ziaristii.com

Etichetă: consiliul fiscal

  • Guvernul PSD-PNL face praf România. Consiliul Fiscal: rectificarea bugetară duce deficitul la 7% din PIB, veniturile sunt supraestimate cu 9 miliarde de lei, cheltuielie – subestimate cu 6 miliarde

    Rectificarea bugetară discutată joi de Guvernul PSD-PNL, bazată pe premise false, va duce deficitul României la 7% din PIB, cu mult peste cel asumat oficial, de 5,84%, anunță Consiliul Fiscal după ce a analizat datele economice. E vorba de o înșelăciune de proporții a actualei coaliții, care – pentru a încerca să mascheze dezastrul – a umflat veniturile bugetare cu 9 miliarde de lei peste cele reale și a subestimat cu 6,2 miliarde de lei cheltuielile. Ministrul Finanțelor în Guvernul Ciucă e dat de PSD și se numește Adrian Câciu, un personaj scos din joben anul trecut de propaganda oligarhului Dan Voiculescu.

    La datele false pe care le prevede Guvernul se adaugă, atrage atenția Consiliul Fiscal, încă una care va urca și mai mult deficitul final: schema de compensare a facturilor la energie este subestimată, ceea ce înseamnă că, de fapt, se vor plăti mai mulți bani decât spune acum Guvernul. Consiliul Fiscal spune „probabil” când se referă la această ultimă problemă, dar de fapt toată lumea știe că s-a întâmplat acest lucru, experții și jurnaliștii specializați în economie și finanțe avertizând deja de câteva zile că statul a prevăzut la rectificare de circa 4 ori mai puțini bani decât va fi nevoie pentru a acoperi subvențiile la electricitate și gaze.

    Guvernul României continuă să comită erori extrem de grave în contextul unor crize multiple suprapuse: criza energetică mondială, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflație înaltă cvasigeneralizată, efectele tot mai mari ale schimbărilor climatice, pandemia, războiul din Ucraina

    Firmele din energie au emis, dealtfel, un comunicat zilele trecute, avertizând că nu vor putea suporta din buzunar, încă o iarnă, subvențiile pe care Guvernul PSD-PNL s-a angajat să le plătească, dar n-a făcut-o nici în ziua de azi pentru iarna trecută. Un blocaj pe piața de energie la iarnă ar însemna, pentru România, o catastrofă de proporții formidabile.

    În tot acest timp, Guvernul mărește taxele spunând că nu mai sunt bani la buget, dar crește salariile tuturor bugetarilor și continuă politica angajării masive a pilelor și rudelor de partid în noi și noi funcții create special pentru clientelă. Inflația crește exploziv și e de așteptat să treacă de 20% la sfârșitul anului, în timp ce Guvernul României se împrumută tot mai mult de pe piața externă la dobânzi record – cele mai mari din Europa.

    În raportul publicat după analizarea proiectului de rectificare a Bugetului General Consolidat al Guvernului, Consiliul Fiscal avertizează că veniturile vor fi cu circa 0,66% din PIB (adică 9 miliarde de lei) mai mici decât ținta asumată, în timp ce cheltuielile vor fi cu 0,45% din PIB (circa 6,2 miliarde de lei) mai mari. Acest decalaj ar fi și mai mare dacă impactul măsurilor de compensare din sectorul energetic va fi peste cel anticipat acum de Guvern (lucru deja semnalat de toată lumea).

    În aceste condiții, deficitul bugetar la finele lui 2022 va fi de 7% din PIB, cu mult peste cel anticipat de actuala proiecție bugetară rectificată, de numai 5,84%. Asta, fără a lua însă în calcul eroarea masivă din calcul banilor necesari pentru compensarea facturilor la energie prezentată mai sus.

    O altă eroare majoră pe care o comite ministrul Finanțelor este neluarea în calcul a unei creșteri a prețurilor în piața de energie odată cu venirea sezonului rece. Aceasta, avertizează Consiliul Fiscal, va fi o presiune suplimentară (și neprevăzută acum) pe bugetul României.

    Consiliul Fiscal arată și conjunctura extrem de nefavorabilă în care Guvernul României comite aceste erori extrem de grave, de natură să pună în pericol stabilitatea întregii țări:

    – criza energetică mondială,

    – dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare,

    – inflație înaltă cvasigeneralizată,

    – efectele tot mai mari ale schimbărilor climatice,

    – pandemia,

    – războiul din Ucraina.

    Formidabila criză energetică ne-a prins cu ANRE-ul complet politizat, având în frunte un PSD-ist care a fost electrician și o conducere înțesată de sinecuriști de foarte proastă calitate

    Consiliul Fiscal atrage atenția că în România s-a făcut o confuzie gravă între dereglementarea și liberalizarea pieței de energie. Piața energiei în România este reglementată inadecvat.

    Acest lucru nu are însă cine să-l îndrepte deoarece la ANRE este șef un fost electrician, politicianul PSD-ist Dumitru Chiriță, întreaga instituție fiind complet deprofesionalizată și, în schimb, politizată prin plasarea unor personaje fie incompetente, fie de-a dreptul suspectate că sunt agenți ai Rusiei.

    Consiliul Fiscal mai atrage atenția asupra vulnerabilității grave pe care o prezintă România în privința balanței externe de plăți, unde deficitul de cont curent va depăși în 2022 proporția de 7% din PIB. Aceasta, în condițiile în care colectarea taxelor la buget e cea mai mică din UE – 27% față de media de 41% în restul uniunii.

    Soluțiile oferite de Consiliul Fiscal: creșterea gradului de colectare a taxelor, restructurarea administrației, eficientizarea cheltuielilor bugetare.

    Întregul document cu opinia Consiliului Fiscal al României față de rectificarea bugetară propusă de Guvernul PSD-PNL-UDMR poate fi citit AICI.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Starea elitei armatei ruse pe frontul din Ucraina: „Militarii mor de foame, fură mâncare din magazine, jefuiesc. Abuzează de alcool și droguri”. Brigada a 14-a a forțelor speciale GRU a fost distrusă aproape complet

    * Teribilul război subversiv dezlănțuit de Ucraina în Crimeea. Agenții Kievului îi fac KO pe ruși cu propriile lor arme: operațiuni psihologice cu zvonuri, sabotaje și alarme false

    * Generalul Marcenko: „Pentru a recupera Crimeea, va trebui să distrugem podul. Să le luăm ocupanților șansa de a-și întări trupele”

    * Trădare la vârf: un general ucrainean din GRU a trimis Rusiei informații secrete. Încolțit, a încercat să-i împuște pe anchetatori

    * Ucrainenii l-au aruncat în aer pe Krikulenko, fost deputat de Donețk, cu clubul său de noapte cu tot

    * Asasinii GRU trimiși de Putin să-i ucidă pe ministrul Apărării și pe șeful GRU din Ucraina au fost arestați de serviciile secrete de la Kiev

    * După 32 de ani, se confirmă oficial implicarea URSS în instalarea regimului Iliescu. Rechizitoriul Parchetului General: „Nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989”

    * PSD-istul Rafila a dat pe furiș de la buget 21 de milioane de euro pentru „consultanță” la OMS, unde a fost angajat până să devină ministru. Dezvăluire USR

    * GRIGORE CARTIANU: Salman Rushdie a fost înjunghiat de un zombi: ayatollahul Khomeini

    * David Popovici i-a depășit deja, la viteză, pe legendarii Michael Phelps și Caeleb Dressel. După recordul mondial la 100 m liber, are și al treilea timp din istorie la 200 m liber. La nici 18 ani, e dublu campion mondial și dublu campion european

  • Prăpădul PSD: “România plătește 97% din încasări pe salarii și pensii. Cu această moștenire ne luptăm și ne vom lupta mult timp”

    România a fost prinsă de criza Covid cu spatele la zid, adusă într-o situație falimentară de costurile cu salariile și pensiile total nesustenabile pe care PSD le-a angajat în ultimii 5 ani, a explicat la RFI fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Pe înțelesul tuturor și comparând situația cu bugetul unei familii, viteza cu care guvernele PSD au mărit salariile bugetare a depășit cu mult viteza de creștere a încasărilor, așa că azi România plătește absolut tot ceea ce ia din taxe și impozite ca să achite salariile și pensiile. Pentru toate celelalte cheltuieli obligatorii pentru ca orice țară să funcționeze trebuie să se apeleze la împrumuturi!

    Ionuț Dumitru a descris situația-limită în care a fost adusă România, o țară unde toate încasările merg în cheltuieli cu anvelopa salarială care depășesc cu mult, procentual, media UE.

    “Dacă ne uităm la septembrie și adunăm cheltuielile de personal, salariile cu cheltuielile de asistență socială, care includ în primul rând pensiile, reprezintă în jur de 97% din totalul încasărilor din taxe și impozite. (…) E o moștenire cu care ne luptăm și ne vom lupta mult timp, pentru că aceste cheltuieli sociale cresc din 2015. Salariile în sectorul public au crescut an de an, cu peste 20% , astfel încât factura de salarii a crescut din sub 8% din PIB, în 2015, la aproape 12%, anul acesta. (…) Ne-am dus cu factura de salarii la un nivel mult peste media europeană, care e în jur de 10% din PIB, în timp ce noi avem resurse din taxe și impozite de doar 27% din PIB, iar media europeană este de 40%“.

    Unica șansă a României, după nenorocirea PSD, rămân fondurile UE. Accesarea lor ar putea asigura, în următorii 7 ani, investiții de 11 miliarde de euro pe an

    Cu alte cuvinte, specialistul financiar spune că România colectează mult mai puțin din PIB decât alte țări, dar alocă mult mai mult pentru cheltuieli fixe precum salariile și impozitele. Acum trebuie să scoată niște bani pe care pur și simplu nu îi are.

    În această situație disperată, unica șansă a României rămân fondurile Uniunii Europene. Programul de redresare în valoare de 80 de miliarde de euro ar putea asigura creșterea economică și un rezervor pentru investiții cu mult peste tot ceea ce s-a întâmplat până acum în ultimii ani.

    Ionuț Dumitru: „Pentru noi, acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salvare pe care nici măcar nu-l speram vreodată. (…) Un calcul simplu: 80 de miliarde de euro la un PIB al României anual de circa 200 de miliarde de euro. În medie, în următorii șapte ani, vom avea peste 11 miliarde de euro pe an. Înseamnă mai mult de 5% din PIB. Toate investițiile statului român în ultimii ani au fost în jur de 3% din PIB!“.

    Timp de 5 ani, politicile fiscale ale guvernelor PSD au ruinat țara. Menținând deficitul mereu la limita de 2,99% din PIB ani la rând, când nu era criză și economia avea creșteri și de 6% pe an, social-democrații s-au comportat ca și când această situație ar fi fost eternă, deși se știe că periodic pot apărea crize sau situații neprevăzute. Apariția pandemiei de Covid a găsit România fără stocuri, fără rezerve, îndatorată, cu cheltuieli salariale mult peste ceea ce-și poate permite. Suplimentar, PSD a votat în Parlament, în ultimul an, nenumărate alte creșteri de drepturi bănești, a căror adoptare a duce la situația ca statul să cheltuiască doar pe salarii și pensii mai mult decât tot ceea ce încasează din toate resursele pe care le are.

    Economiștii spun că recesiunea economică a pandemiei, mai puternică decât Marea Recesiune, va duce la o contracție a PIB-ului UE cu 7,4% pe an. Majorările de pensii și salarii vor face ca România să nu poată evita, în 2021, un deficit de minimum 8-9% din PIB.

    În România sunt angajați acum la stat circa 1,3 milioane de bugetari, mai mult decât dublu decât acum 30 de ani, când la o populație mult mai mare statul avea doar 600.000 de funcționari.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • DOCUMENT. Consiliul Fiscal avertizează: creșterea pensiilor cu 40% va duce la măsuri dureroase în următorii ani! Deficit criminal: peste 6% în 2021, peste 7% în 2022

    Tot mai multe voci autorizate spun ferm că o creștere generalizată a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, ar duce la sinuciderea financiară a României. După Banca Națională și alte instituții financiare, a venit rândul Consiliului Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu.

    Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ), în Opinia sa privind bugetul de stat.

    Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar duce deficitul bugetar la cifre catastrofale:

    • 4,6 – 4,8% din PIB în 2020
    • peste 6% în 2021
    • peste 7% în 2022.

    Concluziile Consiliului Fiscal

    • Potrivit estimărilor, România avea în anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atât efectiv, cât și structural. Mai mult, deteriorarea soldului bugetar în perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuată din UE. În această perioadă, la nivelul UE, toate țările și-au îmbunătățit soldul bugetar, România fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european. Deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent, mai devreme sau mai târziu, în majorarea datoriei publice.
    • În ultimii doi ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare, care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie.
    • Consiliul Fiscal (CF) remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și al recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante.
    • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25% din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-ar materializa probabil la un nivel de cel puțin 0,2% din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente.
    • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5% din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
    • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale.
    • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2% din PIB. Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
    • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură, estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
    • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47% din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
    • Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori, este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public.
    • Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani.
    • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021. Estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor este de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară. Este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
    • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32% din PIB. Eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de -1,56 mld. lei sau 0,14% din PIB. Abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la – 0,1-0,15% din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete, care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa +0,7 mld. lei.
    • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere, în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
    • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice. Corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
    • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică.
    • CF salută intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor. Această reformă poate contribui în mod semnificativ la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public să mizeze pe venituri incerte.
    • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă.
    • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
    • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar, admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”), conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Arsene de la Neamț, tovarășul lui Dragnea, mai bagă niște bani publici în buzunarele lui Cumpănașu

    * Acestui nesimțit îi vom plăti pensie mare și lungă. A fost prins beat la volan și, de ciudă, s-a pensionat la 51 de ani