La nicio zi de la punerea sub acuzare a fostei șefe DNA, New York Times a publicat un articol, preluând o știre Reuters, în care anunță că Laura Codruța Kovesi este cercetată și pusă sub acuzare de o „agenție contestată de români, Uniunea Europeană și de Departamentul de Stat al SUA”.
„În mandatul de cinci ani în care a condus DNA, anchetarea și condamnarea unui număr mare de politicieni și oameni de afaceri corupți a determinat o serie de aprecieri pozitive din partea oficialilor europeni”, scrie New York Times.
New York Times: „Kovesi cercetată de o agenție contestată de români, de UE și de SUA”
Articolul descrie o legătură ciudată. Se vorbește despre susținerea de care se bucură Laura Codruța Kovesi din partea reprezentanților Uniunii Europene pentru a prelua poziția de procuror șef al noii instituții continentale și punerea sub acuzare de către Adina Florea, procuror al secției de investigare a magistraților.
Această instituție este nerecunoscută de Comisia de la Veneția, de GRECO și contestată și în ultimul raport MCV al Comisiei Europene.
Kovesi: Nu voi înceta. Îmi voi continua drumul
„Eu voi merge la Bruxelles. Audierea este în 26, astăzi mi s-a confirmat şi oficial acest lucru. Voi merge, voi explica că sunt nevinovată. Voi explica faptul că începerea urmării penale este o şicană” a declarat doamna Kovesi la radio Europa FM, citat de News.ro.
„Îmi voi continua drumul în această procedură. Nu voi înceta. Aşa cum am spus şi când mi-am încheiat mandatul la DNA, corupţia poate fi învinsă. În cele şase luni am făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu care am trecut de filtru. Guvernul trebuie să vină şi să-mi propună o înţelegere amiabilă, altfel va fi judecat pe fond. Iar al doilea lucru pe care l-am făcut a fost să mă înscriu în acest concurs”, a mai declarat fostul șef DNA, susținând că aceste „șicane” politice nu o pot opri din drum.
Doamna Kovesi a dat amănunte despre situația creată la Europa FM și la Realitatea TV, în emisiunea lui Rareș Bogdan.
Intervențiile ei au provocat un val de susținere pe rețelele sociale. Imediat au reacționat și liderii tuturor partidelor de opoziție, iar astăzi, președintele Iohannis a lansat un atac extrem de dur la adresa PSD-ALDE, acuzându-i de intervenție în actul de justiție.
Punerea sub acuzare a fostului șef DNA de către procurorul Adina Florea, procuror susținut de ministrul Justiției Tudorel Toader, mută confruntarea dintre corupți și statul de drept de pe teritoriul României în cel al Europei.
În ciuda declarațiilor Adinei Florea, cum că respectă legea în desfășurarea acestei anchete, dosarul în care este cercetată Laura Codruța Kovesi este unul inventat. Procuroare secției de anchetare a magistraților a dat curs unei plângeri penale făcute de un corupt fugar, e vorba de Sebastian Ghiță.
„Nu antamăm activităţile şi nu antamăm niciun fel de subiect care să nu aibă o bază legală. Este o activitate în curs de urmărire penală, care prezintă o importanţă egală cu orice activitate de urmărire penală desfăşurată în orice altă speţă. Se respectă exact aceleaşi drepturi procesuale care i se respectă şi trebuie să fie cunoscute de fiecare persoană în parte”, a declarat procurorul Adina Florea jurnaliștilor la ieșirea de la CSM, citată de News.ro.
Pentru a câștiga o partidă, prețul plătit pentru o victorie nu trebuie să fie mai mare ca prețul înfrângerii. De aceea cred că Liviu Dragnea și acoliții săi nu vor fi dispuși să-și asume presiunea instituțiilor europene care, în final, îi poate distruge.
Numirea lui Kovesi a devenit, din cauza disperării corupților, o miză pentru Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles știu să joace astfel de partide.
Adina Florea, procurorul care încearcă s-o blocheze pe Kovesi, Foto:Digi24, captură video
10 motive pentru care Codruța Kovesi va ajunge procuror european. De ce nu o poate opri Dragnea?
1. Liderul PSD nu mai are nicio cale de comunicare cu Comisia Europeană cu care s-a războit tot timpul de când a venit la putere.
Toate mișcările lui sunt privite cu suspiciune. Acțiunea împotriva Codruței Kovesi va fi și ea privită ca un atac la principiile Uniunii Europene.
2. Această mișcare disperată de stopare a ascensiunii fostului procuror anticorupție confirmă oficial faptul că secția de anchetare a magistraților, înființată de Tudorel Toader, reprezintă un instrument de control politic al actului de justiție.
„Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată, restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în raportul MCV, realizat de Comisia Europeană.
3. Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană și Parlamentul UE au emis documente și au votat rezoluții împotriva preluării controlului politic asupra sistemului de justiție.
E de așteptat ca reacțiile instituționale să fie puternice.
4. Își permite Liviu Dragnea s-o transforme pe Laura Codruța Kovesi în personalitatea în care românii au cea mai mare încredere?
O pierdere a poziției de procuror european o poate determina pe aceasta să intre în cursa electorală pentru Cotroceni la invitația, de exemplu, a unei alianțe USR-PLUS.
Transformată într-un erou național, va fi greu de oprit din marșul către fotoliul de președinte.
Liviu Dragnea, pe un drum cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii
Liviu Dragnea a luat-o pe un drum strâmt, cu două opțiuni, ambele proaste – Foto Wikipedia
5. Liviu Dragnea, prin declanșarea planului de compromitere a doamnei Kovesi, a intrat pe un drum strâmt, cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii.
PSD e o formațiune care se dezintegrează. Conducerea acesteia a devenit o afacere personală a liderului ei.
Susținerea social-democraților se prăbușește, așa că într-o confruntare electorală, Dragnea nu mai are nicio șansă.
Pentru a supraviețui politic după luna mai când au loc alegerile europarlamentare trebuie să schimbe regulile jocului.
Mai are de făcut pasul cel mai greu – să ia toată puterea. Cum va face asta nimeni nu știe, dar a pornit pe acest drum.
6. E greu de presupus că reprezentanții Comisiei Europene vor depune armele la șantajul lui Liviu Dragnea și al acoliților săi.
În toate situațiile precedente, au ieșit învingători.
Exemple: criza din Grecia, negocierea pentru Brexit, dosarul populismului italian, statul de drept din Polonia.
O singură problemă nu a fost rezolvată până acum. Cea a lui Viktor Orban, Ungaria și asta pentru că FIDESZ, partidul aflat la putere, face parte din PPE (Partidul Popular European) cel care deține și, foarte probabil, va deține și după alegerile europene majoritatea în Parlamentul European.
Victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână
7. În cazul în care Parlamentul European va activa Articolul 7 împotriva României, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei și Ungariei, Liviu Dragnea va trebui să facă față unui val de proteste din partea opiniei publice nou și diferit.
Cetățenii români au o încredere de patru ori mai mare în Comisia Europeană în comparație cu Parlamentul României, conform unui sondaj INSCOP.
Activarea Articolului 7, pe lângă criza politică va genera rapid și una economică. El reprezintă un semnal de alarmă pentru investitori, pentru bănci, iar economia României e mult mai firavă și mai dependentă de UE decât cea a Ungariei și a Poloniei.
8. Reacția rapidă a Opoziției, care astăzi are o susținere publică mai mare decât majoritatea parlamentară, conform ultimelor sondaje, a ridicat nivelul dezbaterii publice. Reacția a atras atenția cancelariilor europene care, rând pe rând, au început să se miște.
Toate planurile gândite de Liviu Dragnea au o hibă majoră. Niciodată nu se gândește la consecințe.
Astfel ceea ce la început pare o mișcare genială, din punctul de vedere a liderului PSD, se transformă într-un mare eșec politic.
De exemplu, referendumul pentru familia tradițională, un plan în care Dragnea a investit masiv și care i-a explodat în nas. Alt exemplu, cel cu Vitamina D pentru copii, croit să-l scape de eticheta că a furat banii destinați minorilor în dosarul penal în care a fost condamnat în prima instanță pentru angajări fictive, a căzut în comisiile din Parlament.
9. Valul de proteste pe rețelele sociale, luările de poziție și încercarea disperată a televiziunilor de casă ale PSD de a susține acțiunea de compromitere a lui Kovesi au creat un scandal mult prea mare pentru a nu produce noi tensiuni în interiorul PSD, dar și în coaliția de guvernare.
Asta se întâmplă în condițiile în care actuala majoritate parlamentară a ajuns la mâna UDMR, adică la mâna lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
Acesta are un atu senzațional în negocierile tensionate cu UE – oricând poate prăbuși guvernul de la București. Adică poate livra Bruxelles-ului capul lui Liviu Dragnea pe o tavă din aur pentru a-și rezolva „unele” probleme.
10. După gafa lui Liviu Dragnea cu punerea sub acuzare a fostului șef DNA, instituțiile europene nu mai pot rata numirea lui Kovesi.
O înfrângere a UE în fața unui condamnat penal ar fi rușinoasă și cu efecte negative pentru întreaga construcție europeană.
Uniunea Europeană ar fi compromisă de un corupt din România. Așa ceva e de neacceptat, mai ales că victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână.
Belgianul Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European, a avut cel mai dur discurs la adresa Guvernului PSD-ALDE şi a premierului Viorica Dăncilă, în dezbaterea de la Strasbourg.
În discursul susținut cu ocazia prezentării de către premierul român a priorităților președinției române a Consiliului UE, Verhofstadt a amintit că România moşteneşte două situaţii de declanşare a Articolului 7 din tratatul UE, în cazul Ungariei şi Poloniei. Acest articol vizează cea mai drastică sancțiune ce poate fi aplicată împotriva unui stat membru al Uniunii Europene, putând duce până la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special al dreptului de vot în Consiliul UE.
Guy Verhofstadt: „Sper că în timpul preşedinţiei dumneavoastră nu va fi un nou nou Articol 7, un al treilea caz. Un caz împotriva guvernului dumneavoastră. Şi trebuie să vă spun, nu sunteţi foarte departe de asta! Vă apropiaţi tot mai mult de procedura de declanşare a Articolului 7 ignorând recomandările Comisiei de la Veneţia. Faceți curățenie! Fără compromisuri cu forțele corupte!”
Liderul ALDE european a precizat că, în timpul discuţiilor cu Liviu Dragnea de la Bucureşti, din luna noiembrie 2018, preşedintele Camerei Deputaţilor a apărat atitudinea guvernului, afirmând că „statul de drept este o chestiune de subsidiaritate”. „Multe lucruri sunt o chestiune de subsidiaritate, dar cu siguranţă nu şi statul de drept”, a subliniat Verhofstadt.
„Ne-ați mințit! Nici măcar una dintre promisiuni nu a fost respectată!”
Guy Verhofstadt a precizat, furios, că preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a mințit când i-a promis că guvernul de la Bucureşti va respecta pe deplin recomandările Comisiei de la Veneţia privind restabilirea independenţei justiţiei, modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală şi schimbarea legii privind ONG-urile.
„Nici măcar una dintre promisiuni nu a fost respectată! Niciuna! Dimpotrivă, guvernul dumneavoastră continuă să urmeze un drum care conduce în sensul practicilor proaste ale lui Orban şi Kaczynski. Mai mult, plănuiţi o lege pentru a acorda o mare amnistie pentru corupţie, punând peştele cel mare în afara capacităţii instanţelor de a ajunge la el”, a spus Verhofstadt, făcând comparația cu două regimuri iliberale, conduse de premierul ungar Viktor Orban şi de preşedintele Partidului Lege şi Dreptate din Polonia, Jaroslaw Kaczynski.
În acest context, Verhofstadt a avertizat că partidul lui Tăriceanu – membru al coaliției de guvernare din România, dar și al familiei ALDE din Parlamentul European – riscă excluderea din rândul liberalilor europeni.
„Lăsaţi-mă să vă spun un lucru. Cu astfel de parteneri, grupul meu, întreaga familie liberală, nu va merge la alegeri! Dimpotrivă, vom sta alături de toate forţele democratice noi, curate, care vor să pună capăt corupţiei, care vor să cureţe ţara”, a avertizat Verhofstadt.
Iată motivul reunirii de urgență a Comitetului Executiv al PSD: nerăbdarea lui Liviu Dragnea de a îndepărta spectrul pușcăriei!Aristocrația roșie a PSD a decis în unanimitate ca Guvernul să modifice prin ordonanță de urgență Codurile penale, grăbind intrarea în vigoare a prevederilor declarate constituționale de către CCR.
Anunțul a fost făcut de trioul Viorica Dăncilă – Tudorel Toader – Liviu Dragnea.
Articolele declarate constituționale de CCR „vor veni din nou în Parlament”, a spus Dăncilă.
Articole neconstituționale, care vor reveni în Parlament
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale cele mai multe modificări aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale.
Pe 12 octombrie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, 64 din cele 96 de modificări contestate din Codul de Procedură Penală.
Pe 25 octombrie, Curtea a decis că mai multe modificări contestate din Codul Penal sunt neconstituționale.Toate acestea vor reintra în procedură parlamentară. Printre ele:
dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu (modificarea „este deficitară și nu respectă o decizie a CCR din 2016”);
redefinirea mărturiei mincinoase;
redefinirea traficului de influență..
Marile pericole: articolele acceptate de CCR sau neatacate la Curte, dar criticate de Comisia de la Veneția
Filtrul Curții Constituționale nu a funcționat în cazul unor modificări grave ale Codului de Procedură Penală (dintre cele 32 de amendamente declarate constituțioanle), dar nici pentru două modificări scandaloase din Codul Penal: dezincriminarea neglijenței în serviciu și redefinirea grupului infracțional organizat.
Există și multe amendamente neatacate la CCR, dar criticate dur de Comisia de la Veneția, cu propunerea renunțării la ele, arată G4Media.ro.
CODUL PENAL
termenele de prescripție („8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani”)
interdicția privind dezvăluirea de informații din dosarele penale;
darea de mită;
traficul de influență și cumpărarea de influență;
pedeapsa accesorie;
delapidarea;
abuzul în serviciu;
mărturia mincinoasă;
compromiterea intereselor justiției;
confiscarea extinsă;
definiția funcționarului public.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale și a judecării;
o persoană nu poate fi condamnată exclusiv pe bază de denunțuri, fără a exista și probe în favoarea condamnării;
înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă;
obligația ca suspectului reținut să i se înmâneze, la cerere, întregul material probator;
o persoană nu poate fi arestată pe baza unor argumente generale și abstracte, fiind nevoie de indicarea circumstanţelor reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală si iminentă asupra ordinii publice;
obligativitatea procurorilor de a trimite instanței rechizitoriul în format electronic;
Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.
Toate acestea se vor putea regăsi în ordonanța de urgență anunțată de PSD, chiar dacă sunt bombe atomice pentru sistemul de justiție. Comisia de la Veneția (prin recomandări), Comisia Europeană (prin Raportul MCV) și Parlamentul European (prin rezoluție) au cerut imperativ Guvernului român să renunțe complet la cele două Coduri, care sunt catastrofale.
Ministerul Justiţiei din România a preluat vineri preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), ce va fi exercitată începând cu 1 ianuarie 2019, a anunţat ministrul Tudorel Toader.
Marea prioritate anunțată de domnu’ Tudorel este „numirea procurorului-şef european”. Este o instituție nouă, deci magistratul numit în mandatul românesc va fi cel dintâi procuror-șef european din istorie.
Pentru a se ridica la înălțimea misiunii sale, domnu’ Tudorel va organiza un concurs la minister, cu ajutorul unei comisii misterioase, a cărei existență nu poate fi confirmată de nimeni. În urma concursului, ministrul va anunța propunerea sa pentru postul de procuror-șef european: Adina Florea. Are toate calitățile: e fiică de activist PSD, s-a format în Republica Mazăre, a primit aviz negativ din partea CSM, a fost refuzată de președintele Iohannis.
Apoi, domnu’ Tudorel va începe „ievaluarea” procurorilor-șefi din Germania, Franța, Spania, Italia. Va face un „raport de ievaluare” în 20 de puncte – „deși puteau fi mai multe” -, dintre care 15 vor arăta clar că indivizii nu au avut dosar sănătos când au fost numiți în funcție. În celelalte 5 puncte, „ievaluatorul” va stabili, cu dovezi irefutabile, că jandarmii au intervenit corect pe 10 august.
Domnu’ Tudorel îi va „ievalua” și pe membrii Comisiei de la Veneția, care, din păcate, nu au știință de carte, nu și-au luat doctoratul la Bălți și nici n-au făcut masterate la Videle. Au „iemis” recomandări fără să cunoască situația din România, pe care – se știe – cel mai obiectiv o prezintă domnu’ Dragnea.
Lui Timmermans îi va cere direct revocarea, demonstrând clar că, de fapt, nici nu-l cheamă Timmermans, ci Augustin Lazăr. Ți s-a înfundat, Frans!
Va fi nevoie și de o vastă reformă legislativă la Bruxelles, căci nu se mai poate cu abuzurile! Statul paralel european va fi destructurat, iar rezoluțiile Parlamentului European vor fi declarate protocoale, deci scoase în afara legii. Recomandările Comisiei de la Veneția vor fi modificate prin ordonanță de urgență.
Tot prin ordonanță de urgență, Avocatul Poporului European va fi numit Victor Ciorbea, ca să vegheze cineva și la drepturile infractorilor de pe continent.
Spre finalul mandatului de șase luni la cârma justiției europene, domnu’ Tudorel va semna ordonanța de amnistie și grațiere, în urma numeroaselor anchete prin care domnu’ Gâdea va demonstra că închisorile Ieuropii sunt pline de oameni nevinovați.
Pentru a reuși să facă toate aceste reforme, Tudorel o va angaja șefă de cabinet pe Olguța Vasilescu, care a „ievaluat-o” atât de profesionist pe Codruța Kovesi, zicându-i „penală”.
