ziaristii.com

Etichetă: Consiliul Judetean Bihor

  • Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor: “Cu 20 de angajați facem exact aceleași lucruri pe care le făceam cu 80. Cu banii economisiți am făcut un pod”

    Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al Oradei, afirmă că boala sistemului bugetar din România este supraîncărcarea cu personal. Șeful județului Bihor a exemplificat, în emisiunea “Insider Politic” de la Prima TV și preluat de News.ro, cu propria sa instituție, pe care o cinduce din septembrie 2020: prin restructurări se economisesc 6 milioane de euro pe an din salarii, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel eficiența.

    Președintele Consiliului Județean Bihor a povestit că au fost concediați 60 din cei 80 de funcționari ai unor structuri, iar cei 20 rămași fac exact aceeași treabă pe care, până anul trecut, o făceau 80.

    Această inflație nejustificată de personal este emblematică pentru România, a explicat Bolojan. El a arătat că, în foarte multe localități și județe din țară, nu primăriile există pentru a servi cetățenii, ci invers: cetățenii există pentru ca în primării să fie îndestăi cât mai multă clientelă, indivizi care stau pe posturi călduțe și bine plătite fără să facă nimic.

    „Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private“

    Problema este sistemică, un buboi pe care nicio autoritate centrală nu îndrăznește să-l spargă. Ilie Bolojan, poate cel mai în temă să vorbească despre acest lucru, i-a spus jurnalistului Sebastian Zachmann: “Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private. Ca atare, pierderile sunt foarte mari şi, practic, ce se  întâmplă, gândiţi-vă că într-o comunitate locală, unde toţi banii care se încasează din taxe şi din impozite se duc pe cheltuielile de personal ale unei primării şi poate nici nu le acoperă, înseamnă nu că acea primărie există pentru cetăţeni ca să le ofere servicii, ci că cetăţenii există pentru ca oamenii ăia din primărie să aibă nişte posturi călduţe sau nu“.

    „La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie cheltuieli cu salariile de 13 milioane de euro, cum este la Oradea, sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime“

    Lucrurile sunt simple, spune liberalul: cu cât este mai încărcată schema de personal, cu atât se văd mai puține lucruri în comunitate. Bolojan a declarat că, în acest moment, orașul Oradea are cheltuieli de 13 milioane de euro pe an cu salariații săi, în timp ce orașe similare ca mărime și număr de locuitori plătesc 25 de milioane de euro pe an pe salarii.

    “Asta este o mare problemă şi dacă am putut să realizez în aceşti ani multe proiecte de investiţii este pentru că am avut grijă de banii pe care îi colectam de la contribuabili. Inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal. Aceste cheltuieli sunt de ordinul milioanelor de  euro. La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie între 13 milioane de euro cum este la Oradea  sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime, ori dacă în fiecare an ai o economie de 10-12 milioane de euro la cheltuielile de personal, asta înseamnă nişte lucrări care se văd în oraş. Asta este o problemă pentru care noi nu reuşim să livrăm investiţii, performanţă în administraţie şi pentru că oamenii nu văd că din banii lor se face ceva, nu mai au încredere în lumea politică“.

    La Consiliul Județean Bihor, Bolojan a înjumătățit schema de personal în cele 9 luni de când a venit în funcție, iar acum aceștia fac mai multe lucruri decât se făceau înainte cu un număr dublu de angajați. Cu economiile făcute s-a finanțat un pod peste Crișul Repede.

    “Ce am făcut, practic, cu jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean, s-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic la Consiliu, dimpotrivă, am angajat alte proiecte, am început alte lucrări. Se poate face şi cu jumătate din oameni. Efectul este că economia doar la 80 de angajaţi care nu mai sunt a fost de 1.200.000 de euro într-un singur an de zile, ceea ce  înseamnă într-o localitate din judeţul Bihor, un  pod peste Crişul Repede, în Bulz se termină anul acesta un pod care nu ar fi putut fi finanţat, dacă nu am fi avut aceşti bani“.

    „Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici“

    Problema fundamentală a statului român este politizarea instituțiilor, a concluzionat Bolojan. Tot ceea ce ține de administrație și de banul public este privit ca o sursă de angajări pentru pile, relații, cunoștințe, cu scopul final de a transforma locurile călduțe la stat în sursă de voturi.

    “Cum au fost angajaţi aceşti oameni, ce randamente au avut, este cât de poate de  clar. Chiar dacă au fost oameni competenţi, practic nu aveau de lucru. Ori a ţine un om, chiar dacă este competent cu salarii fără să aibă de lucru, nu este o chestiune normală. O parte au fost pe filieră politică, o parte au fost angajaţi de-a lungul anilor. Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici. Aveam un număr de structuri adiacente cu vreo 80 de angajaţi, am concediat vreo 60 dintre ei, deci cu 20 de angajaţi facem exact aceleaşi lucruri pe care le făceam cu 80, dar vă puteţi imagina ce înseamnă asta în cheltuieli“.

    Șeful județului Bihor spune că economia totală cu salariile la Consiliul Județean, în acest an, e de 6 milioane de euro. El îi invită pe oameni să facă un calcul simplu: multiplicarea acestei sume la nivelul întregii țări, pentru a vedea câte sute de milioane de euro pe an se pierd pe clientelă, prin umflarea schemelor de personal doar la cele 42 de consilii județene, fără a mai vorbi de primării.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O uriașă escrocherie: „uniunea ziariștilor” cu pensii speciale. Gen. Pavel Abraham, col. Dogaru, baronul Morega, pușcăriașul Roșca Stănescu, caraghiosul Brătianu-„Cartof” iau 50% în plus la pensie. Schema a fost pusă la cale de Doru Dinu Glăvan de la Radioul public

    * O toxină AUR: Ovidiu Hurduzeu. Își făcea vacațele la Moscova, acum face propagandă pro-Rusia, anti-Occident, anti-vaccinare

    * Mesaj AUR: „Îmi place Putin și nu-mi place UE. Uniunea Europeană este noua Uniune Sovietică, nu Rusia creștină”

    * Radu Moraru: „Aș vrea să-i agăț în cârlig pe preoții trădători care-i îndeamnă pe oameni să se vaccineze” / „S-ar putea să nu mă mai vedeți niciodată, în nicio emisiune!”

    * Dan Puric, trompeta Rusiei: „Este un atac decisiv asupra poporului român! Suntem în război viruso-ideologic. România este o țară condusă de pirați!”

    * Mineriada din 13-15 iunie 1990. Cum a clonat regimul FSN un post de radio. Ziaristul care avea în birou un poster uriaș cu Ion Iliescu

    * Alegeri la Deveselu: principalii doi candidați au votat un mort, care a și ieșit primar! Se înfruntă fiul defunctului cu vărul defunctului

    * Continuă batjocura: procurorul Giorgiana Hosu, fostă șefă a DIICOT, se pensionează la 48 de ani!

    * „Șoșoacă belgian” a fost găsit în pădure, după o lună de căutări. N-a apucat să împuște pe nimeni, dar și-a tras un glonț în cap

    * Se cunosc 4 echipe calificate în „optimi” la Euro 2020: trei mari puteri ale fotbalului + Țara Galilor. Unde și cu cine vor juca în continuare

  • Economie de 6 milioane de euro pe an după ce Ilie Bolojan a evacuat pilele din Consiliul Județean Bihor. “Avem 42 de primării unde salariile depășesc totalul veniturilor localității”

    Economia adusă bugetului local din Bihor după înjumătățirea angajaților de la Consiliul Județean, decisă de noul președinte Ilie Bolojan, urcă la aproximativ 6 milioane de euro pe an, dezvăluie șeful județului într-un interviu pentru spotmedia.ro. Potrivit lui Bolojan, fondul lunar de salarii s-a redus cu 2,4 milioane de lei, adică aproximativ 28,8 milioane de lei (6 milioane de euro) pe an.

    Banii, spune politicianul liberal, fost primar al Oradei, vor merge la investiții.

    Bolojan a povestit în interviu că, la venirea sa, Consiliul Județean dădea pe salariile angajaților circa 40% din bugetul anual, adică 30 de milioane de euro. A recurs la concedierea a jumătate dintre angajații CJ și a 70% dintre cei ai companiilor municipale din subordine. A rezultat o economie totală, anuală, de 2,4 milioane de euro care se pierdeau pe salarii ale unor oameni care nu făceau nimic sau aproape nimic. În final, după ce se vor fi încheiat toate ajustările și restructurările, economia din fondul de salarii va urca la 6 milioane de euro pe an.

    “Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de milioane de euro. 40% din buget”

    Ilie Bolojan a explicat pentru spotmedia.ro, de ce a “măcelărit” organigrama arhiplină după ani de conducere UDMR și PSD a județului: “Ca să poți face ceva, ai nevoie de bani. Altfel, ajungi pe funcție ca să îți încasezi salariul și să mai postezi pe Facebook. Ca să faci proiecte care să creeze mai multă prosperitate poți avea bani europeni, și fac tot ce pot să îi obținem la fel ca la Primăria Oradea. Trebuie să cauți parteneriate cu Guvernul, dar, în primul rând, trebuie să vezi ce se întâmplă cu banii pe care îi produc locuitorii județului. Cea mai mare parte a banilor încasați în județul Bihor sub formă de impozite virate direct la Consiliul Județean, cote din TVA și din impozitul pe salarii se consumau pe aparatul CJ și al instituțiilor subordonate. Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de milioane de euro. 40% din buget, restul fiind cheltuieli impuse de anumite realități sociale. Nu mai rămâneau bani pentru dezvoltare, cea pentru care eu am candidat“.

    Soluția a fost anunțată de Bolojan încă de când și-a depus candidatura: „Ca să avem acești bani, am spus încă din campanie că una dintre măsuri este reorganizarea activității tuturor structurilor CJ. Cei care nu au de lucru sau nu vin la lucru să nu mai fie plătiți degeaba și milioanele de euro economisite să se ducă la cofinanțarea proiectelor europene sau în proiecte de dezvoltare.

    Există un aparat propriu al CJ unde am găsit 174 de colegi, de la 1 decembrie 2021 vor rămâne 88, iar economia de salarii va fi de peste 1,2 milioane de euro/an. Am finalizat și reorganizarea la 7 instituții satelit, fundații, asociații, societăți comerciale etc, forme care drenau resursele Consiliului, dar erau scoase de sub controlul aparatului CJ. Acolo reducerea personalului a fost de aproape 70%, iar economia se ridică tot la aproximativ 1,2 milioane de euro“.

     „Din 101 unități administrativ teritoriale, 42 de primării au cheltuieli de personal peste totalul veniturilor proprii, plus banii pe care îi primesc de la Ministerul Finanțelor!”

    Acuzat deja de rivalii politici și de cei rămași fără sinecuri că ar da afară oamenii ca să-i păstreze pe clienții PNL, Bolojan răspunde: „Nici într-un caz nu au fost trimiși acasă cei care nu lucrau pentru a fi angajați cei protejați de PNL sau de alții. Exclus! Cu câți oameni vom rămâne anul viitor, cu atâția oameni vom finaliza mandatul. (…) În total, în urma reorganizărilor pe care le vom face, economia la salarii va fi de aproximativ 6 milioane de euro. În fiecare an, acești bani se vor vedea în lucrări de investiții în județ și voi putea să îi multiplic“.

    Noul șef al județului povestește siderat dezmățul din bani publici născut în administrația locală după 2017, când Dragnea și PSD au dat undă verde ca primarii să-și stabilească singuri atât propriile salarii, cât și pe cele ale angajaților din primării: “Din 101 unități administrativ teritoriale, 42 de primării au cheltuieli de personal peste totalul veniturilor proprii, plus banii pe care îi primesc de la Ministerul Finanțelor! Și stau cu mâna întinsă la CJ, să le dea bani.

    M-am uitat peste gradul de încasare a veniturilor. Dacă ai 50-60-70% grad de încasare constant, înseamnă că nu faci ce trebuie să încasezi impozitele. Nu este corect ca bani pentru dezvoltare, care ar putea merge la cofinanțarea unor proiecte pe fonduri europene, să îi duc într-o comună în care primarul nu și-a făcut datoria, doar pentru că el este de la partidul de guvernământ. Voi stabili reguli în perioada următoare, prin hotărâri de CJ, standarde minimale, chestiuni de bună guvernare, cei care le respectă vor primi bonificații, cei care nu, trebuie să înțeleagă că nu mai merge cum a mers“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Bolojan concediază jumătate din Consiliul Județean Bihor! Erau atât de mulți angajați, aduși de UDMR-PSD-ALDE, încât nici nu încăpeau toți în birouri

    Liberalul Ilie Bolojan, fostul primar al Oradei ales pe 27 septembrie președinte al Consiliului Județean Bihor, a anunțat într-o conferință de presă că, de la 1 decembrie, demarează o amplă operațiune de reorganizare a instituției, în urma căreia va concedia jumătate din personal, relatează ebihoreanul.ro.

    Recunoscut la nivel național pentru eficicența cu care a reorganizat orașul Oradea, din care a făcut un exemplu pentru întreaga țară, Bolojan e pregătit acum să aplice rețeta la nivelul întregului județ.

    Noul șef al județului a explicat că va aborda activitatea pe două fronturi simultan: eficientizarea și reorganizarea Consiliului Județean, pe de o poarte, și dezvoltarea economică și a nivelului de trai pentru locuitorii din Bihor, pe de altă parte.

    În ultimii 4 ani, Consiliul Județean Bihor a fost condus de alianța UDMR – PSD – ALDE, cu Pastor Sandor (UDMR) președinte, Ioan Mang (PSD) și Traian Bodea (ALDE) vicepreședinți.

    Salarii de 270.000 de euro lunar, plus sporuri de 50%

    Depolitizarea și profesionalizarea instituției este o provocare majoră. Bolojan spune că a găsit atât de mulți angajați, încât unii nici nu încăpeau fizic în birouri. Departamente întregi n-au obiectul muncii. În schimb, salariile erau mari, iar CJ Bihor cheltuiește 270.000 de euro lunar pentru plata celor 174 de funcționari. La acești bani se adaugă și sporurile care merg până la 50% din salariul de bază.

    De la 1 decembrie, la CJ Bihor vor rămâne 88 de angajați, restul de 86 urmând a fi disponibilizați.

    Restructurarea va fi masivă și începe chiar “de sus”: Bolojan spune că va reduce de la 6 la 3 numărul angajaților la cabinetul președintelui CJ. Vicepreședinții CJ rămân cu un secretar în loc de doi. Unele direcții vor dispărea cu totul, pentru că n-au obiectul muncii. Direcția Patrimoniu dispare și devine simplu compartiment, Direcția Generală Economică se reduce de la 52 la 27 de salariați, Direcția Arhitectului Șef scade de la 21 la 16, iar Direcția Tehnică – de la 37 la 20. Dispare Biroul de Presă și Imagine.

    Bolojan a găsit două direcții de turism, departamente camuflate, să li se piardă urma, și secții care n-au obiectul muncii

    Bolojan a arătat că, în timp ce un jurist de la Primăria Oradea gestiona fără probleme 200 de dosare, cei de la Consiliul Județean au doar câte 30 de om. O structură se ocupa, pe hârtie, de gestionarea ariilor protejate, dar în realitate de doi ani nu făcea nimic, pentru că această atribuție cade acum în sarcina unei alte autorități a statului. Noul șef al CJ Bihor a găsit și departamente-fantomă, dublate: “o direcție de turism vizavi de teatru și o alta vizavi de Primărie!”. El a spus că a identificat și departamente “care au fost scoase din aparatul propriu al CJ pentru a li se pierde urma”.

    În timp ce, la Primăria Oradea, echipe restrânse de funcționari lucrau pe proiecte majore cu bani europeni nerambursabili și primeau bonus de maximum 30% din salariu, la CJ Bihor se lucra în echipe numeroase, pe proiecte cu mize și valori mici, de pe urma cărora funcționarii primeau bonus de 50%.

    Actuala organigramă a Consiliului Județean Bihor fusese pusă la punct în 2018 de UDMR-istul Pasztor Sandor, precedentul președinte al instituției.

    Bolojan înțelege că vor fi nemulțumiri, dar garantează că “nu va fi adusă altă clientelă politică” în locul celor dați afară: „Nu vom înlocui politrucii altora cu politrucii noștri”. Cei 88 de oameni care rămân în Consiliul Județean vor fi aleși în urma unor teste de evaluare, iar unde vor fi mai mulți pe un loc se va da examen.