Darius Vâlcov, fostul senator PSD, consilier al premierului Viorica Dăncilă și „strateg“ al lui Dragnea pentru planul de guvernare din perioada 2017-2019, li s-a alăturat oficial, de marți, numeroșilor fugari căutați de justiția română care se ascund în Italia. Vâlcov a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare în „dosarul tablourilor“, fiind găsit vinovat pentru corupție în perioada când era primar la Slatina. PSD-istul era însă deja fugit de mai multă vreme în Italia, unde obținuse rezidență, cumpărase proprietăți și-și deschisese afaceri. Cel mai probabil, nici el nu va fi extrădat.
„Europa Liberă“ a arătat cum numeroși infractori căutați de justiția din România au reușit să găsească un refugiu primitor în Italia și după 2021, când această țară și-a schimbat legislația. Tâlharii își folosesc averile acumulate din jaf și corupție pentru a obține rezidență și a-și deschide afaceri în Italia. Aceștia intră astfel sub prevederile noii legislații, fiind foarte greu de extrădat.
În ultimii ani, scrie HotNews.ro, în Italia s-au pus la adăpost de consecințele fărădelegilor lor Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), afacerisul Dragoș Săvulescu, Mario Iorgulescu (fiul președintelui LPF care a ucis cu mașina un alt șofer), Alina Bica (fosta șefă a DIICOT), Ionel Arsene (fostul șef al Consiliului Județean Neamț din partea PSD), Cornel Bogdan Popa (fost director în Primăria Capitalei), afaceristul Romeo Albu. Ultimul pe listă e oficial, de marți, Darius Vâlcov.
Acesta din urmă a făcut o avere imensă, din corupție, încă din perioada când era primarul orașului Slatina. DNA l-a trimis în judecată în 2015, procesul fiind trenat de Justiție timp de opt ani, adică până pe 2 mai 2023, când s-a dat o sentință definitivă tardivă (infractorul avusese timp să-și aranjeze apele în Italia).
Vâlcov a primit șpagă 20% din valoarea contractelor de reabilitate și extindere a rețelelor de canalizare și apă în mai multe orașe din Olt. La percheziții, procurorii au descoperit, acum 10 ani, comori ca-n peștera lui Ali Baba: 1,3 milioane de lei, 90.000 de euro, 3 lingouri de aur în greutate de 3 kilograme, 3 tablouri originale ale pictorilor Renoir, Jean Cocteau și Aurel Acasandrei. În total, s-au descoperit 172 de tablouri, unele dintre acestea fiind ascunse în pereți falși ai unor imobile aparținându-i lui Vâlcov.
Aceasta este doar partea din avuțiile jefuite din bani publici ori europeni care a fost găsită de anchetatori.
Cu restul prăzii, scoasă din țară în anii care au urmat (PSD a avut majoritatea parlamentară, în ultimul deceniu, în perioadele 2013-2020 și 2021-2023), Darius Vâlcov și-a croit o nouă viață în Italia, unde și-a cumpărat proprietăți și și-a deschis afaceri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Premierul Nicolae Ciucă și câțiva dintre cei mai importanți miniștri ai săi, inclusiv cel de Finanțe, au participat la un eveniment organizat de trustul oligarhului Dan Voiculescu, alături de condamnați penal și foști pușcăriași precum Gruia Stoica, Nicolae Dumitru “Niro” și Vladimir Ciorbă. N-a lipsit nici girul șefului statului, care și-a trimis un consilier. Despre această întrepătrundere la cel mai înalt nivel a statului român cu infractorii cu gulere albe, petrecută joi dimineață, a scris G4Media.ro.
Gruia Stoica, Dumitru Nicolae „Niro” și Vladimir Ciorbă (soțul deputatei PSD Laura Vicol-Ciorbă, avocata interlopilor) sunt toți condamnați penal pentru corupție sau evaziune fiscală. Însuși fondatorul trustului „Intact” (organizatorul evenimentului), Dan Voiculescu, are o condamnare de 10 ani de pușcărie, din care a executat foarte puțin, și trebuie să returneze statului român (reprezentat de însuși premierul Ciucă) zeci de milioane de euro.
Au vorbit despre problemele economice și despre oportunități Ciucă, Niro, Gruia Stoica, Vladimir Ciorbă…
Evenimentul s-a numit „Forumul capitalului românesc”, dorindu-se „de gală”, dar personajele care l-au frecventat au fost de altă factură.
La masă cu acești indivizi s-a așezat generalul Nicolae Ciucă, alături de miniștrii Finanțelor (Adrian Câciu), Fondurilor Europene (Dan Vîlceanu), Muncii (Marius Budăi) și Energiei (Virgil Popescu), precum și reprezentantul lui Klaus Iohannis, consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu.
Discursuri au ținut, potrivit agendei publice, premierul Nicolae Ciucă, Gruia Stoica (condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență și dare de mită), Vladimir Ciorbă (condamnat definitiv la 1 an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală), Dumitru Nicolae „Niro” (condamnat la doi ani și 4 luni de închisoare în doarul Microsoft).
Au mai vorbit Ștefan Vuza, cel care a cumpărat combinatul Oltchim cu bani din Rusia, și Luchi Georgescu (soția lui Gigi Nețoiu și prietena Danei Năstase), care a fost urmărită penal pentru dobândirea frauduloasă a 692 de hectare de teren plantat cu viță de vie. Luchi este patroana firmelor Beciul Domnesc (vinuri) și Meda (mezeluri).
Purtătorul de cuvânt al Guvernului spune că nu premierul a făcut invitațiile, de parcă Nicolae Ciucă n-ar fi știut că evenimentul e organizat de un infractor
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, ex-masonul Dan Cărbunaru, a precizat pentru G4Media.ro că selecția invitaților n-a făcut-o premierul, generalul Ciucă vorbind pentru „capitalul românesc ridicat și consolidat prin respectarea legii”! Dan Cărbunaru n-a explicat, totuși, ce a căutat premierul alături de 4 dintre cei mai importanți miniștri, la un eveniment organizat de trustul unui fost securist, condamnat penal care refuză să achite paguba făcută statului.
Această cârdășie a președintelui și a Guvernului său cu Dan Voiculescu nu este, totuși, surprinzătoare. În 2015, în primul său an ca președinte, Klaus Iohannis – „premierul de la Grivco” – a intervenit direct în favoarea oligarhului, declarând public că Fiscul n-ar trebui să execute silit averea acestuia – era vorba chiar de clădirea Intact în care se afla Antena 1! Confruntat cu nemulțumirea populației, Iohannis și-a cerut scuze ulterior.
Acum, situația e însă alta, președintele nu mai are nevoie de voturile oamenilor și a eliminat posibilitatea unui referendum de suspendare prin forjarea alianței PSD-PNL.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Condamnarea lotului din dosarul “Pădurea Băneasa” dă naștere la zvârcoliri nu doar între personajele foarte influente – un miliardar, un consultant politic și un patron de trust de presă, printre alții –, ci și printre avocați! Uniunea Națională a Barourilor din România a creat o situație fără precedent, luându-i apărarea avocatului Robert Mihăiță Roșu, de la Țucă Zbârcea și Asociații, condamnat în acest dosar la 5 ani de închisoare cu executare.
Într-un comunicat stupefiant, UNBR contestă sentința definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și se solidarizează cu infractorul, acuzând “represiune de natură penală”!
Reacția UNBR este de necrezut: amenință judecătorii că va sesiza Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a verifica felul în care s-a făcut procesul!
De-a lungul ultimilor ani, convulsiile sistemului oligarhic care sufocă România a fost teribile. Afaceriști străini și autohtoni, de mână cu personaje de prim rang din politică, administrația publică și chiar sistemul judiciar și-au dat mâna pentru a bloca anchetele.
Dosarul “Ferma Băneasa” a fost unul foarte fierbinte. Judecătorii au stabilit în final, pe baza probelor, că un miliardar israelian, un consultant politic de aceeași naționalitate, un cetățean portughez care se dădea drept moștenitor al Regelui Carol al II-lea, un fost om de încredere al lui Adrian Năstase și un avocat de la Țucă Zbârcea și Asociații s-au organizat într-o bandă care a furat din proprietatea statului 73 de hectare de pădure de lângă București.
Condamnarea lor face în continuare valuri. Avocatul, condamnat de ICCJ la 5 ani de închisoare cu executare, e acum apărat chiar de Uniunea Barourilor, care sare la gâtul judecătorilor. UNBR acuză “represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant”. Mai mult decât atât, pe Facebook au apărut destui avocați care și-au arătat susținerea pentru infractor, punându-și statusul #eusuntRobert.
Ce fel de “consultații” și “susțineri făcute în calitate de reprezentant” a făcut avocatul condamnat, a povestit chiar Al României Paul, pretinsul moștenitor al Regelui Carol al II-lea, beneficiarul de primă instanță al escrocheriei.
Al României Paul a declarat: “M-a convins Robert Roşu care mi-a spus că am nevoie de un avocat ca ei pentru a câştiga şi că fără ei nu o să obţin nimic. Că am nevoie de un avocat de care oamenii să se teamă , inclusiv la instanţă şi că avocaţii «mici» se tem să lupte cu astfel de oameni puternici. Mi-a spus că au oameni în presă care pot să ajute la imaginea mare care va influenţa decizia la curte. Mi-a spus că Andronic Dan lucrează cu ei şi că are un trust de presă cu 50 de oameni care poate să ne ajute în acest fel.Mi-a spus de asemenea că soţia primului ministru Tăriceanu lucrează la firma lor de avocatură, pe care am şi văzut-o apoi de două ori la sediul firmei de avocatură. A vrut să îmi arate astfel că firma lor este puternică, că la ei lucrează oameni importanţi. Truică a confirmat cele spuse de Robert Roşu. Nu mi-a convenit că doamna Tăriceanu lucrează la firmă pentru că soţul ei, primul ministru, îl avea drept consilier pe Radu Duda“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Iași la 3 ani de închisoare cu suspendare, potrivit portalului instanței. Decizia este definitivă.
Carmen Dorobăţ şi soţul ei, prof. dr. Gheorghe Dorobăț, au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare: 3 ani, respectiv 2 ani și 3 luni. Ei au fost acuzaţi de procurori – și instanța a confirmat – că au primit mită de la 124 de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iaşi, pentru a-i promova la examene.
În plus, cei doi nu vor mai avea dreptul să predea la Universitatea de Medicină din Iași.
Gheorghe Dorobăț este şef al Catedrei de anestezie generală de la UMF Iaşi.
Carmen Dorobăț a fost o prezență constantă în mass-media după declanșarea pandemiei de coronavirus, grație faptului că se află la conducerea celui mai mare spital de boli infecțioase din Moldova.
După pronunțarea sentinței, Carmen Dorobăț a declarat: „Am luat act de decizia justiției, sigur cu tristețe. Cu aceeași sinceritate voi sta la dispoziția pacienților ca și până acum, cu aceeași implicare în momentele acestea de pandemie”.
Soluția pe scurt
„În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, admite apelurile declarate de P.Î.C.C.J. – D.N.A. – Serviciul Teritorial Iaşi şi de inculpaţii Dorobăţ Carmen Mihaela şi Dorobăţ Gheorghe împotriva sentinţei penale nr. 917/12.07.2019, pronunţate de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 1747/99/2015.
În temeiul art. 423 din Codul de procedură penală, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi în rejudecare:
1. Modifică dispoziţiile privind aplicarea pedepsei complementare inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.
– Majorează durata pedepsei complementare aplicată atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, la 5 ani.
– Modifică dispoziţiile privind aplicarea pedepsei accesorii inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.
– Majorează durata termenului de supraveghere, potrivit art. 92 alin. 1 din Codul penal de la 3 ani, la 4 ani. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata are obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de probaţiune Iaşi sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
– Înlătură dispoziţia privind deducerea duratei măsurilor preventive din durata pedepsei aplicate inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela.
– Constată că inculpata Dorobăţ Carmen Mihaela a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu în prezenta cauză în perioada 30.01.2015 – 08.05.2015, inclusiv.
2. Modifică dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare inculpatului Dorobăţ Gheorghe pe lângă pedeapsă principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.
– Majorează durata pedepsei complementare aplicată atât pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită, la 5 ani.
– Modifică dispoziţia privind aplicarea pedepsei accesorii inculpatului Dorobăţ Gheorghe pe lângă pedeapsă principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.
– În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea de fals intelectual, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani.
– În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea de fals intelectual, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
– În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani.
– În temeiul art. 45 alin. 5 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
– Majorează durata termenului de supraveghere, potrivit art. 92 alin. 1 din Codul penal de la 3 ani, la 4 ani. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b din Codul de procedură penală, pe durata termenului de supraveghere inculpatul are obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de probaţiune Iaşi sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
– Înlătură dispoziţia privind deducerea duratei măsurilor preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului Dorobăţ Gheorghe. Constată că inculpatul Dorobăţ Gheorghe a fost reţinut şi arestat preventiv în prezenta cauză în perioada 31.01.2015 – 16.03.2015 inclusiv.
3. Reduce măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin Ordonanţa nr. 18/P/2015 din data de 10.03.2015, filele 449-451 vol. 1 ds.u.p., la suma de 12.200 de euro.
– În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală, dispune restituirea către inculpaţii Dorobăţ Carmen Mihaela şi Dorobăţ Gheorghe a sumei de 200 de euro ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei din data de 30.01.2015, consemnată la B.C.R. – Sucursala Iaşi, conform chitanţei de depunere numerar nr. 2015031100011345/11.03.2015.
– Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
– În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea apelurilor rămân în sarcina statului.
– În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, suma de 300 de lei reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant Dorobăţ Gheorghe, av. Mîţă Baciu Cezar, conform delegaţiei nr. 2256/14.01.2020, rămâne în sarcina statului şi se avansează Baroului Iaşi din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20.11.2020.”
Carmen Dorobăț
20 de studenți x 100 de euro, ca să treacă examenul de „Anestezie Generală”
La sfârşitul lunii ianuarie 2015, şeful Catedrei de „Anestezie generală” din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Gheorghe Dorobăţ, a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi de luare de mită.
Gheorghe Dorobăţ, care la acea vreme era şi şeful Secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu”, a intrat în atenţia procurorilor DNA după ce a primit, prin intermediul soţiei sale, suma de 2.000 de euro.
Conform unui comunicat DNA, banii proveneau de la 20 de studenţi care au livrat câte 100 de euro în carnetele de student, pentru ca astfel să li se acorde nota 9 la disciplina „Anestezie Generală”, la un examen ce se desfăşura în aceeaşi zi.
Potrivit rechizitoriului DNA, mita a fost dată pentru că majoritatea celor 20 de studenţi nu obţinuseră nota de trecere la examenul practic, condiţie obligatorie pentru a fi primiţi să susţină, conform regulamentului, proba scrisă.
Procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante. Ei au dispus, prin ordonanţă, schimbarea încadrării juridice în cazul medicului Carmen Dorobăţ de la trafic de influenţă în complicitate la luare de mită.
Ulterior, anchetatorii au demonstrat că numărul studenților care le-au dat mită soților Dorobăț era mult mai mare. Cei doi construiseră o adevărată „fabrică de șpagă”.
57 de șpăgi ea + 67 de șpăgi el = 124 de șpăgi în familie
Sentința din primă instanță, pronunțată de Tribunalul Iași în iulie 2019, prevedea confiscarea a 5.550 de euro de la Carmen Dorobăţ, respectiv 6.700 de euro de la soţul acesteia. Suma de 2.000 de euro, găsită în timpul percheziţiei de pe 30 ianuarie 2015, rămânea indisponibilizată. La fel şi o altă sumă, de 10.000 de euro, ce a fost găsită de anchetatori în apartamentul celor doi.
Sentința definitivă, pronunțată astăzi de către Curtea de Apel Iași, a menținut – cu modificări nesemnificative – aceste măsuri.
Arestați în ianuarie 2015, Carmen şi Gheorghe Dorobăţ au fost trimişi în judecată de DNA în același an, după ce, timp de câteva luni, au stat în arest preventiv şi arest la domiciliu. Doctoriţa a fost eliberată mai târziu decât soțul ei, în mai 2015, după 3 luni şi o săptămână de privare de libertate. Ulterior, a revenit şi în funcţia de manager al Spitalului de Boli Infecţioase.
Potrivit rechizitoriului, în perioada iunie – iulie 2014, Carmen Dorobăţ ar fi cerut şi primit suma totală de 5.400 de euro, de la 57 de studenţi de la Facultatea de Medicină Dentară. „Această sumă de bani a fost remisă inculpatei în mod direct de către studenţi sau prin intermediul unora dintre ei (în numele lor), pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului respectiv şi pentru a le acorda note de promovare de 8 şi 9, în absenţa unei evaluări obiective a tezelor de examinare şi a acordării calificativelor pe baza evaluării obiective“, au precizat procurorii.
Aceste informaţii au fost obţinute de anchetatori ulterior reţinerii celor doi soţi, în baza unor denunţuri şi declaraţii semnate de foştii studenţi ai soţilor Dorobăţ.
În ceea ce priveşte sesiunea din ianuarie 2015, anchetatorii au precizat că între 6 şi 30 ianuarie, Gheorghe Dorobăţ ar fi pretins direct sau prin intermediul soţiei câte 100 de euro de la 67 de studenţi de ai săi, din anul III. „Aceşti bani au fost pretinşi şi primiţi de către inculpat pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului de la materia Anestezie Generală şi a le acorda note de promovare de 8 şi 9 fără a ţine seama de calificativele acordate pe baza evaluării obiective“, au arătat anchetatorii.
Aceştia au mai precizat că banii au fost acordaţi la biroul lui Carmen Dorobăţ, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Zeci de studenţi au fost audiaţi de Tribunal, acesta fiind unul dintre principalele motive ale duratei întinse a procesului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
