ziaristii.com

Etichetă: Constantin Brancusi

  • Constantin Brâncuși, văzut de fotograful american Wayne Miller. Paris, anul 1946

    În urmă cu 75 de ani, camera de fotografiat îl găsea pe marele Constantin Brâncuși la Paris, în atelierul său. De acolo și-au luat zborul către eternitate păsările măiastre și multe alte lucrări în care geniul lui Brâncuși se descoperea lumii. Datorită fotografului american Wayne Miller, avem șansa de a-l privi pe marele sculptor. Mâna, ciocanul și zbaterea geniului au rămas captate pe film. Pentru noi.

    Constantin Brâncuși, lucrând în atelierul său. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum

    Într-o dimineață de vară, fotograful american Wayne Miller pășea în curtea plină cu bolovani. Era anul 1946, la Paris. Omul călca printre blocuri de granit, căutând din priviri un nume. Așa i-au spus când plecase din redacția revistei Magnum.

    Curtea în care se afla atelierul lui Constantin Brâncuși. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum

    De la zidul cu săgeată, loviturile de ciocan și daltă se auzeau mai clar, cu fiecare pas. Atelierul lui Brâncuși era după colț. Acolo dorea Miller să pătrundă, cu aparate, lentile, trepiede și lumini. Lumea largă trebuia să afle de cel care spunea cu dalta ce nu putea rosti cuvântul.

    Constantin Brâncuși, în atelierul său. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum

    La ușa lui Brâncuși se aștepta. Erau și alții care dădeau să intre. Coloșii de piatră îl priviră pe Miller, apoi se uitară unii la alții. „Altul care ne-o ia înainte.” Se resemnară. Știau că doar Brâncuși le putea da picioare, și ochi, și suflet, să plece în lumea largă. Până atunci, așteptau.

    Mâna și ciocanul lui Constantin Brâncuși. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum

    Ajuns în atelierul lui Brâncuși, marele fotograf a surprins mai mult decât un sculptor la treabă, un om, cu daltă și ciocan, scrijelind bolovani. E suficientă o privire la fotografiile lui Miller ca să simți spiritul geniului gorjean, al celui care mărturisea că nu vrea să dăltuiască pasărea, ci zborul ei. Că nu trupul omului e țelul artei sale, ci aspirația sa existențială.

    Lucrări ale lui Constantin Brâncuși, în atelierul său. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum
    Lucrări ale lui Constantin Brâncuși, în atelierul său. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum

    După 75 de ani, prin ochii lui Wayne Miller, îl privim pe Brâncuși. Îi vedem, chipul, mâna, ciocanul, spiritul. Scârbit, Brâncuși a părăsit România. Am izgonit geniul, dându-l lumii întregi. Acum, e al tuturor.

    Constantin Brâncuși. Paris, anul 1946. Foto: Wayne Miller, Magnum
    Paul Palencsar, jurnalist și teolog

  • Povestea lui John Constantin Brâncuși Moore, fiul nerecunoscut al marelui sculptor. Unde puteți vedea filmul, într-un interval de 24 de ore

    Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea genialului sculptor Constantin Brâncuși (Hobița, 19 februarie 1876 – Paris, 16 martie 1957). Cu această ocazie, Astra Film Festival ne oferă, pe canalul său de YouTube, un film de excepție.

    „În căutarea tatălui pierdut”, în regia lui de Ionuţ Teianu, prezintă povestea lui John Constantin Brâncuși Moore, fiu nerecunoscut al marelui sculptor. Filmul va fi disponibil online timp de 24 de ore, începând de vineri, ora 20.00.

    Realizat în anul 2016, filmul lui Ionuţ Teianu spune povestea unui om cu un tată celebru care nu l-a recunoscut vreodată, refuzând să accepte existenţa lui.

    Nici în ultimul său an de viaţă, atunci când a lăsat statului francez toate operele din atelierul parizian, Constantin Brâncuşi nu a făcut vreo referire la fiul său, care avea deja 23 de ani, relatează News.ro.

    John Constantin Brâncuşi Moore se născuse la Londra în anul 1934. Mama lui, pianista Vera Moore, i-a spus cine este tatăl, dar l-a rugat să păstreze acest secret toată viaţa.

    Abia la vârsta de 78 de ani, John Constantin Brâncuşi Moore a hotărât să se lupte pentru a fi recunoscut oficial ca fiu al marelui Brâncuşi.

    VIDEO: Aici poate fi văzut filmul – de vineri, ora 20, până sâmbătă, ora 20

    Regizorul Ionuţ Teianu: „Cu toate că a locuit ani de zile în cartierul parizian Montparnasse, la mai puţin de un kilometru de atelierul lui Brâncuşi, John nu şi-a văzut tatăl decât o singură dată în viaţă, în 1954, când avea 20 de ani. Vera l-a rugat să o ducă cu maşina până la atelier. Brâncuşi a deschis uşa, a lăsat-o pe Vera să intre, apoi a închis uşa fără să se uite la cel care rămăsese afară. În momentul acela, John a făcut pe ascuns o fotografie, care a ieşit neclară. Dar a păstrat-o toată viaţa în cutiile cu amintiri”.

    Ionuț Teianu a continuat: „Făcând acest film, am vrut să explorez omul din spatele artistului de geniu. Brâncuşi a trăit o viaţă de om singuratic. Şi-a consacrat existenţa sculpturii. Niciodată nu a trăit în cuplu. Relaţia cea mai îndelungată a fost cea cu Vera Moore, mama lui John. Am înţeles că în viaţă e un timp pentru a face fiecare lucru. Dacă nu ne-am ocupat de acel nod la momentul potrivit, mai târziu e, din păcate, imposibil să mai schimbăm cursul vieţii”.

    Constantin Brâncuși

    Stabilit la Paris, regizorul român Ionuț Teianu este cunoscut mai ales pentru scenariul filmului „Despre oameni şi melci”, regizat de Tudor Giurgiu.

    Teianu a regizat, în anul 2006, împreună cu Tatiana Niculescu-Bran, documentarul „For God’s Sake”, despre cazul de la Tanacu.

    În anul 1990, Ionuț Teianu a realizat documentarul de şcoală „Zile albe”.

    Filmul „În căutarea tatălui pierdut” este prezentat de Cinemateca Astra Film cu sprijinul Transilvania Film.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Irina Rimes, aleasă ambasadoare Brâncuși pentru că „e un artist profund”. Scandal în Parlament pe această temă

    Bogdan Gheorghiu (PNL), ministrul propus la Cultură, care a fost audiat marţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, a explicat motivele care l-au determinat să o aleagă pe Irina Rimes ca ambasador Brâncuşi pentru ceremoniile din acest an. Acesta a spus că unul dintre atuuri a fost „decenţa artistei”.

    Nominalizarea cântăreței de către ministrul Bogdan Gheorghiu pentru în această poziție onorifică a declanșat un val de ironii pe rețelel sociale, mai ales după declarația șocantă a cântăreței făcută în fața jurnaliștilor: „Eu sunt mai mainstream. De mică am știut de Coloana Infinitului și m-a fascinat. Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor.”

    VIDEO. Ultima creație muzicală a Irinei Rimes.

    Minsitrul și-a justificat astăzi decizia la audierile din comisia de cultură a parlamentului: „Aici s-a creat o confuzie. Eu am invitat-o să fie promotor al unui eveniment. Haideţi să clarificăm un lucru! … vor veni tinerii pentru a face un tur gratuit, cum vom oferi noi (…). Dânsa, ca promotor, ne va ajuta să aducem tinerii la eveniment, iar acolo muzeografii profesionişti vor prezenta tinerilor opera lui Brâncuşi expusă la Muzeul Național de Artă a României (MNAR). Promotor de eveniment nu este egal specialist. (…) Nu am vrut să asociem acest eveniment cultural cu o persoană care să nu aibă legătură cu ceea ce înseamnă ‘decent’. Irina Rimes a avut în primul rând atuul de a fi un artist decent, un artist cu o muzică bună. Dânsa are versuri cu mesaj. În general, artiştii veniţi de peste Prut au versuri cu mesaj. Sunt artişti mai profunzi din punctul meu de vedere. Este o alegere potrivită pentru că impactul este cel pe care noi ni l-am dorit. Putem spune că impactul a fost peste aşteptările noastre”, a declarat el, citat de Agerpres.ro.

    Ministrul liberal s-a certat cu deputatul ALDE Ştefan Băişanu pe această temă la audierile din comisie în ce privește nominalizarea pentru Ministerul Culturii.

    „Să nu cumva ca oamenii care vor duce mai departe ideea de Mihai Eminescu, aşa cum aţi făcut cu Irina Rimes, să fie Salam sau Copilul Minune, sau cum Dumnezeu mai sunt, dintr-ăştia, pentru că ne faceţi de râs în faţa poporului român. Ce anume a stat la baza actului pe care l-aţi făcut atunci când aţi propus-o pe Irina Rimes să fie o portavoce pentru a lansa în spaţiul public românesc ideea de Brâncuşi şi întreaga sa operă culturală? (…) Un scriitor român a spus în felul următor, ca să vă lămuriţi în ce eroare sunteţi: ‘Beethoven nu poate fi cântat la muzicuţă’. Nu v-am cerut să-mi spuneţi cine este Irina Rimes”, a spus Băişanu.

    Potrivit lui Gheorghiu, paralela senatorului a fost una „absolut nepotrivită”, ministrul propus pentru Cultură explicând că Irina Rimes „este un artist extrem de popular atât în Republica Moldova, cât şi în România, ea adunând pe Youtube peste 40 de milioane de vizualizări”.

    Ministrul Gheorghiu a accentuat că „până acum, Ministerul Culturii nu a făcut în niciun an nimic, absolut nimic pe 19 februarie”, ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957).

    Mai multe evenimente menite să aducă în atenţia publicului opera lui Constantin Brâncuşi vor fi organizate miercuri la Bucureşti şi Târgu Jiu, la împlinirea a 144 de ani de la naşterea sculptorului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!