Spre cinstea lui, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și unul dintre prelații luminați ai Bisericii Ortodoxe, și-a făcut vineri timp să răspundă jignirilor incalificabile pe care anarhistul IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, le-a adus femeilor.
IPS Calinic a publicat pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului un lung comentariu intitulat “Femeia, Înger pe pământ!”, în care demonstrează că femeile sunt egale cu bărbații și nu ființe inferioare și păcătoase, așa cum pretinsese Teodosie.
Noul scandal provocat de IPS Teodosie a afectat grav reputația și așa șifonată a BOR. Într-un comentariu făcut la Radio Dobrogea, Arhiepiscopul Tomisului și Constanței a spus că femeia este o ființă inferioară, că are condiția slăbiciunii sale și a păcatului, că a fost pedepsită de Dumnezeu, pentru asta, să nască în dureri și că nu are cum să joace vreodată vreun rol important în Biserică. Teodosie, fost turnător la Securitate sub numele de cod Mache, și-a sprijinit afirmațiile pe citate din Ioan Gură de Aur.
IPS Calinic i-a dat o replică inteligentă, admonestându-l pe obscurantistul său coleg fără să-i pronunțe numele. Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a subliniat că femeia este egala bărbatului, că este un dar al lui Dumnezeu și că a fost răsplătită întreit de divinitate, motiv pentru care nimănui nu-i este permis să o batjocorească.
Într-un mod elegant, citându-l pe Apostul Pavel, IPS Calinic arată că mentalitatea potrivit căreia femeie îi este inferioară bărbatului este arhaică.
Magistrala demonstrație teologică făcută de IPS Calinic, în replică la jignirile incalificabile aduse femeilor de IPS Teodosie
„Femeia, Înger pe pământ!
Nu ascund bucuria ce mă cuprinde când am prilejul să scriu despre Femeie!
Am mai scris despre această fiinţă dumnezeiască! Femeia, ca dar a lui Dumnezeu! Era trecut de miezul nopţii, atunci ca şi acum, când scriu despre minunea numită femeie. Atunci am scris printre lacrimi! Nici nu se putea altfel! Erau de faţă: Maica Domnului, mama mea, toate mamele şi toate fetele din lume!
Atunci am scris despre întreita lucrare a Femeii: de Soţie, Mamă şi Gospodină! Iar acum voi încerca să scriu despre o altă minune, cea a răsplăţii întreite făcută de Dumnezeu Femeii prin aceea că: Au aflat cele dintâi despre Învierea lui Iisus Hristos; au văzut cele dintâi pe Iisus Cel înviat din mormânt şi au dus cele dintâi vestea cea mare a Învierii lui Iisus, chiar ucenicilor Săi!
Cum să nu rămâi fermecat de aşa curaj, credinţă şi dragoste manifestată pentru Iisus Învăţătorul şi Părintele iubitor? Femeile purtătoare de mir au rămas în istoria lumii ca cele mai curajoase şi devotate fiinţe ca şi mamele noastre, ca şi soţiile devotate chemării speciale şi gospodinele care ţin în mâini şi pe umerele lor destinele omenirii!
Dacă Eva în Paradis a auzit osânda rostită de Dumnezeu – după căderea în păcat -, tot femeia va auzi cea dintâi vestea cea mare a izbăvirii din morţi, prin Iisus Hristos Cel înviat! Astfel, Femeia este reabilitată pentru totdeauna şi nu ne este îngăduit s-o considerăm obiect de batjocură. Cuvine-se cu adevărat ca bărbaţii să ocrotească Femeia pentru că este egală – de drept divin -, cu Bărbatul!
Sfântul Apostol Pavel, spulberă pentru totdeauna mentalitatea din bătrâne veacuri, că femeia ar fi inegală bărbatului! Iată textul: „Nu mai este iudeu, nici elen, nici rob, nici liber, nici parte bărbătească sau parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus!” (Galateni 3, 28).
Sfintele Evanghelii ne arată un anumit număr de femei mironosiţe: Maria din Magdala, Maria lui Cleopa, Ioana lui Huza, Maria mama lui Iacob, Salomeea, mama fiilor lui Zevedei, Suzana şi multe altele care nu au fost numite. Ele, cu un curaj nestăvilit, înfruntând primejdiile nopţii au mers la mormântul unde era Iisus ca să-i facă ritualul ungerii cu mir de nard, cel mai preţios dintre toate aromatele Orientului. Ele au auzit de la Iisus cel mai frumos cuvânt şi îndemn: Bucuraţi-vă!
Cu acest cuvânt a dorit Iisus să le întâmpine după Învierea Sa din mormânt! Ele aveau să fie de pildă pentru viitorul omenirii, tuturor femeilor devotate slujirii lor, în ascultarea Divinului Mântuitor!
Nu vom uita niciodată mamele celebre pe care le-au avut Sfinţi Părinţi şi Dascăli ai lumii din veacul de aur al Bisericii! Cine nu-şi aduce aminte de celebra Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur, care a rămas văduvă la numai 20 de ani şi nu s-a mai căsătorit pentru a-şi creşte pruncuţul în bucuria credinţei şi a păcii în familie? Cine va uita de Monica, mama Fericitului Augustin, care 18 ani s-a rugat întru nădejdea întoarcerii la Dumnezeu a fiului său? Dar de Nona, mama Sfântului Grigore de Nazianz? Oare, de Emilia, mama Sfântului Vasile cel Mare, cine nu-şi va aduce aminte? Cine va putea vreodată, să nu-şi aducă aminte de Împărăteasa Elena, mamă sfântă, care a sfătuit pe fiul ei Constantin cel Mare să dea libertate de credinţă întregului Imperiu roman?
Cine ar putea cu adevărat să cuprindă cu mintea ce a însemnat în cei două mii de ani, ziditorul exemplu al femeilor mironosiţe, al mamelor celebre şi al tuturor mamelor din lume?
Toate au zidit la temelia lumii! Toate au zidit viaţa de familie şi creşterea pruncilor în duhul Evangheliei lui Hristos! Toate au zidit şi au întărit dragostea între oamenii din toate timpurile! Toate au schimbat, ca şi azi, de altfel, climatul spiritual al vremii!
Sfaturile gingaşe, ale Sfântului Apostol Petru, ne merg la inimă şi azi, fiind pline de mireasmă duhovnicească, din care trebuie să învăţăm: „Asemenea şi voi, femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, aşa încât chiar dacă unii care nu se supun Cuvântului Evangheliei, să fie câştigaţi fără propovăduire, prin purtarea femeilor lor … Podoaba noastră să fie nu cea din afară: împletiri ale părului, cununiţe de aur sau purtare de haine scumpe; ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasă podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu … Voi, bărbaţilor, de asemenea, duceţi-vă căsnicia cu înţelegere, ca pe lângă o fiinţă mai slabă, femeia, căreia să-i daţi partea ei de cinstire, ca unei împreună-moştenitoare a harului Vieţii; în felul acesta, rugăciunile voastre nu vor cunoaşte piedică. În sfârşit, fiţi toţi într-un gând, împreună-pătimitori, iubitori de fraţi, mărinimoşi, nerăsplătind rău cu rău, sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântând, căci pentru aceasta aţi fost chemaţi: ca să moşteniţi binecuvântarea!” (I Petru 3, 1-3 şi 7-9).
Aşadar, Femeia: prin muncă cinstită, prin viaţă aleasă, prin dragoste deplină, prin devotament conjugal, prin osârdie de a naşte şi creşte prunci buni, devine astfel, primul dascăl şi preot al copilului ei, aşa cum pe drept cuvânt scrie în Predicile sale, Părintele Mircea Păcurariu.
Aşadar, în alcătuirea acestei lumi, Femeia este un Înger purtător de mir!
Calinic Argeșeanul“