scurtă perioadă în care va mima intenția colaborării „spre binele craiovenilor”). Ea va căuta să-și procure alibiul că mandatul ei (de altfel, plin de promisiuni bizare, precum aceea de înființare a unui Dracula Park, posibil așezat lângă un cimitir real al orașului!), nu se poate exercita din cauza „dușmanilor poporului” liberali și useriști care formează majoritatea din consiliu. Un scenariu pe cât de previzibil, pe atât de lipsit de perspective politice pentru Lia Olguța Vasilescu și PSD Craiova. Le reamintim cifrele care descriu criza prelungită, la margine de prăpastie, în care se află: 58.478 de voturi obținute în 2016 și abia 30.062 de voturi în 2020.
Este evident că PSD Craiova și Lia Olguța Vasilescu vor deveni istorie peste încă 4 ani, dacă vor continua să mizeze, alături de acoliții lor din Craiova, pe impertinență, impostură, incompetență și jefuirea banilor publici adunați din taxele și impozitele plătite de craioveni.
Cosmin Dorin Vasile – un nou pretendent la șefia PSD Dolj
O altă problemă serioasă cu care se va confrunta curând Lia Olguța Vasilescu este apariția unei alternative în leadership-ul organizației locale a PSD. Este vorba de noul președinte al Consililui Județean Dolj, Cosmin Dorin Vasile.
Politician tânăr, „inițiat” în mecanismele și subtilitățile funcționării Consiliului Județean de către fostul baron local Ion Prioteasa („fost”, pentru că s-a retras recent din funcția de președinte al CJ Dolj, pe care a deținut-o timp de peste 16 ani, în schimbul unui loc elegibil pe lista PSD de candidați la Senat), Cosmin Dorin Vasile este competent profesional în activitatea depusă în structurile Consiliului Județean, fără asocieri cu personaje dubioase din mahalaua interlopă a Craiovei ori din clanurile de familie care controlează PSD Craiova și mai ales, fără să fie cercetat în vreun dosar DNA. El are toate șansele să confirme, pe de o parte, că este un bun manager al județului Dolj, iar pe de altă parte, că este politicianul care merită să preia conducerea PSD în zonă, „eliberând” organizația locală a PSD care, în prezent, este confiscată de „famiglia” Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda.
Dincolo de calitățile personale și profesionale mai mult sau mai puțin discutabile, noul președinte PSD al Consiliului Județean Dolj, Cosmin Dorin Vasile, are de partea lui cifrele care descriu victoria importantă obținută în 27 septembrie 2020.
La alegerile pentru funcția de președinte al CJ Dolj au fost înscriși pe liste 579.733 de alegători, din care s-au prezentat la urne 286.104 (o prezență la vot de 49,35%). Din aceste voturi, totalul voturilor valabil exprimate este de 263.874, iar voturi nule au fost 21.872.
Candidatul PSD, Cosmin Dorin Vasile, a reușit să obțină 111.317 voturi din cele 263.874 voturi valabil exprimate, adică 42,18%, la o distanță confortabilă de principalul contracandidat, profesorul Alexandru Gîdăr (PNL), care a obținut 85.990 de voturi (32,58%).
Observăm că noul președinte PSD al Consiliului Județean Dolj, Cosmin Dorin Vasile, a obținut cu 81.255 de voturi mai mult decât Lia Olguța Vasilescu (de aproximativ 3,7 ori mai mult). Totodată, procentul de voturi obținut din numărul total de locuitori ai județului Dolj cu drept de vot este de 19,2%, de asemenea, superior celui obținut de Lia Olguța Vasilescu (12%) aplicat la corpul elector chemat să voteze.
Rezultă că noul președintele PSD al CJ Dolj, Cosmin Dorin Vasile, este îndreptățit să solicite preluarea funcției de președinte al PSD Dolj, funcție deținută în prezent de mai mereu tăcutul și absentul (în Parlamentul European, că pe plaiurile mioritice este foarte vocal!) europarlamentar Claudiu Manda.
Nu în ultimul rând, alături de argumentul moral de a solicita această funcție, Cosmin Dorin Vasile are un argument și mai puternic: „armata” formată din cei 78 de primari PSD din Dolj. Primari care au înțeles foarte limpede mesajul cu insistență comunicat de câțiva ani de Ion Prioteasa: „urmașul” în scaunul de președinte al CJ Dolj va fi Cosmin Dorin Vasile. Fapt care a devenit realitate în ziua de 27 septembrie 2020.
Lupta pentru putere din PSD Craiova/Dolj se anunță cel puțin la fel, dacă nu chiar mai interesantă ca previzibila ciocnire între primarul Lia Olguța Vasilescu și majoritatea PNL-USR-PLUS din Consiliul Local Craiova.
Singura „manivelă” de relativ control pe care o deține camarila Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda asupra președintelui PSD al CJ Dolj, Cosmin Dorin Vasile, este colaborarea cu filiala locală a PER, controlată de fostul pușcăriaș condamnat pentru fapte de corupție și ex-primarul Craiovei, Antonie Solomon (PER acceptând alianța cu PSD la nivelul CJ Dolj, pentru constituirea unei majorități favorabile PSD).
DNA dă târcoale
La toate aceste dificultăți, peste Lia Olguța Vasilescu și peste câțiva dintre colaboratorii apropiați, unii dintre ei (re)confirmați consilieri locali sau șefi de instituții publice, se vor rostogoli, probabil destul de curând, dosarele DNA care cercetează – unele „in rem”, altele deja „in personam” – fapte suspecte comise în timpul primelor mandate de primar exercitate de Lia Olguța Vasilescu. Să amintim, de exemplu, Dosarul „Craiova Culturală”, în care DNA anchetează cheltuirea, în mod discreționar și netransparent, a 1.000.000 euro din bugetul orașului de către Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“, ONG înființat de Consiliul Local Craiova la inițiativa primarului Lia Olguța Vasilescu, în încercarea eșuată penibil de a obține pentru Craiova titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
În loc de concluzie, două întrebări
Prima întrebare: cel de-al treilea mandat de primar obținut de Lia Olguța Vasilescu va fi, cumva, cel mai scurt și ultimul din cariera ei de traseist politic?
Deși toate datele oferite de contextul actual generează această întrebare, trebuie spus că este dificil de oferit un răspuns exact. Se poate opera doar cu variante posibile de viitor.
Dacă majoritatea PNL-USR-PLUS din Consiliul Local Craiova va funcționa eficient, fără trădări, fără tensionări inutile între parteneri (cum, regretabil și nociv pentru craioveni, au fost cele care au făcut imposibilă existența unei singure candidaturi a Dreptei la funcția de primar al orașului), cu fermitate și profesionalism, fără să se lase impresionată de scandalul de mahala ori de ofertele dubioase lansate de primărița Lia Olguța Vasilescu, atunci aceasta își va asuma un mandat cenușiu, în care va fi martoră la destructurarea găștilor PSD-iste din instituțiile publice ale Craiovei și, eventual, la apariția unor noi dosare DNA.
O demisie a primarului Lia Olguța Vasilescu (mai exact, alegerea și plecarea ei ca deputat sau senator PSD la viitoarele alegeri parlamentare) va fi mai probabilă în situația în care, până în alegerile parlamentare, vor fi semnale că dosare DNA care o vizează, direct sau indirect, se vor pune în mișcare într-o direcție nefavorabilă și care face imperios necesară obținerea imunității parlamentare. Nu ar fi prima dată cu Lia Olguța Vasilescu își trădează alegătorii și orașul natal, pentru a obține avantajele politice și personale dorite. La fel s-a întâmplat și în 2016.
Dacă Lia Olguța Vasilescu va refuza să mai candideze ca parlamentar pe listele PSD, înseamnă că este sigură de victoria PSD în alegerile parlamentare. Se poate spune că Lia Olguța Vasilescu va avea, în preajma alegerilor parlamentare, rolul de „hârtie de turnesol”: dacă va accepta să candideze la Parlament, atunci va fi clar că șansele PSD de a obține o majoritate parlamentară și de a forma guvernul sunt mici, foarte mici.
Dincolo de toate aceste supoziții, un lucru rămâne cert: treptat, influența PSD asupra Craiovei se diminuează. Din păcate, se pare că până la momentul în care craiovenii vor înțelege să participe la vot, să se implice în relansarea vieții economice, sociale și culturale din comunitatea lor, va mai curge destul de multă apă pe albia Jiului. Până atunci, Craiova rămâne unul dintre cele mai înapoiate orașe-capitală de județ și de regiune din țară, exemplu nefericit de comunitate pe care politicienii locali, profitând de nepăsarea, indolența și lipsa de implicare civică a locuitorilor, au jefuit-o și batjocorit-o, anulându-i aproape orice șansă de progres și integrare în marea familie a localităților moderne și civilizate ale Uniunii Europene.
…și în final, a doua întrebare, pentru oltenii din Craiova: Muică, dragi craioveni olteni, mai sunteți voi neam de piatră, pui de Brâncoveni, de panduri și de Jieni? Deocamdată, se pare că nu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vineri, 11 septembrie, domnul Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a făcut o vizită neanunțată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Craiova. Aflat în trecere prin Bănie, unde a participat și la o conferință de presă, alături de vicepremierul Raluca Turcan, vorbind despre viitorul spital regional, domnul ministru a decis să facă o vizită de control celui mai mare spital public din Oltenia. O acțiune necesară, dar insuficientă și oarecum bizar organizată.
Pe lista de control a ministrului s-au aflat mai multe puncte fierbinți legate de activitatea SCJU Craiova, cel mai mare spital din Oltenia.
Înainte de toate, ministrul a dorit să verifice dacă Laboratorul de Genetică Medicală funcționează la capacitatea maximă. A aflat că aparatura modernă cumpărată din banii Ministerului Sănătății este funcțională și folosită cu maximum de randament, ba chiar a primit o mică lecție de eficiență din partea conducerii laboratorului. Conform relatărilor din presa locală, șeful Laboratorului, d-nul prof. univ. dr. Mihai Ioana, l-a sfătuit pe domnul ministru ca, la nivel național, pentru celelalte laboratoare de genetică din spitalele publice, să achiziționeze același tip de dotări pentru fluxul de diagonsticare RealTime PCR. Existența unui singur tip de echipamente ar crește viteza de realizare a testelor atât prin scădarea timpului de achiziționare a consumabilelor, cât și prin rezolvarea compatibilității tehnice între laboratoare. Se pare că domnul ministru a reținut lecția…
În Clinica de Cardiologie (printre cele mai moderne din sistemul public de sănătate), domnul ministru a primit din partea managerului spitalului, Laurențiu Ivanovici, câteva solicitări de ajutor: achiziționarea unui angiograf pentru zona de chirurgie cardiacă, problema recrutării de personal specializat. Nelu Tătaru a promis sprijin, rămâne de văzut cât de repede va fi oferit. Ministrul a vizitat și secția de ATI a spitalului, dorind să vadă modul de organizare și funcționare.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, în control la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova / Sursa foto: Gazeta de Sud
După epuizarea vizitei (controlului), managerul Laurențiu Ivanovici a solicitat rezolvarea unor probleme urgente cu care se confruntă spitalul și care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
S-a solicitat alocarea urgentă a medicamentului Remdesivir (primul medicament autorizat de Uniunea Europeană pentru tratamentul anti-Covid-19). Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este „spital Covid”, adică îngrijește bolnavi afectați de acest virus și, în consecință, are nevoie urgentă de acest medicament.
S-a mai solicitat sprijin pentru depunerea a trei proiecte realizate de spital, pentru obținerea a aproximativ 7,5 milioane euro în cadrul unui program de combatere a răspândirii Covid-19, din fonduri europene, proiecte care trebuie avizate de Ministerul Sănătății.
Nu în ultimul rând, managerul Ivanovici a insistat să se găsească soluții pentru acordarea sporului de 30% și a voucherelor de vacanță pentru personalul din UPU, a cărei finanțare este asigurată direct de la minister. Onor ministrul Tătaru a promis sprijin pentru rezolvarea acestor probleme.
De ce acest control inopinat era necesar
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, Laurențiu Ivanovici, este membru PNL. El a fost numit la conducerea spitalului în mai 2020, în locul altui liberal, medicul Teodor Sas, care, după un mandat destul de scurt, se pare că nu a mai rezistat situației tot mai dificile generate în spital de pandemia de Covid-19.
Încă de la momentul numirii, noul manager a suportat atacuri puternice atât din partea PSD, cât și din partea USR-PLUS.
Principala acuzație adusă liberalului Ivanovici (de fapt, singura, pentru că adversarii săi politici nu au găsit nimic murdar în activitatea lui de manager) a fost aceea că, în urma cu 17 ani, în 2003, a fost anchetat penal pentru racolarea unor persoane care intenționau să treacă ilegal frontiera de stat în țări din spațiul Schengen, solicitând aproximativ 2.000 de mărci de persoană pentru intermediere. Pentru această faptă, Ivanovici a fost condamnat la două luni închisoare, dar fapta a fost grațiată prin legea 543/2002, care acorda grațiere în cazul tuturor pedepselor mai mici de 5 ani.
Din 2003 până în prezent, liberalul Ivanovici a ocupat diferite funcții publice, și de fiecare dată a fost obligat să-și asume greșeala, să-și exprime public regretul, să ofere detalii despre acel moment întunecat din propriul trecut. Același lucru l-a făcut și când adversarii politici l-au atacat pe subiectul respectiv, după numirea în funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova. Atunci a declarat presei: „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”.
Liberalul Laurențiu Ivanovici, managerul SCJU Craiova, împreună cu președintele României, Klaus Werner Iohannis / Sursa foto: Facebook
Din activitatea profesională și politică a lui Laurențiu Ivanovici nu se pot culege, deocamdată, informații că ar fi fost implicat, direct sau indirect, în activități de natură penală și de corupție. Totodată, nu există informația că ar fi anchetat de DNA, așa cum este cazul unora dintre politicienii craioveni care-i conteastă dreptul moral de a ocupa funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Alianța USR-PLUS Craiova – marele vinovat pentru eșecul realizării unei alianțe anti-PSD la Craiova – l-a atacat vehement pe managerul liberal cu această acuzație veche. Lipsiți însă de „muniție” suplimentară, activiștii USR-PLUS Craiova au renunțat, într-un târziu, să-l mai atace.
PSD însă a avut grijă să-l asedieze pe liberal nu doar folosind marota „condamnat penal pus de PNL la conducerea spitalului”, ci și provocând felurite tensiuni (și nu numai!) în interiorul instituției, cu ajutorul membrilor de partid pe care-i are în rândul personalului spitalului.
De altfel, pe lista de candidați la funcția de consilier în Consiliul Local Craiova se află și doi medici angajați ai SCJU Craiova.
Cel mai important este conf. univ. dr. Sorin Dinescu, medic primar epidemiolog, șeful departamentului de Epidemiologie de la SCJU Craiova și prorector al Universității de Medicină și Farmacie Craiova.
Conf. univ. dr. Sorin Dinescu, epidemiologul SCJU Craiova, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
Al doilea candidat, o tânără speranță a PSD Craiova, este medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al Tineretului Social Democrat Dolj.
Nu sunt singurii medici din SCJU Craiova cu adeziune scrisă la PSD, însă, în contextul în care scad vertiginos șansele de victorie ale candidatului PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, probabil că cei doi medici au fost chemați să ajute la „efortul de război” disperat pe care-l pune PSD pentru a păstra controlul Primăriei Craiova.
Medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al tinerilor PSD-iști doljeni, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
În cazul medicului Sorin Dinescu se poate vorbi chiar despre un fel de „deconspirare”, pentru că în declarații de interese (pentru anii 2012, 2013, 2014 și 2019, că atât am găsit!) depuse de acesta pe site-ul UMF Craiova, în calitate de cadru universitar, nu aflăm că ar fi fost membru PSD.
În asediul la care USR-PLUS și, mai ales, PSD Craiova l-au supus pe managerul liberal al Spitalului Județean din Craiova, au fost lansate tot felul de afirmații false despre „nereguli”, „incompetență”, „management defectuos” etc. Se pare că o parte din aceste atacuri au ajuns și la urechile ministrului Sănătății. De aici, probabil, și dorința acestuia de a organiza un control inopinat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Sosit (aproape) neanunțat, agresiv în organizarea vizitei ad-hoc (imediat ce a intrat în incinta spitalului, ministrul a solicitat să fie condus direct la Laboratorul de Genetică Medicală, probabil să afle dacă se confirmă sau nu zvonul că laboratorul nu ar lucra la capacitate maximă), ministrul Nelu Tătaru s-a lămurit destul de repede că la SCJU Craiova nu există probleme mari ori, dacă există, rezolvarea lor stă în puterea și responsabilitatea legală a Ministerului Sănătății.
Prin urmare, acest control inopinat a fost necesar pentru a lămuri, în mare măsură, cum stau lucrurile cu activitatea managerială a lui Laurențiu Ivanovici. Concluzia: în ciuda numeroaselor dificultăți provocate de pandemie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova funcționează în parametri normali (atât cât permit pandemia și problemele financiare!) și, mai ales, că acest spital nu este focar de infecție Covid-19, ca alte unități spitalicești din țară.
De ce acest control inopinat nu este suficient
Situația sanitară gravă din Craiova și județul Dolj, provocată de pandemia de Covid-19, cerea (și încă îi cere) ministrului Sănătății să opereze un control inopinat vast.
Este foarte bizar că ministrul Nelu Tătaru și-a limitat exercitarea atribuțiilor de ministru doar la efectuarea unui control în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, instituția spitalicească cea mai puțin afectată de Covid-19 din tot județul Dolj.
Craiova a fost zguduită recent de o adevărată criză epidemiologică, prin apariția unor mari focare de Covid-19 în Căminul pentru Persoane Vârstnice și în Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj (structură din subordinea Ministerului Sănătății) a fost total ineficientă și suspect de îngăduitoare.
Scandalul lagărului Covid-19 de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova
În speța de la Căminul pentru Persoane Vârstnice (instituție condusă de Valentin Giurcă, unul dintre cei mai vehemenți și obedienți activiști PSD din grupul controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda), inspectorii DSP Dolj au inițiat un control (se pare că anunțat, nu inopinat!) abia după ce presa locală și centrală a dezvăluit declarațiile șocante ale unor membri din rândul personalului despre condițiile de lagăr de exterminare din instituție. La acel moment, în Cămin erau infectați cu Covid 126 de bătrâni și 26 de salariați.
Conform comunicatului de presă nr. 14/17.08.2020, controlul DSP Dolj a constatat grave nereguli: circuitele funcționale curate se intersectau cu circuitele cu risc de contaminare Covid-19 în spațiile unde sunt cazați bătrânii; alimentele din care se prepară hrana bătrânilor erau stocate în condiții insalubre și folosite inclusiv după expirarea termenului de valabilitate (!); lenjeriile de pat și de corp provenite de la bătrânii cazați în instituție – atât de la cei pozitivi Covid-19, cât și de la cei non-Covid – nu erau preluate, decontaminate, spălate, călcate și depozitate separat, pentru evitarea contaminării; echipamentele individuale de protecție ale personalului nu erau dezinfectate, spălate conform procedurilor, în spălătoria instituției; decesul unui rezident al Căminului, cauzat de Covid-19, nu a fost declarat autorităților medicale competente (altfel spus, s-a ascuns motivul real al decesului!).
Constatările controlului operat de DSP Dolj pot fi completate de declarațiile șocante făcute de angajați ai Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, instituție controlată de PSD prin politrucul Valentin Giurcă: aparținătorii bătrânilor (membri ai familiei) au avut acces în instituție, în ciuda carantinei declarate oficial; bătrânii au avut posibilitatea să plece din instituție, prin oraș; organizarea personalului a fost la margine de haos, fapt care a favorizat răspândirea infectării cu Covid-19 în rândul personalului etc.
Directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, PSD-istul Valentin Girucă, zis și domnu’ „Într-un-cămin-de-bătrâni-se-mai-și-moare” / Sursa: Facebook
Totodată, în presă s-au adus probe despre totala nepăsare a managerului Valentin Giurcă privitoare la pregătirea instituției pentru confruntarea cu pandemia de Covid-19.
Jurnaliștii de la Recorder.ro au verificat achizițiile făcute prin SEAP deCăminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Concluzia a fost șocantă! O instituție care găzduiește 320 de bătrâni, cu 152 de salariați, a achiziționat doar 16 kituri de recoltare Covid-19 (în 29 iunie), 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline (în 7 august), deși ar fi fost necesare mii de asemenea obiecte. S-au achiziționat doar 100 de combinezoane de protecție (în 11 august). Căminul a mai achiziționat 2.250 de măști simple în trei straturi (deși ar fi fost necesare măști de protecție pentru personalul medical și de îngrijire de tip FFP2 sau FFP3), adică aproximativ 15 măști pentru fiecare angajat în cele peste 5 luni de la apariția coronavirusului pe teritoriul României.
Nu mai insistăm pe faptul că angajați membri/simpatizanți ai PSD din această instituție publică au devenit „celebri” pentru activitățile de propagandă în favoarea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Activități realizate cu acordul tacit (ordinul?) al managerului Valentin Giurcă.
Deși în luna iulie, data când s-a operat controlul inspectorilor DSP Dolj, situația de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova era una înfiorătoare, măsurile dispuse de DSP Dolj sunt penibile, echivalentul unei mângâieri pe creștet: câteva avertismente conform OUG nr.2/2001 și două amenzi a câte 2.000 lei conform HGR nr. 857/2011 aplicate magazionerului și directorului instituției.
Probabil că PSD-istul Valentin Giurcă, obedientul subordonat al cuplului Lia Olguța Vasilescu-Claudiu Manda, s-a amuzat teribil când a primit notificarea despre amendă. La un salariu de aproape 9.000 de lei lunar, o amendă de 2.000 lei pentru atâtea grozăvii, constatate în instituția pe care o conduce, este o glumă. Și asta, dacă luăm în calcul doar veniturile „la vedere” ale domnului director.
Scandalul focarului Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”
În a doua speță, anume focarul de Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj este și mai dubioasă.
Acest spital este condus de medicul (stomatolog!) Adina Turcu. Doamna manager s-a remarcat public prin două calități: este fosta nevastă a europarlamentarului Claudiu Manda (actualul soț al candidatei PSD la funcția de Primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu) și este organizatoarea celui mai macabru și bizar gest din perioada pandemiei, de până acum – vestita horă din curtea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, încinsă de membri ai personalului îmbrăcați în costume de protecție anti-Covid, o scenă demnă de un film horror despre Apocalipsă!
Adina Turcu și Lia Olguța Vasilescu – cele două neveste (fosta și actuala) ale europarlamentarului Claudiu Manda (PSD) / Sursa foto: Adevarul.ro
În luna iulie, din cei 555 de angajați ai Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, 47 de cadre erau infectate cu Covid-19 (aproape 10% din totalul personalului). DSP Dolj a păstrat o discreție totală asupra evoluției infectării cu Covid-19 în rândul personalului acestui spital. În acest moment, nu este cunoscut numărul salariaților infectați cu Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova.
Mare parte a presei din Craiova, stipendiată generos de instituțiile publice controlate de PSD, prin contracte de publicitate, uneori cu încălcarea legii (vezi dosarul deschis de DNA în speța „Craiova – Capitală Culturală Europeană”), a păstrat tăcerea despre situația gravă din acest spital. În schimb, jurnaliștii-„tonomate” au aruncat titluri panicarde despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, cum că acolo este un cumplit focar de Covid-19. Aceasta, în condițiile în care, din aproximativ 3.500 de angajați, în Spitalul Județean nu s-au înregistrat mai mult de 10 cazuri de infectare cu Covid-19 (adică, un procent de aproximativ 0,3% din totalul personalului!).
Pentru performanțele sale manageriale și, probabil, pentru loialitatea arătată organizației locale a PSD, controlată de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, care o susține în funcție, Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, încasează anual suma de 293.542 de lei, adică 24.461 de lei (5.000 de euro) pe lună! La această sumă se adaugă și venitul încasat de la Facultatea de Stomatologie din cadrul UMF Craiova, în valoare de 62.176 de lei pe an.
Fosta soție a europarlamentarului Claudiu Manda întreține relații cordiale cu actuala nevastă a acestuia, Lia Olguța Vasilescu… ca toate să rămână, până la urmă, în „famiglie”.
Scandalul anchetei penale în laboratoarele de genetică medicală
Cel mai controversat scandal în care a fost implicată DSP Dolj este însă deschiderea unor dosare penale asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
În august, Poliția s-a sesizat din oficiu că, începând din luna iunie, angajați ai laboratoarelor respective ar fi refuzat să primească pentru testare probele recoltate de către DSP Dolj, în urma constatării unor cazuri de infectare cu Covid-19, acordând prioritate unor persoane care au solicitat testarea pentru îndeplinirea condițiilor de călătorie în străinătate.
Principala „țintă” a acestei anchete este Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, unul dintre cele mai mari din țară și cel mai important laborator din Oltenia.
Dacă intrăm în detaliile tehnice ale funcționării acestui laborator, descoperim că realitatea este un pic diferită de ceea ce suspectează procurorii.
Înainte de toate, trebuie subliniat faptul că Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova realizează analiza testelor Covid-19 pe care le trimit toate DSP-urile din Oltenia, adică pentru 5 județe (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea).
Prin urmare, presiunea asupra acestui laborator este extremă. Totodată, trebuie subliniat faptul că DSP-urile în discuție nu au comunicat între ele și nu au realizat un calendar, o programare, un ritm coordonat de transmitere a testelor Covid-19 spre analiză la acest laborator. Inevitabil, au apărut blocajele provocate de acest haos, deși laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a avertizat permanent că are o capacitate mult mai mică de operare a analizelor, în raport cu numărul mare de solicitări.
Imagine cu noul extractor ARN SARS-CoV-2 instalat în luna mai 2020, în Laboratorul de Genetică Medicală al SCJU Craiova / Sursa: Ziarul Sănătatea
În perioada supusă anchetei penale, datele statistice privind activitatea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova sunt următoarele:
Teste realizate în luna iunie: 2.689 (pentru DSP Dolj), 329 (pentru DSP Olt), 5 (pentru DSP Gorj), 45 (pentru DSP Mehedinți), 107 (pentru DSP Vâlcea), 3 (teste la cerere pentru motive medicale).
Teste realizate în luna iulie: 3.277 (pentru DSP Dolj), 713 (pentru DSP Olt), 14 (pentru DSP Gorj), 58 (pentru DSP Mehedinți), 61 (pentru DSP Vâlcea), 784 (teste la cerere, din care 284 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 500 pentru turism în străinătate).
Teste realizate în luna august: 3.883 (pentru DSP Dolj), 39 (pentru DSP Olt), 673 (teste la cerere, din care 287 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 250 pentru turism în străinătate).
Rezultă că din totalul de 12.644 de teste analizate de Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, doar 1.424 de teste au fost la cerere. La acest total se adaugă și alte 856 de teste analizate în cele trei luni pentru personalul medical al spitalului.
Statistica demonstrează că procentul testelor efectuate la cerere și cu taxă pentru persoane fizice este de aproximativ 10% din totalul testelor efectuate de laborator, aceste solicitări fiind înregistrate în lunile iulie și august (perioada de vacanță). Dintre acestea, aproape jumătate au fost teste făcute pentru motive medicale, în interes de serviciu și pentru sportivii de performanță care au participat la competiții sportive unde este obligatorie prezentarea unui test negativ de Covid-19. Este evident că un procent de 10% din totalul testelor efectuate nu era în măsură să blocheze ori să afecteze grav procedura de realizare, cu prioritate, a analizei testelor comunicate de DSP-uri, cu precădere de DSP Dolj.
Rezultă că problema este în altă parte și că ancheta procurorilor trebuie să se orienteze mai degrabă spre modul în care DSP-urile, mai ales DSP Dolj (principalul beneficiar), au organizat fluxul de teste și comunicarea cu Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
În relația cu DSP Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a acordat prioritate testelor primite de la Direcție. DSP Dolj a avut la dispoziție cel puțin două canale oficiale și flexibile de comunicare (o platformă online, dar și un grup de comunicare online format din reprezentanți ai conducerii celor două instituții). Totodată, conform Metodologiei de supraveghere a Covid-19, DSP Dolj a avut posbilitatea să notifice probele trimise spre analiză ca STANDARD sau URGENȚĂ.
Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a informat DSP Dolj că pentru aproximativ 20 de zile, Laboratorul de Genetică Medicală va avea capacitatea de testare depășită de solicitări din cauza mai multor motive: DSP Dolj trimite un flux foarte mare de probe (fără să țină cont de capacitatea laboratorului), notifică cele mai multe probe ca fiind URGENȚĂ, laboratorul va fi transferat într-un nou spațiu amenajat în incinta spitalului, astfel încât să poată fi instalate noile aparaturi care măresc capacitatea de prelucrare zilinică a testelor. DSP Dolj și-a asumat să primească cu întârzierea provocată de aceste motive rezultatele la testele trimise pe parcursul celor 20 de zile.
În organizarea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova s-a reușit performanța de a crește capacitatea de analiză a testelor de la 150-200 de teste/zi (luna martie, momentul declanșării pandemiei) la 250 de teste/zi în luna mai și la 400 de teste/zi în luna august. Acest flux de analiză a fost posibil prin achiziționarea și punerea în funcțiune a unui al doilea sistem automat de diagnostic, achiziționat de spital cu finanțarea primită de la Ministerul Sănătății. Toate acestea, în condițiile în care a fost necesară rezolvarea unor alte probleme adiacente funcționării laboratorului: achiziționarea kiturilor de extracție ARN viral (care vin din import), amenajarea, igienizarea și dotarea noului spațiu extins pentru laborator, resursa umană specializată insuficientă în raport cu volumul de muncă (resursă suplimentată în luna august).
Dacă privim din această perspectivă, a activității instense depusă de personalul Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, vom înțelege că responsabilitatea pentru întârzieri este a DSP-urilor din Oltenia, în primul rând a DSP Dolj, care au gestionat foarte prost, până la limita haosului, fluxul de teste trimise spre analiză acestui laborator.
Nu poți încărca o căruță peste puterea cailor care trag la ea – este un adevăr vechi de milenii!
Ce nu a făcut ministrul Tătaru și ce ar fi bine să facă
Prima speță față de care domnul ministru al Sănătății nu a reacționat corespunzător a fost dezastrului sanitar din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova.
În ciuda faptului că angajații de acolo au solicitat cu insistență ca Ministerul Sănătății să realizeze un control în instituție, dar și a reacției penibile a DSP Dolj, care a aplicat sancțiuni aproape simbolice celor responsabili pentru dezastru, ministrul Nelu Tătaru a tăcut. Un gest „în armonie” cu atidudinea colegilor de partid din organizația PNL Dolj pe subiectul în discuție.
Candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, Nicolae Giugea, s-a limitat să facă o declarație pe… Facebook, cum că domnia sa „a atras atenția de mai multe ori asupra situației de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, unitate aflată în subordinea Primăriei”. Evident, domnul Giugea ar fi avut și alte pârghii oficiale și legale să intervină, anume cele oferite de calitatea de deputat PNL. Cea mai la îndemână reacție ar fi fost să sesizeze oficial Ministerul Sănătății, în contextul în care DSP Dolj era depășită de situație. Totuși, nu a făcut-o.
„Contribuția” domnului Nicolae Giugea, candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, la rezolvarea crizei sanitare din Căminul pentru Persoane Vârstnice: o postare pe Facebook
Liderul PNL Dolj, Ștefan Stoica, a amintit despre criza sanitară din Cămin la evenimentul de lansare a candidaților partidului și… cam atât.
O reacție ceva mai vehementă a avut senatorul liberal Mario Ovidiu Oprea, care a dat o declarație de presă, prin august, în care solicita demisia PSD-istului Valentin Giurcă din funcția de director al Căminului. În aceeași declarație, senatorul PNL oferă, cu ghilimele, o scrisoare pe care ar fi primit-o în numele unui grup de angajați ai Căminului, în care se solicită intervenția Ministerului Sănătății. Nici domnul senator nu s-a folosit de pârghiile legale și oficiale pe care le are ca membru al Parlamentului. A aruncat cu declarația de presă și gata, că doar e campanie electorală.
Toate acestea, în condițiile în care DSP Dolj este structură subordonată Ministerului Sănătății și deci, controlată de PNL.
A doua speță în care ministrul liberal al Sănătății a evitat să se amestece este situația de focar Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, probabil sub pretextul oficial că instituția respectivă nu se subordonează ministerului, ci Consiliului Local Craiova.
Da, este foarte bine, ba chiar necesar, să treci prin Craiova și să operezi un control inopinat la cel mai mare spital din Oltenia. Totuși, focarul de Covid-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” necesita din partea ministrului Nelu Tătaru o atenție cel puțin egală, cum a fost în cazul Spitalului Județean. Altfel spus, ministrul sănătății ar fi avut posibilitatea să ordone DSP Dolj să clarifice urgent situația din Spitalul de Boli Infecțioase.
A treia speță – dosarele penale deschise asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din cele două spitale mari ale Craiovei – îi impune domnului ministru să ordone, în regim de urgență, un control la toate DSP-urile din Oltenia, cu precădere la DSP Dolj, pentru verificarea modului în care a fost gestionat fluxul de teste Covid-19 trimise spre analiză la cele două laboratoare. Din informațiile noastre, începe să fie tot mai limpede că haosul a fost declanșat de DSP-uri, iar laboratoarele (cel puțin laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă SCJU Craiova) au lucrat la capacitate maximă.
În acest context, două tipuri de interes îi impun domnului ministru să facă ordine în activitatea DSP Dolj și să disciplineze conducerea Direcției, în sensul implicării reale, organizate și eficiente în combaterea pandemiei de Covid-19.
Primul este interesul public. Este nefiresc ca în Craiova să nu se cunoască adevărul despre focarele de Covid-19 din comunitate. DSP Dolj și Prefectura Dolj oferă, prin comunicatele de presă, informații generale, date statistice centralizate, fără să indice care este evoluția situației din focarele de Covid-19 din Craiova și Dolj. Este nefiresc ca DSP Dolj să aplice sancțiuni simbolice într-un Cămin de bătrâni unde au fost încălcate flagrant cele mai elementare norme de prevenție și combatere a Covid-19.
Al doilea interes este de natură politică. Instituțiile publice unde s-au înregistrat principalele focare de Covid-19 din Craiova și Dolj sunt conduse de oameni susținuți, numiți de PSD. De exemplu, scandalul infectării a peste 150 de oameni – bătrâni și personal – în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, condus PSD-istul Giurcă, a fost o ocazie imensă de profit electoral pentru PNL Dolj. Totuși, liderii locali ai PNL parcă s-au ferit să se folosească de acest scandal și s-au limitat doar la declarații politice, fără să facă ceva concret pentru salvarea bătrânilor din instituția controlată de PSD. Reacția DSP Dolj, din subordinea Ministerului Sănătății, a fost penibilă: a aplicat niște sancțiuni aproape simbolice.
Nu știm care va fi reacția ministrului Nelu Tătaru față de situația sanitară din Craiova. Știm însă că orașul Craiova este una dintre ultimele redute ale PSD, o zonă unde s-a concentrat aproape tot ceea ce este mai urât și mai respingător din pseudo-elita formată din impostori și parveniți a acestui partid. PSD va lupta cu toată puterea și viclenia pentru a păstra Craiova ca fief al cuplului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. În această luptă, pentru PSD Craiova este extrem de important să păstreze controlul asupra informației despre infectarea cu Covid-19 și să-i salveze de la sancțiuni și demitere pe managerii sprijiniți de partid în instituțiile publice în care s-au declarat focare de Covid-19.
În concluzie, situația sanitară de la Craiova reprezintă un examen important pentru ministrul liberal Nelu Tătaru și guvernul Orban. Examen de maturitate politică și de profesionalism în cele ale guvernării.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Candidata PSD la Primăria Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, are probleme cu o populație care altădată îi pupa papucii. O vizită de lucru prin Bănie i-a adus huiduieli și protecția Poliției Locale, relatează jurnalista Ramona Săseanu, angajată la TVR Craiova.
„Pe surse: Olgi a fost huiduită în Bariera Vâlcii. A salvat-o Poliția Locală”, a scris Ramona Săseanu pe Facebook, declanșând furia deputatei PSD și pe cea a susținătorilor acesteia.
Olguța Vasilescu zice că nu e adevărat, n-a fost huiduită, și arată lumii poze din… 1 august, deși era vorba despre un episod din 15 august!
„Pe surse: Olgi a fost huiduită în Bariera Vâlcii. A salvat-o Poliția Locală”, a scris Ramona Săseanu pe Facebook, declanșând furia deputatei PSD și pe cea a susținătorilor acesteia.
Olguța Vasilescu zice că nu e adevărat, n-a fost huiduită, și arată lumii poze din… 1 august, deși era vorba despre un episod din 18 august! Și inventează un moment cu pupături, că „e morți” bărbații din Craiova după ea, inclusiv soții liberalelor!
Lia Olguța Vasilescu pe Facebook: „Fotografii din cartierul Bariera Vâlcii, unde am fost acum câteva zile. Cum m-au primit oamenii? Se vede din fotografii. O doamnă, care zice că e jurnalist la TVR, dar care făcea ședințe să «unească dreapta» contra mea, spune că am cerut sprijinul Poliției Locale ca să ies vie. Pe bune? N-am mai văzut polițist local prin cartiere de când i-a luat Vela în subordine din cauză de Covid, cică. Adevărul este că o criză am provocat. Un domn a venit să mă pupe, iar soția, simpatizantă PNL, nu a gustat momentul. Dar criza a fost una conjugală și nu a fost nevoie de poliție… Atât puteți?”
Dezvăluirile Ramonei Săseanu
Postarea nr. 1
„Pe surse: Olgi a fost huiduită în Bariera Vâlcii. A salvat-o Poliția Locală”
Postarea nr. 2
„BĂLĂCEANCA SUMMER RESORT”
„Și când am scris de drumul expres Craiova-Pitești, PSD-eii au reacționat la fel. Au scris că mint, lunile care au trecut au arătat altceva. N-am mințit.
Olgi a postat aseară 3 poze în care se vedeau câteva persoane. Așa încerca să arate că mint, «din nou».
Uită să menționeze în postare că pozele sunt făcute pe 1 august, uită să transmită pe grupurile ei ca pozele respective să fie șterse din postările anterioare.
Dragă «Duamnă» (tu așa ești cunoscută de unii, alte etichetări nu le voi scrie pentru că sunt femeie și-mi este jenă), colegul tău, Radu Preda, a uitat sau nu și-a mai amintit de postarea aceasta. Ia cu lămâie, dă și pe față, poatețși se mai luminează!
Data viitoare pune poze care să reflecte adevarul!”
Postarea nr. 3
„Când te duci în campanie electorală și ceri votul oamenilor pe care-i întâlnești, e frumos să nu porți ochelari de soare. Nu te fac nici mai deșteaptă, nici mai frumoasă. Sau vrei să nu vadă oamenii că-i minți în față, din nou?
De respect e clar că n-ai auzit și nici speranțe nu mai avem la tine!
Epoca ta va apune. Curând.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova are macabra „onoare” de a fi al doilea stabiliment public de acest fel în care infectarea cu Covid-19 atinge cifre șocante. Primul caz a fost la o instituție publică de același tip din Galați, unde s-au înregistrat 108 de cazuri de bătrâni infectați și 16 decese.
PSD-istul Alexandru Valentin Giurcă – protejatul Liei Olguța Vasilescu și directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova. Sursa: Facebook
Aflat în subordinea Primăriei Craiova și condus de managerul Valentin Giurcă, membru în gruparea PSD controlată de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda și prieten intim cu aceștia, Căminul pentru Persoane Vârstnice înregistra, cu câteva zile în urmă, 126 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, majoritatea bătrâni asistați de instituție, precum și un prim deces.
Adevărul despre grozăviile din Cămin s-a aflat abia după publicarea unui articol în presa locală, deși situația tot mai gravă din instituție fusese semnalată încă din luna mai. Povestea celui mai mare dezastru sanitar din Craiova, provocat prin infectarea cu Covid-19, din cauza proastei gestionări a situației, pare ruptă din filmele horror.
Neglijență criminală și salariați folosiți pentru campanie electorală pro-PSD
În publicația locală Ziarul de Craiova, în data de 13 august 2020, a fost publicată o anchetă jurnalistică sub titlul „Focar de Coronavirus la Căminul de bătrâni din Craiova. Autoritățilile au fost oarbe și surde! Asistentă: «Pacienții negativi și pozitivi sunt ținuți în aceeași cameră. Situația e foarte gravă!»”.
Situația descrisă, sub rezerva anonimatului, de salariații instituției controlate de PSD prin Valentin Girucă, prieten apropiat și susținător activ al deputatei Lia Olguța Vasilescu, pare a fi înfiorătoare.
O asistentă medicală de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova declara Ziarului de Craiova:”Situația este foarte gravă și complicată. Personalul stă în camere în care au stat și stau bolnavii pozitivi. S-au contaminat toate fetele (asitente medicale, infirmiere – n. red.). Sunt cărate zilnic la spital, cu izoleta. Unele de acasă, unele din câmpul muncii. O fată a cedat psihic și și-a dat demisia. Bolnavii, săracii, s-au contaminat unii de la alții, iar acum sunt cu zecile. Stau în camere bolnavi pozitivi cu bolnavii negativi. Recoltarea de probe se face la 14 zile, timp în care unele fete (angajate – n. red.) stau în familie și nu știu dacă sunt sau nu pozitive, iar altele vin la serviciu, stau printre bolnavi și sunt pozitive”.
Conform declarațiilor furnizate de sursa jurnaliștilor de la Ziarul de Craiova, vinovatul principal pentru dezastrul sanitar din instituție ar fi dr. Laurenția Olimpia Panduru, colaboratoare apropiată a managerului Valentin Giurcă.
Dr. Laurenția Olimpia Panduru / Sursa foto: Facebook
Angajata Căminului declara: ”Dr. Panduru este principalul vinovat, din punctul meu de vedere. Personalul tura 1 – de 14 zile a intrat în serviciu, nu au știut dacă sunt pozitive sau negative (asistentele și infirmierele – n. red.) și altele au plecat acasă. Bolnavii Covid au fost lăsați la Cămin. Li s-a dat Paracetamol. Au fost lăsați pe același loc cu bolnavii negativi. Toți s-au contaminat. De pe toate etajele, împreună cu personalul. Au făcut ultimul etaj, etajul 4, așa-zis «etaj Covid». Ce au considerat ei, să rotească personalul… și l-au rotit. I-au contaminat pe toți. Mi-e frică să mă reîntorc la serviciu. (…) Vor să dea vina pe personal, că a venit contaminat. De fapt, ei poartă vina, pentru că au lăsat bolnavii să iasă din unitate, pe poartă, să meargă la piață sau în magazine. Aparținători fără teste au fost lăsați să intre în contact cu bolnavii. Pile la care s-a trecut cu vederea. Nouă ne-au anulat concedii, iar conducerea stă mai mult plecată decât la serviciu. Asistentele, infirmierele și îngrijitoarele de curățenie, un medic pe tură, asistenții sociali și de la recuperare sunt închiși. Restul circulă liberi, ca păsările cerului. Fetele (asistente, infirmiere – n. red.) au intrat în grevă, pe etaje. Bolnavii aceia sunt clar neîngrijiți corespunzător în perioada asta. Pentru că le este frică să mai intre la ei, să se contamineze. Pentru că nu, nu sunt asimptomatici toți, așa cum se spune. Unii au febră, tușesc”.
În data de 14 august, pe site-ul de investigații Recorder.ro era publicată o nouă anchetă jurnalistică pe subiectul dezastrului sanitar de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, sub titlul: „În timp ce directorul și angajații sunt în campanie pentru Olguța Vasilescu, un cămin de bătrâni din Craiova devine focar Covid”.
Conform jurnaliștilor de la Recorder.ro, în data de 11 august, în plină pandemie și cu instituția aflată în regim de carantină, un grup numeros dintre salariații Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova circulă pe străzile orașului, implicați fiind într-o amplă acțiune electorală în favoarea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Într-un „selfie” făcut se pare de portarul instituției, simpatizant PSD, se observă cum angajații instituției din subordinea Primăriei Craiova (condusă de PSD-istul Mihail Genoiu), dotați cu măști și mânuși de unică folosință, prezintă voioși integrame cu portretul candidatei Lia Olguța Vasilescu.
Totodată, jurnaliștii de la „Recorder” au verificat și achizițiile prin SEAP făcute de Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Concluzia este șocantă! O instituție care găzduiește 320 de bătrâni, cu 152 de salariați, a achiziționat 16 kituri de recoltare Covid-19 (în 29 iunie), 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline (în 7 august), deși ar fi fost necesare mii de asemenea obiecte. De asemenea, au fost achiziționate numai 100 de combinezoane de protecție (în 11 august). Căminul a mai achiziționat 2.250 de măști simple în trei straturi (deși ar fi fost necesare măști de protecție pentru personalul medical și de îngrijire de tip FFP2 sau FFP3), adică aproximativ 15 măști pentru fiecare angajat în cele peste 5 luni de la apariția coronavirusului pe teritoriul României.
Directorul Giurcă alături de Lia Olguța Vasilescu în campania electorală din 2016 / Sursa foto: Facebook
Din informațiile obținute de la angajați ai Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, reiese că gestionarea situației de carantină a fost extrem de proastă. Surse din instituție au declarat jurnaliștilor de la Recorder.ro:„După ridicarea stării de urgență, bătrânilor independenți (care se pot deplasa – n. red.) li s-a dat voie să meargă în oraş, la piaţă, la cârciumă. Așa s-au infectat, iar de acolo s-a răspândit în tot căminul! În luna iulie, rezultatele acestor neglijenţe au început să se vadă. Din ce în ce mai mulţi beneficiari şi angajaţi ai Centrului au început să se infecteze”.
Ancheta Recorder.ro a dezvăluit și condițiile absolut improprii și ilegale în care funcționează etajul transformat în zonă Covid în incinta Căminului. Conform declarațiilor unei asistente din instituție, circuitele interne au fost organizate haotic: „Ușile erau deschise la saloane și doar un paravan de cârpă separa pacienții pozitivi de cei negativi. Toți erau îngrijiți însă de același personal. Mai mult, personalul care lucra în ture de două săptămâni a ajuns să doarmă în paturile celor urcați la etajul 4, adică ale bolnavilor de Covid. Bineînțeles că nu s-a dezinfectat nimic”.
Iar ca dezastrul să fie maxim, jurnaliștii Recorder.ro au aflat că probele pentru detectarea prezenței infectării cu Covid-19 sunt recoltate, conform declarațiilor salariațiilor Căminului, de personal care nu are pregătirea necesară: „Ne descurcăm cu o asistentă, colegă cu noi, care n-a fost instruită cum se recoltează”.
Un alt aspect bizar al situației cumplite din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova este faptul că, deși oficial s-a înregistrat un singur deces cauzat de Covid-19, reprezentantul uneia dintre firmele de pompe funebre care au contract cu instituția a declarat pentru Recorder.ro că, în ultimele două săptămâni, mașina mortuară a mers „de două-trei ori” la Cămin, de unde au fost ridicate persoane decedate care au fost înmormântate conform procedurii pentru cei decedați din cauza infectării cu Covid-19.
Scandalul bătrânilor infestați cu Covid-19 din instituția publică aflată sub coordonarea oamenilor PSD Craiova s-a răspândit și a fost preluat atât de presa craioveană, cât și presa centrală.
Astfel, ziarul craiovean „Gazeta de Sud”, în articolul cu titlul „Angajații din Căminul de Bătrâni unde este focar Covid au ieșit să împartă pliante cu Olguța Vasilescu”, dezvăluie, citând agenția Mediafax, că salariații instituției publice controlate de PSD sunt amenințați cu pierderea locului de muncă dacă nu cedează presiunilor de natură politică. „Știți cum ne amenință pe noi domnul director? Ne amenință și ne face oale de porci. Și tot timpul ne vorbește urât şi ne jignește, dar ne-a ajuns cuțitul la os. (…) Fetele erau în spital și ei făceau campanie. Luau fetele forțat, că dacă nu, își pierdeau locul de muncă. Să le ducă să împartă pliante”.
Portarul Căminului – „selfie” cu colegele din instituție în cadrul unei acțiuni electorale pro-PSD. / Sursa foto: Facebook
Totodată, în articol se arată că există riscul major ca angajații Căminului, ieșiți pe străzile orașului Craiova să facă propagandă în susținerea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, să fie infectați cu Covid-19. „Sunt contacții direcți ai contabilului-șef care a fost internat la Spitalul «Victor Babeș» și care a ieșit pozitiv. Aceste doamne trebuiau să fie, la 12.35, la serviciu, iar dânsele fac campanie electorală. Marți, pe data de 11 august!”
Cinismul PSD-ist al directorului Giurcă: „Știți, într-un cămin de bătrâni se mai și moare!”
Cine este Alexandru Valentin Giurcă, directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova și protejatul candidatei PSD la Primăria Craiova, Lia Olguța Vasilescu?
Absolvent al unei facultăți de psihologie-sociologie, Giurcă a fost numit director al instituției în anul 2012, cu susținere directă de la Lia Olguța Vasilescu, la acea vreme primar al Craiovei.
Nu numai că a fost numit director, dar a beneficiat și de renovarea și modernizarea totală a clădirilor Căminului, printr-un proiect cu finanțare europeană implementat de Primăria Craiova în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro și finalizat în anul 2014. La acel moment, clădirile Căminului ofereau bătrânilor condiții civilizate de cazare, la standard de pensiune, iar celelalte dependințe – bucătării, săli de mese, spălătorie, puncte de tratament medical etc. – erau dotate cu cea mai modernă aparatură a momentului. În timp, din cauza nepăsării conducerii instituției, modernizările făcute prin această investiție s-au degradat, condițiile actuale în care sunt cazați și îngrijiți bătrânii fiind precare.
Directorul Giurcă – susținător loial al candidatei PSD, Lia Olguța Vasilescu / Sursa foto: Facebook
Deși sub aspect politic și financiar a fost loial binefăcătorilor din PSD (vom prezenta într-un articol separat conexiunile financiare dintre Cămin și firme agreate de PSD Craiova), Giurcă s-a dovedit a fi mai puțin capabil ca director, reușind trista performanță de a arunca într-un mega-scandal instituția pe care o primise spre gestionare de la Lia Olguța Vasilescu.
Jurnaliștii care s-au ocupat de criza sanitară de la Craiova au reușit să surprindă precaritatea profilului moral al managerului Alexandru Valentin Giurcă, protejatul candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Să dăm doar câteva exemple.
Întrebat cum explică prezența unor angajați ai instituției într-o fotografie postată pe propriul cont de Facebook, în care aceștia sunt surprinși într-o activitate electorală în favoarea candidatei PSD, managerul Giurcă, uitând că rețelele de socializare sunt spațiu public, răspunde sec: „Sunt prietenii mei, e contul meu privat de Facebook, n-aveți niciun drept să mă întrebați despre această fotografie”.
În legătură cu implicarea subalternilor în campania electorală a PSD și cu acuzațiile că aceștia au fost amenințați pentru a fi determinați să participe la propaganda PSD, directorul Girucă a reacționat la fel de cinic: „Nu am obligat pe nimeni să meargă în nicio campanie electorală. Eu nu am făcut campanie electorală, nu ştiu despre ce e povestea.(…) N-am amenințat pe nimeni. Eu n-am fost aici zilele astea”.
Confruntat de jurnaliști cu probe care dovedesc că a gestionat eronat achiziționarea de produse necesare combaterii Covid-19 în instituție, directorul Giurcă a reacționat nervos, cu tupeu, refuzând însă să prezinte documente care să-i susțină afirmațiile: „Sunt minciuni. Am făcut tot ce a fost omenește posibil. Există hârtii care demonstrează că au fost echipamente”.
Se observă atitudinea tipică activistului PSD promovat de Partid într-o sinecură călduță, pe bani buni și fără să dețină competențele necesare funcției respective.
Pentru dezastrul în care a aruncat Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, directorul Alexandru Valentin Giurcă, protejatul Liei Olguța Vasilescu, încasează lunar suma de 7.282 de lei (salariu de bază brut), la care se adaugă lunar suma de 1.092 de lei (spor de 15% pentru condiții de risc/stres!) și o indemnizație de hrană în valoare de 347 de lei. În total, 8.721 de lei.
Conform declarației de interese, Giurcă este președintele unei organizații locale a PSD Craiova și secretar executiv al organizației municipale a PSD Craiova.
În instituție există un grup destul de numeros de membri ai PSD, în rândul personalului, constituind un fel de „gardă pretoriană” a directorului Giurcă și care se ocupă de administrarea instituției în lungile perioade de absență a acestuia.
Pe linie sanitar-medicală, Giurcă are un colaborator de încredere în persoana Aureliei Rodica Căldăruș, șef serviciu medical, medico-sanitar și sanitar-auxiliar la Cămin, implicit responsabilă, alături de director, pentru dezastrul din instituție.
PSD-ista Aurelia Rodica Căldăruș, șefa Serviciu medical din Cămin / Sursa foto: Facebook
Conform declarației de interese, Aurelia Rodica Căldăruș este președinte al Organizației locale nr. 44 a PSD Craiova. Aferent funcției pe care o deține în Cămin, PSD-ista Căldăruș încasează lunar 6.550 de lei (salariu de bază brut), la care se adaugă lunar suma de 983 de lei (spor de 15% pentru condiții de risc/stres) și o indemnizație de hrană în valoare de 347 de lei. În total: 7.880 de lei.
Salariile medicilor din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova – responsabili pentru gestionarea sanitară a situației privind infectarea cu Covid-19 a bătrânilor și personalului – sunt consistente, fiind cuprinse între 12.081 de lei și 15.254 de lei (salariu de bază brut), cu sporuri pentru condiții de risc de aproximativ 2.000 de lei lunar.
Asistentele medicale încasează salarii de bază între 3.850 de lei și 5.140 de lei, cu sporuri de risc de aproximativ 700 de lei lunar.
Venituri importante încasează și membrii Compartimentului Social din instituție – cei care se ocupă de asistența socială a bătrânilor. Inspectorul de specialitate are un venit de bază brut, lunar, de 5.679 de lei, cu un spor de risc în cuantum de 852 de lei, iar un asistent social încasează 4.763 de lei salariu brut și un spor de risc de 618 lei.
Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova este un fief al PSD, controlat direct de Lia Olguța Vasilescu prin omul ei de încredere, Alexandru Valentin Giurcă. În mod indirect, Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei, este responsabilă pentru dezastrul din Cămin, pentru că l-a girat și susținut pe Giurcă în funcția de director al instituției.
Susținerea oferită nu are însă vreun suport sentimental, din sfera prieteniei și camaraderiei politice, ci este întemeiată pe interese financiare serioase. Dintre firmele care au beneficiat de contracte zemoase pe bani publici cu Căminul, iese în evidență ANAMAGDA COM SRL, controlată de personaje din anturajul unor lideri ai PSD Craiova… dar să nu stricăm surpriza. Vom prezenta detalii despre această firmă (și nu numai!) într-un articol separat.
PSD-istul Giurcă va rămâne în memoria orașului Craiova ca individul care, deși obligat legal și moral să ocrotească și să prelungească cât mai mult cu putință viața bătrânilor pe care îi avea în grijă, mai ales în perioada pandemiei de Covid-19, a emis cinic și cu nesimțire crasă o sentință care amintește de șefii lagărelor naziste: „Știți, într-un cămin de bătrâni se mai și moare!”.
Reacția autorităților locale și a PNL Craiova la dezastrul sanitar din Căminul devenit lagăr Covid-19
Confruntați cu dezvăluirile șocante din presă, reprezentanții DSP Dolj au emis Comunicatul de presă nr. 13/13.08.2020. În document se recunoaște faptul că în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova existau la acel moment un total de cazuri confirmate de 126 persoane (100 de bătrâni și 26 de membri ai personalului) și că situația infectărilor a evoluat rapid de la cele 24 cazuri de persoane infectate, câte se înregistrau la data de 24.07.2020. Totodată, DSP Dolj recunoaște că în Cămin a avut loc un deces, în rândul bătrânilor, cauzat de infectarea cu Covid-19.
Contrar declarațiilor date presei de angajați ai Căminului – care avertizau asupra faptului că bătrânii trimiși înapoi de la Spitalul de Boli Infecțioase Craiova erau simptomatici, unii chiar într-o stare destul de gravă –, DSP Dolj afirmă că toate cazurile de infectare cu Covid-19 din Cămin ar fi forme ușoare sau asimptomatice de boală.
Atitudinea suspect de îngăduitoare a DSP Dolj este sintetizată în declarația inspectorului Iuliana Manea:„Nu trebuie să căutăm vinovați. În acest moment, nu cred că trebuie să căutăm greșeli, pentru că este vorba de un virus nou, despre care nu știe nimeni nimic, pentru care nu există vaccin și nu există tratament cu un protocol foarte clar”.
O declarație făcută în contextul în care, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova deja un bătrân a murit infectat cu Covid-19 și alți câțiva sunt într-o stare destul de gravă. Totuși, la ordinul Prefectului de Dolj, Nicușor Roșca, DSP a început o anchetă în Cămin. Rezultatele anchetei se lasă însă așteptate.
Dată fiind gravitatea situației, pe fir au intrat polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Dolj, care s-au sesizat din oficiu și au deschis un dosar penal. Conform declarației purtătorului de cuvânt al IPJ Dolj, „în cauză, poliţiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, urmând ca la finalizarea cercetărilor să se propună soluție legală prin unitatea de Parchet competentă”.
Primăria Craiova (în subordinea căreia se află Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova), prin vocea primarului PSD-ist Mihail Genoiu, cunoscut în oraș că a ocupat locul de primar doar pentru a-l păstra „călduț” până la reîntoarcerea în funcție a șefei Lia Olguța Vasilescu, are o atitudine oarecum prudentă. Într-un comunicat de presă, se face precizarea că „încă de la debutul pandemiei, conducerea Primăriei a ținut permanent legătura cu reprezentanții Căminului pentru persoane vârstnice, în vederea asigurării materialelor necesare și respectării măsurilor impuse de instituțiile responsabile”.
Primarul Genoiu, pregătit să cedeze locul de primar păstrat pentru Lia Olguța Vasilescu / Sursa foto: Facebook
Într-o manieră stângace, de neprofesioniști care nu cunosc prea bine speța despre care discută, responsabilii pentru comunicare ai Primăriei încearcă să arunce vinovăția pe DSP, afirmând: „Municipalitatea a întâmpinat restricții în privința aflării rezultatelor anchetelor epidemiologice realizate de către DSP sau a protocoalelor de testare, acestea nefiind niciodată comunicate public”.
În textul scurt al comunicatului remis de Primăria Craiova, controlată de Lia Olguța Vasilescu prin subalternul ei de la Partid, primarul Mihail Genoiu, se observă însă că directorul PSD-ist Giurcă nu este nici amintit explicit și nici apărat. Probabil că în „laboratoarele” PSD Craiova încă se analizează dacă este sau nu necesară sacrificarea acestuia pentru a se recupera gravele prejudicii de imagine pe care le-a adus candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
O atitudine mult prea anemică față de acest scandal a avut-o PNL Craiova, prin modul în care Nicolae Giugea, candidatul PNL la funcția de primar al Craiovei, a interacționat cu situația.
Ignorând total oportunitatea de a lovi în PSD Craiova și implicit în candidata Lia Olguța Vasilescu, liberalul Giugea s-a limitat la o scurtă declarație pe Facebook:„Am atras atenția de mai multe ori asupra situației de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, unitate aflată în subordinea Primăriei. Din păcate, incompetența conducerii de aici a dus la un adevărat dezastru. 126 de cazuri noi, dintre care 100 de rezidenți și 26 de angajați. În tot acest timp, directorul Căminului, Valentin Giurcă, se plimbă prin Spania și Grecia, de unde postează de zor. Din când în când mai trece pe la Cămin, fără să respecte nicio regulă. Poliția a deschis o anchetă. Primăria are de gând să-și asume vreo responsabilitate? Sau va da din umeri ca de obicei?”… și atât!
Giugea avea posibilitatea, ca deputat, să sesizeze Ministerul Sănătății în legătură cu modul în care DSP Dolj a gestionat situația, să pună presiune pe prefectul de Dolj să inițieze o plângere penală etc. În plus, dezastrul de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, condus de un om de încredere al candidatei Lia Olguța Vasilescu, reprezintă „mană cerească” pentru PNL Craiova, în plin debut de campanie electorală.
Cu toate acestea, liberalul Giugea a uitat subiectul și, în afară de o firavă declarație pe Facebook, nu a mai făcut nimic pentru salvarea bătrânilor din Cămin. Este a doua oară când deputatul liberal Nicolae Giugea are o atitudine bizar de defensivă față situația de la Cămin. În luna mai, când s-a aflat despre situația tot mai gravă a infectărilor cu Covid-19 în Cămin, Giugea a avut o reacție identică: o postare pe Facebook și atât.
Liberalul Nicolae Giugea lasă impresia că nu dorește să deranjeze anumite zone unde PSD are o prezență puternică și interese mari.
De exemplu, în scandalul din timpul alegerilor pentru funcția de rector al Universității din Craiova. Atunci, Sindicatul Solidaritate Universitară a sesizat că niște cabine de votare (fără acoperiș) au fost montate în sediul Universității chiar sub niște camere video de supraveghere, fapt care a afectat secretul votului. Nicolae Giugea, profesor universitar la respectiva instituție universitară, nu a avut vreo reacție, deși a fost informat în detaliu despre situație. Probabil nu a dorit să-l deranjeze pe Cezar Spînu, ales rector, protejatul șefei PSD Craiova, Lia Olguța Vasilescu.
Nicolae Giugea a fost implicat și în scandalul adoptării Legii privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult. Atunci s-a regăsit printre inițiatori, alături de personaje controversate din PSD, precum Alexandru Stănescu (fratele lui Paul Stănescu de la Olt, secretarul general al PSD) sau Dan Ciocan (deputat de Olt). Legea a fost atacată la Curtea Constituțională, unde se află în dezbatere, iar Giugea nu a reușit nici până în prezent să explice public ce a fost în mintea lui când s-a asociat cu PSD în acest demers dubios, care se pare că favoriza interesele unui alt personaj controversat, Irineu Popa, mitropolitul Olteniei și unul dintre ierarhii BOR din siajul PSD (vezi articolul din Republica Oltenia).
O reacție ceva mai viguroasă față de dezastrul din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova a avut Ștefan Stoica, liderul PNL Dolj, care la lansarea candidaților PNL pentru Primăria și Consiliul Local Craiova a declarat: „Uitaţi-vă cât de prost este gestionată această criză sanitară la nivelul municipiului Craiova: două focare au fost la Spitalul de Boli Infecţioase din Craiova şi la Căminul pentru Persoane Vârstnice. Pe de o parte, vedeţi declaraţii ale fostei primăriţe Vasilescu, care plânge pe umerii pensionarilor spunând că nu primesc nu ştiu ce măriri de pensii, dar nu există nicio preocupare de a-i demite pe cei care care conduc cele două obiective foarte importante, care ar trebui să se preocupe de sănătatea cetăţenilor”.
Într-un final, PNL Craiova a reacționat vehement luni, 17 august, prin vocea senatorului Mario Ovidiu Oprea, solicitând demisia directorului PSD-ist Giurcă și aplicarea legii pentru sancționarea neregulilor grave din Cămin: „Cerem demisia acestei marionete inventate de Lia Olguța Vasilescu, care în plin focar de Covid-19 nu a protejat nici angajații și nici vârstnicii, puși în bătaie de joc să stea câte doi în pat, conform mesajelor disperate care au ajuns către noi, din interior. Trebuie să avem zero toleranță față de slugile politice care nu-și fac treaba. Afară din orice sistem cu acest domn Giurcă, care dă ordine salariaților să folosească puținele echipamentele de protecție sau dezinfectantul doar când vine controlul de la DSP! Afară cu acest individ plantat pe datorie de PSD la Căminul de Persoane Vârstnice Craiova, care în plin focar aprobă ca doar un paravan de cârpă să separe pacienții pozitivi de cei negativi, ca formă de izolare, dând vina apoi, în tandem cu restul PSD-iștilor care distrug orașul, pe Guvernul care nu ia măsuri! Vinovat și responsabil de ceea ce se întâmplă acum și pe viitor în cămin este directorul Giurcă, sub comanda căruia s-au încălcat cu bună știință toate normele de igienă, toate protocoalele stabilite prin lege, toate angajamentele privind drepturile și îngrijirea unor bătrâni care nu și-au imaginat că cineva a decis ca sfârșitul să vină așa pentru ei!”
Câteva concluzii
Scandalul focarului de Covid-19 din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova ne dezvăluie chipul hidos al caracatiței PSD din instituțiile publice: manageri numiți politic, fără nicio competență pentru funcția deținută, cu singurul rol de intermediari între firmele de Partid și banii publici, salariați discriminați pe criterii politice, prin favorizarea celor care acceptă să devină membri PSD sau să facă propagandă electorală Partidului, nesimțire și neglijență criminală, irosirea banilor publici.
În acest scandal sunt interese mari.
PSD nu dorește încă să-și sacrifice omul, pe directorul Giurcă, mai ales că acesta a executat întocmai și la timp solicitările Partidului – atât cele de natură electorală, cât și cele de natură financiară – și joacă, deocamdată, cartea așteptării: concluziile anchetei DSP, desfășurarea anchetei penale, reacția Ministerului Sănătății etc. Singura preocupare, la acest moment, pe care o are PSD este diminuarea prejudiciilor grave de imagine pe care stupizenia directorului Giurcă le-a provocat asupra candidatei PSD la funcția de Primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
O anumită grupare din PNL Craiova pare că nu dorește să piardă controlul destul de precar pe care îl are asupra DSP Dolj și, prin urmare, nu vrea o escaladare a acestui scandal, în care și reprezentanții DSP au partea lor de vinovăție. Nicolae Giugea nu pare dispus să profite de scandal și se ferește să-și folosească pârghiile oficiale pe care le are ca parlamentar pentru a grăbi clarificarea situației de la Cămin.
Primarul Genoiu execută ordinele venite de la Lia Olguța Vasilesc. Dacă ea va decide că directorul Giurcă merită executat pentru tâmpeniile comise, Genoiu îl va elibera imediat din funcție. Dacă nu, nu. Genoiu rămâne acel „substitut” de primar, omul care a avut ca unică sarcină să păstreze călduț scaunul de primar pentru Lia Olguța Vasilescu și PSD.
Prefectul de Dolj, Nicușor Roșca, pare a fi depășit de situație. A dispus o inspecție a DSP Dolj la sediul Căminului și gata! Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, Nicușor Roșca avea posibilitatea să sesizeze Parchetul, dat fiind faptul că la Cămin a murit un om infectat de Covid-19, în contextul unor suspiciuni grave cu privire la nerespectarea procedurilor de combatere a acestei boli. Totuși, nu a făcut-o și i-a lăsat pe polițiști să se… autosesizeze (!). Totodată, la aflarea informației că DSP Dolj a ținut sub preș situația gravă de la Cămin, Prefectul avea posibilitatea să solicite intervenția urgentă a Ministerului Sănătății. Nici asta nu a făcut-o.
În Craiova există politicieni interesați ca orașul să rămână un fel de fief al fostului USL, o zonă în care grupuri de interese trans-partinice din PSD și PNL încearcă să-și negocieze, protejeze și promoveze afacerile și influența asupra instituțiilor publice și banilor publici. Scandalul focarului de Covid-19 din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova are rol de hârtie de turnesol și pare să confirme această ipoteză.
Rămâne de văzut dacă Guvernul Orban va interveni la Craiova și va ajuta la salvarea celor nevinovați: bătrânii fără familie găzduiți într-o instituție publică transformată, de nepăsarea oamenilor PSD, într-un lagăr de Covid-19.
Angajații Centrului pentru Persoane Vârstnice din Craiova se află în campanie electorala pentru PSD și pentru Lia Olguța Vasilescu, deși azilul de bătrâni al Primăriei Craiova a devenit un focar de coronavirus. Dezvăluiri despre o realitate scandaloasă, într-o investigație realizată de Recorder.ro.
Centrul pentru Persoane Vârstnice din subordinea Primăriei Craiova a raportat ieri 126 de cazuri de Covid-19, ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert dintre beneficiarii și angajații centrului au fost infectați. Mărturiile asistentelor și ale aparținătorilor scot la iveală un management dezastruos, în care prioritățile au fost propaganda politică, tăierea costurilor pentru echipamentele de protecție și muşamalizarea focarului.
Marţi, 11 august 2020. O parte dintre angajaţii Căminului pentru Persoane Vârstnice din Craiova sunt trimişi pe străzile oraşului, într-o amplă acţiune de campanie electorală. Sunt dotaţi cu măşti, mănuşi de unică folosinţă şi integrame cu Lia Olguţa Vasilescu, candidatul PSD la Primăria Craiovei.
Căminul e subordonat Primăriei și este condus de Valentin Giurcă, secretar general al organizației locale PSD Craiova. El a fost numit la conducerea instituției, în 2012, chiar de Olguța Vasilescu, pe atunci primar.
„Sunt prietenii mei, e contul meu privat de Facebook, n-aveți niciun drept să mă întrebați despre această fotografie“, a fost singurul comentariu al directorului Giurcă.
Valentin Giurcă, directorul Centrului pentru Persoane Vârstnice Craiova / FOTO: Facebook
De ce s-au infectat 126 de oameni în Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova? Explică o asistentă care lucrează acolo: „Încă din starea de urgenţă, am fost sfătuiţi să punem deoparte echipamentele de protecţie şi să le folosim doar dacă avem controale de la DSP. Ne-au dat un combinezon, câteva măşti şi câteva mănuşi în starea de urgenţă şi apoi nu ne-au mai dat. «Să nu puneţi mâna pe dezinfectant decât dacă vine controlul, să vadă că avem. Şi să nu mai cereţi, că nu mai am de unde să vă dau», ni s-a spus”.
Strategia de a apărea în fața DSP Dolj cu toate normele de siguranță la zi pare să fi funcționat: „DSP ne vizitează de două ori pe săptămână și n-au găsit nicio neregulă”, afirmă directorul Giurcă. În realitate, lipsa achizițiilor de materiale de protecţie arată că situația de criză putea fi cu greu evitată.
Directorul Giurcă nu are timp și nici intenția să procure echipamente de protecție, pentru că e ocupat cu campania electorală. De exemplu, să-i încoloneze pe angați și să împartă prin oraș materiale de promovare pentru Lia Olguța Vasilescu. Sunt aceiași oameni care lucrează într-un focar Covid, dar care merg pe străzile Craiovei să împartă, la grămadă, integrame cu Olguța și oleacă de Covid.
Dar Covidul poate circula și invers: angajații să-l ia din oraș și să-l ducă la azil, să-i termine pe bătrâni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Numărul bolnavilor de coronavirus de la campioana României la fotbal, CFR Cluj, a ajuns la 26 după ce au fost depistate alte 20 de cazuri joi, a declarat vineri, pentru Agerpres, secretarul general al Ligii Profesioniste, Justin Ștefan.
În acest moment, virusul afectează grav două echipe – Dinamo și CFR Cluj – și este confirmat la o a treia, CSU Craiova. Terminarea campionatului este pusă foarte serios sub semnul întrebării.
„Testele efectuate joi de membrii echipei CFR Cluj au adus noi cazuri pozitive. În momentul de faţă, în total, există 26 de cazuri de COVID-19 la CFR, 16 jucători şi 10 membri ai staff-ului tehnic”, a afirmat Justin Ștefan pentru Agerpres.
CFR și Dinamo au, împreună, 47 de cazuri de coronavirus. Cele două echipe nu mai pot disputa meciuri în acest moment
La CFR Cluj, inclusiv antrenorul Dan Petrescu are coronavirus. Echipa are deja o restanță după ce meciul de săptămâna trecută, cu FC FCSB, de la București, a fost amânat odată cu depistarea a cinci cazuri de coronavirus la CFR. Ulterior, s-a descoperit că și Dan Petrescu era infectat. Cu cele 20 de cazuri noi, numărul oamenilor din echipă și din staff afectați de virus a urcat la 26. CFR ar trebui să joace duminică în etapa a 9-a din play-off, acasă, cu Botoșani. Dar cât timp sunt anchete epidemiologice în desfășurare, acest lucru nu este permis. Dacă nu va reuși să dispute partida cu Botoșani, formația clujeană ajunge la două restanțe.
Dinamo are 18 jucători și 3 oameni din staff îmbolnăviți: în total, 21. Tot lotul a fost băgat în carantină și echipa, care ar fi trebuit sâmbătă să joace în play-out cu Hermannstadt, va ajunge la 4 partide restante. “Roș-albii” sunt pe loc retrogradabil.
Liderul campionatului, CSU Craiova, a ajuns, de asemenea, la 3 cazuri de coronavirus – toate trei, consemnate în rândurile staffului. Un test al unui jucător a ieșit neconcludent și trebuie repetat. Zilele trecute, și testul antrenorului italian Cristiano Bergodi a ieșit neconcludent. Repetat, testul a ieșit negativ.
Ce soluții sunt, în acest moment, pentru terminarea campionatului
UEFA a respins cererea federației române de a se prelungi termenul-limită până la care se poate încheia campionatul. Cu atâtea meciuri restante și atâtea probleme, finalul sezonului devine foarte greu de anticipat.
Există mai multe variante:
Echipele cu probleme să piardă la masa verde cu 0-3 meciurile pe care nu le-au putut juca,
Să fie înghețat sezonul și să nu mai retrogradeze nimeni, urmând ca din sezonul viitor Liga 1 să numere 16 sau 18 formații,
Să fie declarat încheiat campionatul acum, iar echipele aflate pe ultimele locuri să retrogradeze, iar cea de pe primul loc – declarată câștigătoare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Claudiu Manda, europarlamentar PSD și soțul Olguței Vasilescu, a participat sâmbătă, 30 mai, la petrecerea primarului comunei doljene Cerăt, Octavian Barbu, coleg de partid cu el. Se pare că au fost prezente mai mult de 8 persoane, încălcându-se prevederile legale referitoare la măsurile intreprinse pentru stoparea difuzării epidemiei de coronavirus.
Silviu Iliuță, producător executiv al emisiunii Cronica Cârcotașilor (Prima TV) și autorul blogului Cronici pe bune, povestește – într-o postare pe profilul său de Facebook – despre petrecerea la care a participat europarlamentarul Claudiu Manda. Organizată de primarul localității Cerăt, se pare că la petrecere – care s-a ținut sâmbătă, 30 mai, la Făzănăria de lângă Segarcea – au fost prezente mult mai multe persoane decât o permit legile stării de alertă. Din imaginile surprinse și publicate de pagina Craiova Cetatea Banilor Las Vegasul României se deduce că erau prezente mai multe mașini la fața locului.
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României
„Ai distribuit poza cu Orban? Hai să vedem cât de echidistant ești!
Nesimțiții zilei par a fi de la pesedeu. Am fost dur. Rămâne așa!
Domnu’ Manda Claudiu (soțu’ roșcatei Olguța, membri de vază ai PSD, cei care făceau scandal că fumează Orban) s-a prezentat la petrecerea cu mult mai mult de 8 invitați a domnului Octavian Barbu, primar al localității Cerăt.
Frumosul eveniment a avut loc ieri la Fazanăria de lângă Segarcea, ocazie cu care le și urăm: să trăiască mirii, casă de piatră, la mulți ani, să vă trăiască soția, să vi se desființeze pesedeul sau ce mai vreți voi!
Informația și pozele sunt de la Fb Cetatea Banilor și rog onor Ministerul Afacerilor Interne, România, să le verifice și să treacă la amenzi.
Iar pe cinstiții oameni echidistanți de pe Facebook îi rog să le distribuie și să-i facă de râs. Dacă pe Orban l-am facut pilaf – și merita -, cred că merită și ăștia.
P. S. Am și pozele fără numere cenzurate, da’ GDPR și toate cele.”
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României
Pentru corecta informare, redăm aici și postarea paginii Craiova Cetatea Banilor Las Vegasul României.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Noi informații în episodul scandalos „Aldezin – PSD Craiova”. După ce gașca de partid care conduce SC Salubritate Craiova SRL a solicitat, cu ignoranță și indolență, aprobare pentru utilizarea Aldezin pentru „dezinfectarea” scărilor din blocurile de locuințe ale Craiovei, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj încearcă să-și scuze complicitatea la atentatul comis împotriva sănătății craiovenilor, găsind un „acar Păun”.
Aldezin este un produs biocid despre care prospectul și documentația tehnică aferentă precizează clar că este de uz veterinar și extrem de toxic pentru oameni. Și totuși, politrucii de la SC Salubritate Craiova SRL l-au folosit împotriva oamenilor!
Comunicat al DSP Dolj
„Urmare multiplelor sesizări din presa scrisă şi social media legate de modul de dezinfecţie a scărilor de bloc, trotuarelor şi străzilor din municipiul Craiova, vă informăm următoarele:
În data 24.03.2020, Salubritate Craiova SRL a solicitat consultanţă la DSP Dolj cu privire la utilizarea unui biocid pentru acţiunea de dezinfecţie a scărilor de bloc şi dezinfecţie exterioară a străzilor sau trotuarelor.
Personalul de specialitate care a analizat solicitarea a încadrat produsul biocid în altă categorie decât cea în care este clasificat în Registrul Naţional de Evidenţă a Produselor Biocide.
Respectivul produs nu are indicaţie pentru dezinfecţia spaţiilor locuibile şi nici pentru dezinfecţie exterioară a străzilor sau trotuarelor, ci este pentru uz veterinar. Avizul a fost eliberat, în mod eronat, în data de 25.03.2020.
În data de 31.03.2020, Inspecţia Sanitară de Stat din Ministerul Sănătăţii a dispus la nivel naţional un control tematic la producătorii, deţinătorii de avize și utilizatorii de produse biocide care desfăşoară activităţi de dezinfecţie în perioada 01.04 – 29.05.2020.
În cadrul acestei acţiuni tematice de control, în data de 03.04.2020, inspectori din cadrul Serviciului de Control în Sănătate Publică din cadrul DSP Dolj au efectuat un control la SC Salubritate Craiova SRL şi au constatat că în cursul acţiunii de dezinfecţie a scărilor de bloc se foloseşte un biocid tip TP3, fără a se respecta aria şi indicaţia de utilizare precizate în avizul BIO emis de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, ceea ce reprezintă contravenţie, conform legislaţiei în vigoare.
Menţionăm că Salubritate Craiova SRL este autorizat pentru desfăşurarea activităţilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, cunoscând modul de utilizare a biocidelor pentru aria de competenţă. Ca urmare, s-a impus măsura sistării activităţii de dezinfecţie și sancţionarea contravenţională a unităţii.
Măsura s-a impus pentru a preveni producerea unor accidente în rândul populaţiei municipiului Craiova.
În urma sesizării adresate de Primăria Craiova Instituţiei Prefectului Dolj, DSP Dolj a demarat o anchetă internă privind modul în care s-a răspuns la solicitarea de consultanţă a societăţii Salubritate Craiova SRL.
Rezultatul anchetei și măsurile luate vor fi comunicate la finalizarea cercetărilor.”
Politrucii de la Salubritate Craiova și indolenții de la DSP Dolj
Reacția conducerii DSP Dolj este o penibilă încercare de a fugi de răspundere și este identică cu ofensiva de jigniri, amenințări și calomnii lansate de PSD Craiova, în încercarea de a ascunde vinovăția politrucilor de la SC Salubritate Craiova SRL. Aceștia, cu indolență și nepăsare, au solicitat aviz pentru folosirea unui produs extrem de toxic pentru oameni în așa-zisa campanie de dezinfectare a scărilor din blocurile de locuințe ale Craiovei.
Atentatul la sănătatea craiovenilor, comis prin incompetența și indolența celor care conduc SC Salubritate Craiova SRL și DSP Dolj, ni se dezvăluie în toată grozăvia lui.
Incompetenții numiți de PSD la conducerea SC Salubritate Craiova SRL au solicitat la DSP Dolj aviz pentru utilizarea Aldezin, un produs biocid care se folosește pentru dezinfectarea spațiilor unde sunt adăpostite animale. Produsul este extrem de toxic pentru oameni și, ca urmare acaracteristicilor sale chimice, NU POATE FI FOLOSIT ÎN SPAȚII LOCUITE DE OAMENI!
Indolenții de la DSP Dolj, probabil numiți în funcții și protejați în aceeași „cheie” politică, dau aviz pentru folosirea Aldezin, cu aceeași nepăsare criminală cu care politrucii de la SC Salubritate Craiova SRL au decis să dezinfecteze scările din blocurile de locuințe cu o substanță periculoasă pentru sănătatea oamenilor.
Concluzia este clară: două echipe de management constituite din indivizi protejați politic pun în pericol sănătatea publică din Craiova!
Petru Becheru continuă dezvăluirile
Petru Becheru, cel care a dezvăluit și a reușit să oprească atentatul la sănătatea locuitorilor Craiovei, postează pe pagina de Facebook o primă înregistrare audio a discuțiilor pe care a avut-o cu reprezentanții celor două entități implicate în scandal. Episodul 1 al dezvăluirilor poate fi ascultat aici: https://youtu.be/u6mtnYCdqtw.
În loc de concluzie
Rezultă că intervenția procurorilor (prin autosesizare), a Ministerului Sănătății și a reprezentanților Grupului de Comunicare Strategică dobândește, pe deplin, caracter de urgență. Salvați sănătatea craiovenilor, pusă în mare pericol de PSD-ul clanului Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, prin haitele lor de politruci incompetenți!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un scandal cu iz penal provoacă panică în rândul locuitorilor orașului Craiova, fieful grupării Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu (PSD). Conducerea SC Salubritate Craiova SRL, cu inconștiență criminală și în baza unui aviz neclar primit de la DSP Dolj, decide să dezinfecteze scările blocurilor de locuințe din Craiova cu o substanță extrem de toxică pentru oameni, destinată exclusiv utilizării în scopuri veterinare, adică pentru animale!
Două entități publice controlate politic au permis comiterea unui grav atentat la sănătatea publică, prin utilizarea unui produs biocid veterinar denumit ALDEZIN pentru dezinfectarea a aproximativ 500 de scări de bloc din Craiova.
În plină pandemie, craiovenii sunt puși în pericol de indolența managerilor SC Salubritate Craiova SRL și superficialitatea reprezentanților DSP Dolj.
ALDEZIN pentru animale, folosit pe oameni
Grava ilegalitate a fost denunțată de Petru Becheru, un cunoscut contestatar al ilegalităților comise de reprezentanții PSD din administrația publică craioveană. Acesta a sesizat public faptul că SC Salubritate Craiova SRL folosește o substanță extrem de toxică pentru campania de dezinfectare a scărilor de bloc. Este vorba de substanța Aldezin.
Conform prospectului are însoțește la comercializare substanța biocidă Aldezin, utilizarea ei este una destinată exclusiv domeniului veterinar.
În prospect se precizează, la „Mod de utilizare”: „Dezinfecția se execută în compartimentele golite, în ABSENȚA ANIMALELOR (conform principiului «totul plin / totul gol»)”.
Totodată, în prospect se arată că, în contact cu oamenii, substanța este „nocivă prin inhalare, în contact cu pielea și prin înghițire”, „provoacă arsuri” și „poate provoca sensibilizare prin inhalare și în contact cu pielea”.
Petru Becheru – tânărul care a dezvăluit grozăvia
În urma sesizării transmise de Petru Becheru, conducerea SC Salubritate Craiova SRL a anunțat public, în 3 aprilie 2020, că a sistat activitatea de dezinfecție, după ce Direcția de Sănătate Publică Dolj a interzis folosirea produsului biocid Aldezin.
SC Salubritate Craiova SRL a mai precizat că a primit de la DSP Dolj o amendă între 5.000 și 10.000 lei pentru nerespectarea domeniului de utilizare și a ariei de aplicare a substanței.
În același anunț, conducerea SC Salubritate Craiova SRL se apără cu argumentul că ar fi primit un aviz de utilizare a substanței din partea DSP Dolj și că în temeiul acestuia ar fi folosit substanța la dezinfectarea scărilor de bloc.
Sesizarea înaintată de Petru Becheru
SC Salubritate Craiova SRL nu a solicitat la DSP Dolj aprobarea explicită pentru utilizarea Aldezin în scările de bloc locuite de oameni, ci doar un acord pentru utilizarea respectivului produs biocid pe suprafețe de interior și de exterior.
Argumentul în favoarea utilizării produsului respectiv, invocat de Salubritate Craiova, este acela că pe piață nu au fost identificate alte produse biocide autorizate, care să fie disponibile pentru achiziție și care să poată fi utilizate în activitatea de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.
În răspunsul său oficial, DSP Dolj informează SC Salubritate Craiova SRL că „produsul Aldezin poate fi utilizat în concentrație de 2%, timp de 60 de minute pentru exterior și interior”. Totodată, se recomandă pentru interior „dezinfecția cu lampă cu ultraviolete”.
Bizar este faptul că experții SC Salubritate Craiova SRL nu au luat în seamă documentația aferentă produsului respectiv. Dacă studiau documentația sau măcar prospectul substanței biocide, reprezentanții SC Salubritate Craiova SRL ar fi observat că substanța Aldezin nu poate fi folosită la dezinfectarea spațiilor interioare unde locuiesc oameni, ci doar la grajduri, cotețe și alte incinte unde sunt adăpostite animale domestice!
DSP Dolj a reacționat „în orb” la solicitarea SC Salubritate Craiova SRL, unde nu se menționează că Aldezin urma să fie folosit în spații locuite de oameni, adică total contrar normelor de utilizare din prospect.
Prin purtătorul de cuvânt, dr. Ștefan Popescu, DSP Dolj a venit cu clarificări, menționând că Aldezin nu era avizat pentru dezinfecția suprafețelor și spațiilor închise cu care oamenii vin în contact.
„Salubritatea Craiova a fost amendată, dar nu de DSP Dolj, ci de Inspecția Sanitară de Stat. Este vorba de o structură în cadrul DSP, aflată sub coordonarea directă a Inspecției Sanitare de Stat de la Ministerul Sănătății. La data de 1 aprilie au avut o acțiune tematică de verificare a utilizării substanțelor biocide și atunci au constatat că produsele utilizate nu aveau indicație pentru folosirea lor ca dezinfecție în spații închise. Aceste produse biocide sunt înregistrate într-un Registru al Biocidelor, un registru național care este public, iar substanța utilizată nu avea aceasta indicație. Produsul utilizat nu era avizat pentru dezinfecția suprafețelor și spațiilor închise. El este avizat pentru spații închise, cu care oamenii nu vin în contact. Nu trebuia să dea acordul pentru soluție. Oricine folosește aceste substanțe trebuie să consulte Registrul cu Biocide, care este public și care spune clar indicațiile pe care le are fiecare biocid care este înregistrat și aprobat acolo. În acest caz, avizarea nu o dă DSP, ci Agenția Națională care are publicat acest registru”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Între timp, DSP Dolj a găsit „acarul Păun” pentru eliberarea avizului: un angajat care a comis eroarea și asupra căruia s-a demarat o anchetă administrativă.
Trebuie spus că, la rândul lor, reprezentanții DSP Dolj au tratat cu superficialitate solicitarea celor de la Salubritate și nu au cerut detalii suplimentare cu privire la destinația utilizării substanței biocide pentru care se solicita aviz. O superficialitate gravă, în contextul în care România este în stare de urgență și sub asediul pandemiei de coronavirus.
Rezultă că vinovăția pentru atentatul la sănătatea publică a locuitorilor din Craiova se împarte între echipele de management și experții celor două entități implicate; evident, cu o gravitate mult sporită pentru conducerea Salubritate Craiova.
O astfel de faptă, cu evidente conotații penale, trebuie să intre urgent în vizorul procurorilor și al Grupului de Comunicare Strategică de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
Echipele de management care au pus în pericol sănătatea locuitorilor Craiovei
Echipa managerială a SC Salubritate Craiova SRL
Conform informațiilor de pe site-ul oficial, SC Salubritate Craiova SRL „a fost înființată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 31/31.01.2011, în urma reorganizării Serviciului Public de Salubritate în societate comercială cu răspundere limitată, cu asociat unic municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova, sub denumirea de S.C. Salubritate Craiova SRL”.
În prezent, SC Salubritate Craiova SRL este o „societate comercială având ca asociați municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova, cu 10 părți sociale, comuna Vârvoru de Jos, prin Consiliul Local al Comunei Vârvoru de Jos, cu 5 părți sociale, și comuna Ișalnița, prin Consiliul Local al Comunei Ișalnița, cu 5 părți sociale”, conform actului constitutiv, actualizat în ianuarie 2015.
Important: în ianuarie 2015, primar al Craiovei era Lia Olguța Vasilescu, iar primar al comunei Ișalnița era Flori Ovidiu Aurelian, nașul de cununie al cuplului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda.
Echipa managerială a SC Salubritate Craiova SRL
Conducerea executivă a SC Salubritate Craiova SRL este asigurată de o echipă formată din patru directori.
Mihai Vlad Butari – Administrator-Director general Salubritate Craiova
Administrator-Director general este Mihai Vlad Butari, care ocupă și funcția de Secretar Executiv al Organizației Municipale PSD Craiova, membru loial al grupării Vasilescu – Manda. Pentru activitate prestată, Butari încasează peste 8.000 de lei lunar.
Soția directorului Mihai Butari este Oana Butari, nimeni alta decât Consilierul Juridic al SC Salubritate Craiova SRL, la nivelul anului 2019, funcție pentru care încasează aproximativ 3.000 de lei lunar.
Doina Gîngioveanu – Director economic Salubritate Craiova
Director economic este Doina Gîngioveanu, care încasează pentru funcția pe care o deține aproximativ 7.000 de lei lunar. În declarația de avere aferentă anului 2019, depusă de Directorul economic al SC Salubritate Craiova SRL, apar declarate venituri încasate și de la două societăți comerciale deținute de familia Gîngioveanu, generatoare de venituri: Bellvita Pharm SRL și Free Trade SRL, precum și SC Euromontaj Com SRL, unde dna Gîngioveanu este asociat.
De asemenea, Doina Gîngioveanu este o loială susținătoare a PSD Craiova, așa cum se observă și din preferințele politice public asumate pe contul de Facebook.
Alin Constantin Ruiu – Director Comercial Salubritate Craiova
Directorul Comercial al SC Salubritate Craiova SRL este Alin Constantin Ruiu, care încasează lunar aproximativ 6.000 de lei. La rândul său, Ruiu este un apropiat al camarilei PSD Craiova.
Alin Ruiu împreună cu doi parlamentari PSD: senatorul Radu Cosmin Preda și deputata Eliza-Mădălina Peța
Directorul Tehnic al SC Salubritate Craiova SRL este Viorel-Dragos Dobre-Mazilu, transferat, în 2019, de la RAADPFL Craiova (regie din subordinea Primăriei Craiova) la SC Salubritate Craiova SRL. Conform declarației de avere, până la data de 14 iunie 2019, venitul încasat aferent funcției a fost de 31.419 lei. În aceeași declarație sunt consemnate venituri încasate ca angajat al RAADPFL Craiova, pe perioada iunie 2018 – iunie 2019, în valoare de 23.827 de lei, de unde rezultă un venit mediu lunar de aproximativ 5.000 de lei.
Viorel-Dragos Dobre-Mazilu – Director Tehnic Salubritate Craiova
Viorel-Dragos Dobre-Mazilu este Președinte al Organizației Locale PSD nr. 68 Craiova și, totodată, mason. Este membru în MLNR (Marea Lojă Națională din România), coleg de Francmasonerie craioveană cu alți controversați politicieni PSD locali, precum Adrian Cosman (viceprimarul PSD al Craiovei), Lucian Dindirică (consilier PSD în Consiliul Local Craiova și implicat, ca manager al Bibliotecii Județene, în scandaluri provocate de găzduirea unor lansări de carte cu participarea unor foști ofițeri și turnători ai Securității ceaușiste) sau Marius Mihai (consilier PSD în Consiliul Local Craiova), ca să amintim doar pe unii dintre cei mai vizibili francmasoni PSD-iști craioveni.
Echipa managerială a DSP Dolj
Direcția de Sănătate Publică Dolj este condusă de dr. Ludmila Angela Prunariu, medic primar care deține funcția de Director Executiv. Prunariu este o veche angajată a Direcției. În noiembrie 2012, în timpul Guvernului Ponta 1, a fost numită director adjunct al DSP Dolj, iar în iunie 2015 (Guvernul Ponta 2) ocupa deja funcția de Director Executiv. În acea perioadă, funcția de ministru al Sănătății era ocupată de Nicolae Bănicioiu (PSD).
Conform ultimei declarații de avere, înregistrată la data de 10.05.2019, Ludmila Angela Prunariu încasa la acel moment pentru funcția ocupată un venit lunar de aproximativ 7.000 de lei.
Medic primar Ludmila Angela Prunariu – Director Executiv DSP Dolj
Actualul Director Executiv al DSP Dolj a supraviețuit sub mai mulți miniștri ai Sănătății, din 2015 până în prezent: Nicolae Bănicioiu (PSD), Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu și Vlad Voiculescu (tehnocrați în Guvernul Cioloș), Florian Dorel Bodog (PSD), Sorina Pintea (PSD), Victor Costache (tehnocrat în Guvernul PNL) și Nelu Tătaru (PNL), actualul ministru al Sănătății.
O supraviețuire surprinzătoare, încă dificil de explicat și posibilă datorită fie profesionalismului personajului în discuție, recunoscut de ierarhia superioară din Ministerul Sănătății, fie unui sprijin oferit de mediul politic ori de altă zonă cu putere de influență la nivel guvernamental.
Dr. Jan Pîrgaru – Director Executiv Adjunct DSP Dolj
Directorul Executiv Adjunct al DSP Dolj este dr. Jan Pîrgaru. Conform declarației de avere din mai 2019, dr. Pîrgaru încasase un venit aferent funcției ocupate de peste 6.000 de lei lunar.
Soția lui Pîrgaru este medic primar la Secția Clinică de Ginecologie I din cadrul Spitalului Municipal „Filantropia”, din subordinea Primăriei Craiova.
Din partea echipei de management a DSP Dolj, răspunsul la solicitarea SC Salubritate Craiova SRL pentru avizarea folosirii Aldezin (solicitare în care, reiterăm, nu se semnalează că substanța va fi folosită în blocuri de locuințe) este semnat de către cei doi directori, alături de Coordonatorul Compartimentului Evaluarea factorilor de risc din mediul de viață și de muncă și de reprezentatul Colectivului Igiena Mediului.
Petru Becheru – țintă a jignirilor proferate de postacii PSD
Inițial buimăcită de izbucnirea scandalului, gașca PSD Craiova și-a revenit rapid și a trecut la ofensivă. Ținta principală este Petre Becheru.
O primă reacție a avut managerul SC Solidaritate Craiova SRL, Mihai Vlad Butari, care și-a exprimat indignarea într-o postare pe Facebook. Managerul spune că Aldezin este substanță biocidă de clasa TP4, cu aviz valabil din partea Ministerului Sănătății până în 2024, dar „uită” să precizeze că în prospectul substanței biocide se spune limpede că poate fi folosită doar în spații amenajate pentru animale.
Tonul de mahala al postărilor pe subiect este însă dat de Lia Olguța Vasilescu, care postează jignindu-l pe Petru Becheru, cel care a dezvăluit ilegalitatea comisă de SC Salubritate Craiova SRL. Deputata PSD folosește un limbaj grobian, în stilul „Vadim Tudor”: „Hal de instituții! Un reclamagiu de profesie convinge DSP să-și retragă avizul dat Salubrității craiovene pentru un dezinfectant, că altfel rămâne impotent și femeile din bloc infertile și se îmbolnăvesc animăluțele și peștișorii locatarilor!”
Postarea LOV în cunoscutul limbaj vadimist
Postacii PSD înțeleg mesajul și încep să se conformeze. La postarea șefei PSD Craiova, ca să dăm un exemplu edificator, se lamentează Lucian Lungu, care lucrează, conform informațiilor de pe contul de Facebook, la CAO (S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.), într-o funcție importantă. Lungu îl face „cretinoid pe felie cu serviciile” pe Petru Becheru și se lamentează că „dobitocii” vor să facă pe plac guvernării PNL, „care vrea să sufere și municipiile conduse de administrații PSD”.
Lucian Lungu alături de Lia Olguța Vasilescu, în campania electorală
Pe pagina de Facebook a lui Petru Becheru, sare în ajutorul Partidului și comentează jignitor consilierul județean Daniel Călărașu (PSD). Limbajul folosit de cacesta la adresa lui Petru Becheru este asemănător cu cel al șefei de la Partid: „Dacă nici la tine nu se vede cu ochiul liber că ai probleme psihice, este grav”; ”Mămică ta știe că te are? Și dacă da, te și recunoaște?”
Comentariile jignitoare ale consilierului județean Daniel Călărașu (PSD)
Conform informațiilor de pe contul de Facebook, PSD-istul Daniel Călărașu (consilier județean) a fost Inspector Superior la DGASPC Dolj, iar în prezent este Șef Centre Zonale și Operaționale la Compania de Apă Oltenia SA.
Consilierul județean Daniel Călărașu (PSD) împreună cu Sorin Manda, fratele europarlamentarului Claudiu Manda (de asemenea, PSD) și manager al Regiei Autonome de Transport Craiova
Un alt comentator PSD-ist al acțiunii lui Petru Becheru este directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice din Craiova, Valentin Giurcă, membru loial al grupării Manda – Vasilescu.
Valentin Giurcă (Directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova) împreună cu Lia Olguța Vasilescu, în campania electorală
Într-o postare, Giurcă prezintă un articol de presă despre o acțiune de protest împotriva birocrației din Direcția de Finanțe Publice făcută de Petru Becheru în anul 2009. Petre Becheru, pe atunci un tânăr revoltat de 23 de ani, scrisese un contract cu un prieten, pe suport de hârtie igienică, în care era stipulat un singur lucru: că are obligaţia ca până la sfârşitul anului să înveţe porcul prietenului să calculeze taxele şi impozitele pe Internet. Contractul a fost acceptat la Registratura Direcției. Managerul PSD al Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova comentează la propria postare, în ton cu directiva de Partid: „Băi fraților, asta este caz de psihiatrie!”
Petru Becheru declară, pe contul de Facebook, că ar fi fost și amenințat de către Mihai Vlad Butari, managerul SC Salubritate Craiova SRL.
„Pe 01 aprilie, orele 16.06, gunoierul-șef mi-a trimis pe mail adresa prin care m-a amenințat cu dosar penal la poliție dacă nu permit accesul în bloc pentru ceea ce se vede acum că ar fi însemnat otrăvirea locatarilor din bloc. Păi, ori se verificase, ori eram amenințat cu dosar penal?”, scrie Petru Becheru.
Sintetizând toată această mizerie, concluzionăm că PSD a reacționat, în scandalul de la Craiova provocat de incompetența oamenilor partidului din SC Salubritate Craiova SRL, după tiparul știut: jigniri, amenințări, negarea fanatică a evidențelor și tupeu nemăsurat!
Gândiți-vă ce ar fi însemnat ca PSD să conducă țara în această perioadă de pandemie!
Așteptăm intervenția urgentă a procurorilor și a Grupului de Comunicare Strategică de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
Indolența gravă de care a dat dovadă conducerea SC Salubritate Craiova SRL și superficialitatea manifestată de conducerea DSP Dolj trebuie să determine o reacție pe măsură din partea organelor abilitate ale statului.
Chiar dacă nu ne aflam în stare de urgență și în plină pandemie, folosirea unei substanțe extrem de toxice pentru oameni, în spațiile locuite de aceștia, ar fi fost o infracțiune.
Evident, în situația gravă în se găsește România, cu mii de cetățeni români infectați cu Covid-19, faptele comise la Craiova dobândesc serioase circumstanțe agravante.
După cum se observă, instituțiile publice ale orașului Craiova sunt controlate de o grupare (putem să o numim!) ocultă, al cărei centru de putere este cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. Încrengăturile de prietenii, rubedenii și asocieri dubioase gestionate de PSD pot fi descoperite nu doar la SC Salubritate Craiova SRL, ci și în alte instituții publice din Craiova, aflate în subordinea Primăriei Craiova, Consiliului Județean Dolj sau chiar a Guvernului.
În concluzie, în „scandalul Aldezin” din Craiova, intervenția urgentă a procurorilor și a Grupului de Comunicare Strategică de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne este absolut necesară pentru clarificarea situației, pentru anchetarea și pedepsirea celor vinovați.
Al 8-lea deces al unui pacient infectat cu coronavirus a fost înregistrat marți dimineața la Craiova, a anunțat Grupul Strategic de Comunicare. Victima era bărbat, avea 70 de ani și suferea de boli cronice și obezitate.
Bărbatul în vârstă de 70 ani era internat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
Cronologia unei drame:
7 martie: bărbatul a sosit din Italia împreună cu fiica sa, care în prezent se află în izolare la domiciliu.
19 martie: a fost internat la Spitalul de Boli Infecțioase Craiova, în secția de terapie intensivă, având insuficiență respiratorie.
19 martie: imediat după internare, a fost testat la coronavirus, iar în aceeași zi a fost confirmat pozitiv.
24 martie: bărbatul a murit.
Bărbatul suferea de boli preexistente (diabet), pentru care urma tratament cu insulină. De asemenea, avea obezitate gradul II.
Cel de-al 8-lea deces înregistrat pe teritoriul României se înscrie în profilul majoritar al precedentelor 7 cazuri fatale: bărbat (acum sunt 7 din 8), vârsta de 70 de ani (toți 8 se încadrează în intervalul 64-74), cu boli cronice preexistente.
În cazul bărbatului din Craiova se adaugă și particularitatea că se întorsese recent, cu numai 12 zile înaintea internării și cu 17 zile înaintea decesului.
Cei 8 morți dintre românii infectați cu coronavirus
22 martie / Bărbat de 67 de ani, transferat de la Spitalul Filiași la Spitalul „Victor Babeș” Craiova. Avea cancer în stadiu terminal.
22 martie / Bărbat de 74 de ani, transferat de la Spitalul Universitar Bucureşti la Spitalul „Victor Babeş” București. Avea o boală cronică preexistentă, pentru care se afla în programul de dializă.
22 martie / Bărbat de 70 de ani, transferat de la Spitalul Județean din Piatra Neamț la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași. Avea diabet și hipertensiune arterială.
23 martie /Femeie de 72 de ani, internată sâmbătă, 21 martie, la Spitalul Judeţean Suceava. Avea diabet și boli cardiovasculare.
23 martie / Bărbat de 71 de ani, internat la Spitalul Judeţean Suceava.
23 martie / Bărbat de 64 de ani, internat vineri, 20 martie, în stare gravă, la Terapie Intensivă, în Spitalul Județean Arad.
23 martie / Bărbat de 65 de ani, internat la Spitalul Universitar București. Era dependent de dializă.
24 martie / Bărbat de 70 de ani, internat joi, 19 martie, la Spitalul „Victor Babeș” Craiova. Suferea de boli cronice și obezitate.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României 
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României 
