Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explică pe larg, în cadrul unui interviu acordat site-ului Ziaristii.com, care e mortalitatea provocată de forma nouă de coronavirus, în comparație cu cea produsă de gripa obișnuită.
Adrian Streinu-Cercel, o somitate în materie de boli infecțioase (activează ca medic la Institutul „Matei Balș” din 1984), afirmă că România este pregătită cu tot ce e nevoie, în caz că vor apărea primele îmbolnăviri cu noul tip de coronavirus, apărut în orașul Wuhan din China: 2019-nCov.
Celebrul medic nu crede în nicio teorie a conspirației. E ferm convins însă că apropierea emoțională față de bolnavul aflat pe patul de suferință constituie un punct forte în salvarea acestuia de la moarte. Și prezintă drept exemplu cele 21 de cazuri cu SARS din 2003: „Atât timp cât iei lucrurile în serios și te apleci asupra suferinței pacientului, șansa să-i dai o speranță la viață, și una reală, crește considerabil”.
„Din 11 milioane, să existe 80.000 de îmbolnăviri, cu 2.300 de decese, înseamnă practic nimic”
Reporter: Domnule profesor, cum a apărut acest virus ucigaș? Până nu demult, chinezii își duceau traiul în mod obișnuit. Apoi au început să se îmbolnăvească brusc, unii să cadă din picioare ca secerați și să moară pe loc. Ați mai pomenit așa ceva, în condițiile în care există totuși o simptomatologie, cum ar fi febră mare, tuse, dificultăți în respirație?
Adrian Streinu-Cercel: Nu avem cunoștințe de așa ceva. Sunt multe fake-uri. Important e că se cunoaște că Indochina e o zonă din care pleacă majoritatea organismelor emergente, adică cele care apar noi în lumea umană, cu trecere de la animale la om. Acest lucru e cunoscut, și nu de acum, ci de o sută și… de ani.
– V-am pus întrebarea bazându-mă pe imaginile transmise de marile televiziuni, cu oameni care n-aveau nimic, dar se prăbușeau deodată ca un stâlp de lemn.
– Și dumneavoastră credeți aceste imagini? Eu mă uit pe telefon, că primesc din 5 în 5 minute câte un mesaj neadevărat. Dar mă distrează astea care sunt acum, cu cățeii pe care îi trimit cu mașinuța la cumpărături. Adică, astea sunt chiar drăguțe. Ceea ce înseamnă că lumea mai face și haz de necaz. Haideți să fim liniștiți! Din 11 milioane, să existe 80.000 de îmbolnăviri, cu 2.300 de decese, înseamnă practic nimic. Și dacă vă uitați pe graficul deceselor, o să vedeți că decesele sunt la cei cu vârste de peste 80 de ani. La această vârstă, nu-ți trebuie foarte mult ca să dezvolți o infecție severă.
„Atunci când nu respecți natura, ea își pregătește armele”
– E ciudat că în China se tranșau în piețe lilieci și pangolini nu de ieri, de azi, ci, practic, dintotdeauna. De ce nu s-a întâmplat nimic până acum? Acele condiții improprii de comercializare, lipsa autorizațiilor sanitar-veterinare erau acolo la ordinea zilei.
– Tocmai. Eu am spus și cu altă ocazie: este vorba despre un malpraxis cu natura. Atunci când nu respecți natura, ea își pregătește armele. Și nu e prima dată. Uitați-vă că marile pandemii de gripă au plecat din Indochina, în anii ’60, pandemia din Hong Kong, SARS-ul.
– E drept, în 2002 a mai fost virusul SARS, apărut tot în China, tot de la o specie de lilieci în potcoavă. Au murit atunci peste 700 de persoane în întreaga lume. De ce nu s-a învățat din lecția trecutului?
– Nu este o lecție pentru nimeni, fiindcă azi vorbim despre un microorganism, mâine vom vorbi despre altul. Astăzi vorbim despre coronavirus. S-ar putea ca de poimâine să vorbim despre alte microorganisme. Natura se mișcă.
„Dacă te iei strict după ce spun ghidurile, s-ar putea s-o încurci”
– Am avut și noi 20 de cazuri, în 2003, dar nu s-a înregistrat niciun deces. Cum i-ați tratat atunci pe bolnavi?
– Au fost de fapt 21. Am tratat bolnavii cu foarte mare atenție, cu foarte mare grijă. Atâta timp cât iei lucrurile în serios și te apleci asupra suferinței pacientului, șansa să-i dai o speranță la viață, și una reală, crește considerabil. Dacă te iei strict după ce spun ghidurile, s-ar putea s-o încurci, pentru că ele sunt orientative. Dar ceea ce dictează evoluția unui pacient este relația directă cu el și cunoașterea fiecărei particularități a lui.
– De ce acum nu s-a găsit nici un antidot?
– Foarte simplu. Era medicamentelor antivirale de-abia acum începe. S-au descoperit o serie de medicamente care sunt utile în infecția cu HIV. Acum discutăm de o tabletă pe zi, combinată în doză fixă, cu rezultate foarte, foarte bune. Terapia împotriva virusului hepatic C s-a scris în anii în care suntem noi prezenți și avem succes terapeutic în România în proporție de peste 99%. În hepatita B, în momentul de față, la nivel mondial sunt o serie de molecule care avantajează vindecarea.
„Microorganismele sunt pe noi, în noi și în jurul nostru”
– Cu ce e deosebit coronavirusul de tip nou, din punct de vedere al agresivității, față de celelalte forme deosebit de grave din această categorie?
– Nu este mai deosebit. Din contră, este mai prăpădit din punct de vedere al agresivității.
– De regulă, focarele cu aceste virusuri mortale s-au dezvoltat în țări cu legislație dubioasă. Credeți că ar putea fi vorba despre un război biologic, despre o scăpare voită sau nevoită a coronavirusului din laboratoare, mai ales că în Wuhan, de unde a pornit totul, există un institut creat special pentru asta?
– Nu, nu! Haideți să nu mergem cu gândul atât de departe, pentru că microorganismele sunt pe noi, în noi și în jurul nostru. Sunt peste tot. Ele au viața lor. Dacă nu le respectăm, atunci ele se răzbună pe noi într-un fel sau altul.
– Și ele sunt o formă de inteligență, nu?
– Categoric da. Iar de această inteligență a microorganismelor beneficiază chiar organismul uman. Noi știm că la nivelul celulei există o serie de receptori care transferă în celulele noastre o serie de informații venite de la microorganisme și care ne dictează o serie de răspunsuri. Lucrurile astea se cunosc foarte bine în momentul de față. Știm că avem specii bacteriene pe noi și în noi. Numai la nivelul tubului digestiv avem peste 500 de specii.
„De ce facem vaccinul? Ca să nu facem gripă. Ce se întâmplă dacă facem gripă și suntem nevaccinați? Păi, s-ar putea să dezvoltăm o formă severă și să ne prăpădim”
– Bill Gates, fondatorul Microsoft, a avertizat în 2018 că o nouă boală ar putea ucide 30 de milioane de oameni în șase luni. Fundația sa a postat o simulare care arăta o epidemie răspândită din China. Cum comentați spusele lui de atunci?
– N-a apărut nimic nemaipomenit. Noi ne vaccinăm în fiecare an împotriva virusului gripal. De ce facem asta? Pentru că, timp de un an, studiem circulația diverselor tulpini de virus gripal. Pe urmă vine Organizația Mondială a Sănătății și spune producătorilor de vaccin că foarte probabil astea vor fi tulpini de circulație pentru noul sezon. Vin producătorii, care iau formula de la Organizația Mondială a Sănătății și încep să facă vaccinul. De ce facem vaccinul? Ca să nu facem gripă. Ce se întâmplă dacă facem gripă și suntem nevaccinați? Păi, s-ar putea să dezvoltăm o formă severă și să ne prăpădim. Dacă vă uitați acum pe statisticile din Statele Unite, sunt peste 10.000 de decese la ora la care vorbim. Se estimează că, până la sfârșitul sezonului, vor fi între 14.000 și 15.000. Câte decese avem la SARS? 2.300 și un pic.
– Acest coronavirus, botezat 2019-nCov, a ajuns pe locul 3 în topul mortalității din întreaga lume, după catastrofala gripă spaniolă din 1918 și cea produsă de AH1N1 în 2009-2010, ultima soldată cu peste 200.000 de decese. E adevărat?
– Nu, nu, nu! Datele nu sunt adunate în momentul de față. Nu se pot analiza la prima vedere. Ele trebuie interpretate și băgate în niște coduri statistice, care ne dau și ne calculează trendurile. Este o întreaga filosofie, o artă.
„Șansa ca un microorganism nou să se nască pe teritoriul României este practic inexistentă”
– Un fapt extrem de îngrijorător e că acest virus are un nou focar în Italia. Și nu numai asta. Există cazuri de coronavirus care nu au de-a face cu cel din China, în sensul că oamenii nu s-au infectat cu virusul adus de-acolo. Ce știți concret despre acest aspect?
– Eu știu că a fost o persoană care a avut totuși o relație pe filiera China și care a participat la un maraton. Lucrurile încep să se limpezească. Nu apar aceste infecții din senin: că așa vrea cineva. Ele apar într-un anumit context, iar acel context se cheamă context epidemiologic local.
– Chinezii au construit un spital în câteva zile. Ce s-ar fi întâmplat în România dacă, Doamne ferește, ne-am fi confruntat cu o asemenea situație? Asta pentru că și la noi se mai comercializează carne de porc fără autorizație prin piețe, inclusiv prin Obor, fără autorizație, scoasă din portbagajele mașinilor și cumpărată de oameni inconștienți.
– Nivelul de comercializare din căruță sau din mașină este mic în România. Cei mai mulți se duc la marile lanțuri de magazine și-și fac cumpărăturile de-acolo. Nu e o problemă. Atâta vreme cât carnea e pregătită termic, virusul se inactivează undeva la 60 de grade Celsius. Șansa ca un microorganism nou să se nască pe teritoriul României este practic inexistentă.
„Dacă nu reconstruim Institutul Cantacuzino, va fi ca acum: un muzeu”
– Din 2009, la Institutul Cantacuzino nu s-a mai produs nici un vaccin. Doar un simplu supliment alimentar. Vorbim despre vaccinare, despre igienă, dăm exemple de „așa da, așa nu”, dar ne batem joc exact de cel mai important mijloc de stârpire al virusurilor. De ce și ce-i de făcut?
– Institutul trebuie refăcut de la zero. Suntem în mileniul 3, suntem în 2020. Dacă nu-l reconstruim, va rămâne ca acum: un muzeu. Trebuie să căutăm resursa umană. Trebuie refăcute toate circuitele cap-coadă.
– Cum acționează virusul când pătrunde în organismul nostru? De ce sistemul nostru de apărare nu-i poate face față?
– Sistemul nostru imunitar face față unei apărări pentru acest coronavirus, ținând cont că peste 80% din forme sunt subclinice. Deci, nu le vede nimeni. Sunt duse pe picioare. Ele reprezintă și potențialii donatori de virus, respectiv „răspândacii”. Numai că există un procent de 20% în care se dezvoltă forme ușoare, medii și severe. Din astea ajung să fie cu forme severe circa 2% și se înregistrează decese.
„Mă spăl cu apă și săpun pe mâini. Mă spăl cu apă și săpun pe față. Nu-mi bag degetele în nas, nici în gură”
– Dvs. cum vă feriți de gripă, de viruși?
– Mă spăl cu apă și săpun pe mâini. Mă spăl cu apă și săpun pe față. Nu-mi bag degetele în nas, nici în gură. Folosesc șervețele de unică folosință, le arunc apoi la pubelă și mă spăl din nou pe mâini.
– În Italia sunt peste un milion de români. Cum am face față unei situații extreme, dacă semenii noștri s-ar întoarce acasă de teama coronavirusului?
– Românii noștri din Italia nu au niciun fel de probleme. Este un scenariu care nu merită discutat. Așa ceva nu se va întâmpla, cu siguranță. Haideți să vedem ce facem până intră virusul în țară. Să ne mai pregătim puțin, să mai citim niște articole de specialitate. Media să nu mai dea informații aiurea, să nu mai alerteze publicul de pomană, pentru că nu e dracu’ chiar așa de negru.
„Avem ce ne trebuie pentru primele cazuri: și laboratoare, și camere făcute la cheie, dușuri chimice”
– Traian Băsescu, fostul președinte al României, a declarat că prezența coronavirusului de tip nou în România va fi inevitabilă. Suntem pregătiți în sensul ăsta? Care e cel mai eficace tratament, în opinia dumneavoastră?
– Eu zic că România s-a pregătit. De exemplu, la nivelul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” n-am așteptat pe nimeni să vină să-mi spună ce am de făcut. Am accesat niște fonduri europene cu chiu, cu vai. Am făcut un proiect care a stat 4 ani de zile și l-am depus să fie aprobat până a venit Ebola. Am fost întrebat de către niște experți externi: „De ce ne trebuie nouă astfel de facilitate?”. Cum a venit Ebola, nu s-a mai pus problema de ce ne mai trebuie astfel de facilitate, din partea inspecției străine. Așa se întâmplă când ne dăm pe mâna altora. Între timp, am făcut și facilitatea de care vă vorbeam, și laboratoarele, și zona de izolare. Avem ce ne trebuie pentru primele cazuri. Când a fost problema cu Ebola, a trebuit să inventăm niște camere din plastic și să le băgăm în cele uzuale de spital. Acum însă avem camere cu această destinație: gata făcute, la cheie, cu dușuri chimice, cu de toate.
– De ce dumneavoastră ați reușit să modernizați spitalul cu fonduri europene, iar în altă parte nu se întâmplă nimic?
– Eu știu așa: omul sfințește locul.
„Pe vremea lui «nea Nicu», începând cu clasa a 6-a și a 7-a, ne aduceau tot felul de cărțulii. Erau acolo informații și despre cum să ne ferim de bolile cu transmitere sexuală”
– Care e cel mai eficace tratament pentru coronavirus?
– Nu există un tratament eficace specific. Trebuie să fii cu ochii pe pacient, să-i sesizezi fiecare modificare a parametrilor biologici și, din punct de vedere al funcțiilor organelor, să intervii la momentul potrivit. Faci chestia asta, ai șanse foarte mari să scoți pacientul din faza critică.
– Cum comentați informația despre posibilul leac medicamentos cu asocieri între pastilele ce se iau pentru HIV/SIDA și cele antivirale pentru formele de gripă, având în vedere că sunteți expert în domeniul HIV/SIDA?
– Este adevărată. Informația n-a plecat din China, ci din SUA, de la Institutul Național de Sănătate, unde s-au făcut studii pe baza unui preparat anti-retroviral, la care s-a asociat un preparat de interferon. Interferonii sunt moleculele noastre de apărare din organism împotriva virusurilor, care blochează intrarea virusurilor în celule prin semnal membranal.
– Ce sfat profesionist ați da copiilor, tinerilor, părinților, vârstnicilor?
– Le-aș da părinților: să le facă o educație așa cum trebuie copiilor. Le-aș da cadrelor didactice: să fie atente la cum îi educă pe cei mici. Aș da o indicație celor din Ministerul Educației: să introducă obligativitatea orei de Educație pentru Sănătate. Că de-acolo pleacă totul. Dacă-i creștem frumos și educați, n-au nevoie de noi pe urmă ca să-și facă viața. Pe vremea mea, pe vremea lui „nea Nicu”, începând cu clasa a 6-a și a 7-a, ne aduceau tot felul de cărțulii. Erau acolo informații și despre cum să ne ferim de bolile cu transmitere sexuală. Încă din clasa I, aveam prosopelul, săpuniera și sandviciul. Dimineața, la prima oră, învățătoarea ne controla dacă avem toate cele necesare. Nu ne duceam la baie fără să avem săpunul nostru și prosopul nostru. Acum avem dispensere, alea, alea, dar sunt goale, pentru că nu le umple nimeni.
Cine este Adrian Streinu-Cercel
- Activează ca medic la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din 1984. În prezent, este și managerul acestei instituții prestigioase.
- A lucrat ca secretar de stat la Ministerul Sănătății, în perioada 2009-2012.
- Din 2006, este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde a fost și președintele Senatului UMF „Carol Davila”.
- A studiat la Facultatea de Medicină și Farmacie din cadrul Universității „Carol Davila” din București în perioada 1976-1982.
- Din 2013 este președinte al Societății de Boli Infecțioase și HIV/SIDA.
- Este expert:
– în „Problemele bolilor infecțioase din anii ’90”, titlul obținut la The Complutense University – San Lorenza de El Escorial (Spania, 1994).
– în Programul de instruire HIV/SIDA, titlu obținut la Midwest AIDS Training and Education Center (SUA, 1993).
– membru titular al Academiei de Științe Medicale din România;
– președinte al Academiei Europene HIV/SIDA și de Boli Infecțioase;
– vicepreședinte al Societății Române de Sepsis, cu multe Comunicări în Parlamentul European pe tematica HIV SIDA;
– reprezentantul României în Board-ul international RSV;
– reprezentant al României la Focal Point Copenhaga 2009 și membru în board-ul international «I-C 3» (International quarter Hepatitis HCV), vice chairman CEE – reprezentantul boardului hepatita HCV la nivel național, fondator al Academiei Europene HIV/SIDA și de Boli Infecțioase.
– preşedinte al Comisiei de Boli Infecţioase şi de Luptă anti SIDA MSP (Ministerul Sănătăţii Publice).
– Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în rang de Ofiţer, conferit de Preşedintele României, Traian Băsescu (2000)
– Doctor honoris causa – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iași (2009)
– Doctor honoris causa – Universitatea „Ovidius” Constanța (2011)
– Premiul pentru medicină (2010)
– Doctor honoris causa – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău (2010).
– Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, conferit de Președintele României, Traian Băsescu (2010)
- Este autor și coautor a 15 cărți în domeniul său de specialitate.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
