ziaristii.com

Etichetă: codul penal

  • Camera Deputaților a respins modificările Codului Penal făcute pe vremea PSD. Ministrul Justiției: „Produsul unei comisii odioase, care n-ar fi trebuit să existe niciodată, ajunge la gunoi“

    Camera Deputaților a respins marți definitiv, în calitate de for decizional, proiectele de modificare a Condului Penal și Codului de Procedură Penală inițiate de Comisia Iordache în timpul guvernării PSD. Modificările fuseseră deja declarate neconstituționale de CCR.

    Adoptat inițial în 2018 de Camera Deputaților în guvernarea PSD-ALDE din regimul Dragnea, Codul de Procedură Penală a fost atacat la CCR, la momentul respectiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de PNL și de USR. Și președintele României, Klaus Iohannis, a depus atunci sesizare la CCR.

    Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi care încălcau atât Constituția României, cât și directive ale UE.

    PSD a reluat în viteză toată procedura și, pe 24 aprilie 2019, trecea din nou prin Parlament proiectul de lege. Din nou, modificările la Codul de Procedură Penală, care favorizau în mod scandalos infractorii (și mai ales persoanele care săvârșeau infracțiuni de corupție), au fost atacate la CCR de PNL, USR și Iohannis.

    Scenariul s-a repetat și Curtea Constituțională a admis obiecțiile, declarând încă o dată legea neconformă.

    Ulterior, Dragnea a intrat la pușcărie, PSD a pierdut alegerile europarlamentare, Guvernul și prezidențialele, iar proiectul de modificare a legii n-a mai ajuns și a treia oară pe ordinea de zi. Eliminarea acestor prevederi a fost promisă de președintele Iohannis și de PNL încă din prima zi după venirea la guvernare, în noiembrie 2019.

    Același lucru s-a întâmplat și cu modificările la Codul Penal gândite de Comisia Iordache.

    Acum, noua majoritate parlamentară a respins definitiv modificările, punând capăt acestei povești care a măcinat România din 2017 încoace.

    „Ne-au impus aberaţia toxică a unor legi strâmbe, în folosul infractorului care trebuie protejat mai abitir decât victima. Ar fi trebuit denumite Codul Penalilor şi Codul pentru Protecţia Penalilor“

    Ministrul Justiției, Stelian Ion, a salutat pe contul său de Facebook sfârșitul coșmarului:

    „Scurtă istorie:

    – 4 iunie 2018: Parlamentul adoptă proiectul de modificare a Codului penal;

    – 19 iunie 2018: Parlamentul adoptă proiectul de modificare a Codului de procedură penală;

    Ambele – nişte calamităţi juridice, făcute după gustul şi interesul unor indivizi care, desi erau la putere, trăiau cu spaima că vor răspunde în faţa justiţiei pentru fărădelegile lor. Ne-au impus atunci aberaţia toxică a unor legi strâmbe, în folosul infractorului care trebuie protejat mai abitir decât victima. Ar fi trebuit denumite Codul Penalilor şi Codul pentru Protecţia Penalilor.

    – 23 martie 2021: cele două legi care ne-ar fi transformat în paradisul infractorilor sunt respinse de Camera Deputaţilor, for decizional.

    După mai bine de doi ani, produsul unei comisii odioase, care n-ar fi trebuit să existe niciodată, ajunge la gunoi.

    Astăzi am făcut cu adevărat #dreptate.

    «Fiat Justitia, ne pereat mundus» (Să se facă dreptate ca să nu piară lumea – Hegel)“.

    “Ne despărţim de două calamităţi juridice, moştenite din epoca Dragnea. Infractori din PSD ajunseseră să-şi croiască Codurile penale după cum le conveneau“

    Mihai Alexandru Badea (USR-PLUS), președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a spus și el: “Ne despărţim de două calamităţi juridice, moştenite din epoca Dragnea. Infractori din PSD ajunseseră să-şi croiască Codurile penale după cum le conveneau. (…) Am redactat personal o parte din sesizările la CCR asupra acestor proiecte. CCR ne-a dat dreptate pentru aproape 100 de articole. Domnilor de la PSD, eraţi pe punctul de a arunca România în haos! Am fi devenit raiul penalilor, chiar şi după adoptarea recursului compensatoriu, când au fost eliberaţi criminali care au recidivat“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • ÎNTÂLNIREA CELOR 4. Dăncilă a presat cot la cot cu Dragnea și Tăriceanu pentru maltratarea Codului Penal prin ordonanță de urgență! Tudorel Toader a început să dea din casă

    Interviu acordat lui Ion Cristoiu de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, conține un pasaj care o distruge definitiv pe și-așa distrusa Viorica Vasilica Dăncilă. Ea a încercat, alături de penalii Dragnea și Tăriceanu, să impună distrugerea codurilor penale prin ordonanță de urgență!

    Compromis iremediabil ca ministru al Justiției în guvernarea despotică a lui Liviu Dragnea, „Slugărel” Toader face totuși o dezvăluire importantă despre momentul critic, de o tensiune maximă, în care trei politicieni cu funcții mari în stat și cu comportament de mafioți (Liviu Dragnea, C. A. C. P. Tăriceanu, V. V. Dăncilă) l-au presat pe al patrulea (Tudorel Toader) să maltrateze Codul Penal și Codul de Procedură Penală prin ordonanță de urgență.

    Toader vorbește despre „o întâlnire de patru ore și jumătate la vârf, vârful vârfului”, în care „eram patru din țara asta, printre care era și doamna prim-ministru”.

    Prin aceste dezvăluiri, lansate pe canalul de YouTube al conjudețeanului său Ion Cristoiu (amândoi sunt născuți în Vrancea), Tudorel Toader face eforturi să se reabiliteze. Imposibil, după porcăriile făcute în guvernarea Dragnea! Dar informațiile pe care le scoate la lumină sunt importante în a-i pune pe ceilalți, în insectarul politic, la locul cuvenit.

    Tudorel Toader despe „întâlnirea celor 4”

    „Mi s-a cerut insistent, de foarte multe ori… O dată am avut o întâlnire de patru ore și jumătate la vârf, vârful vârfului… eram patru din țara asta, printre care era și doamna prim-ministru. Și mi se cerea să promovez ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Patru ore jumate! Era chiar într-o zi în care veneam din străinătate. Eram, așa, într-un soi de oboseală, dar – știți – oboseala aia care uneori te întărește. Patru ore jumate am discutat, am ascultat, și argumentul meu a fost simplu și forte, să spunem: «Care este urgența ca să modifici Codul Penal prin ordonanță de urgență? Să reduci termenul de prescripție – spre exemplu – al răspunderii penale?». Pentru că eu am fost judecător 10 ani de zile, am contribuit oarecum la cristalizarea celor patru criterii după care se măsoară urgența unei ordonanțe de urgență. Și nu era niciuna! «Ați început în Parlament, aveți procedură de înaltă urgență, finalizați în Parlament!»”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Încă o bilă neagră pentru Alina Gorghiu: a vrut să-l facă parlamentar PNL pe odiosul Tudorel Toader! Și ministrul Costel Alexe a încercat. Penalul Vosganian i-a propus să fie ministru, cu mandat de la penalii Dragnea și Tăriceanu

    * Ce a simțit dr. Virgil Păunescu când a testat pe el însuși vaccinul anti-Covid la care lucrează: „Dureri musculare, dureri osoase, un disconfort…”

    * De ce a trecut România mai bine peste epidemie decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • Pedepsele aspre pe care le dădea Cuza funcționarilor corupți. Şpaga și abuzul în serviciu erau taxate cu închisoarea și excluderea pe viață din funcții publice

    Faptele de corupţie erau definite, în forme diferite, încă din perioada în care ţările române erau conduse de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pedepse foarte dure primeau funcţionarii care abuzau de funcţie sau care luau şpagă, scrie uti24.ro.

    Primul Cod Penal al României moderne a intrat în vigoare în perioada lui Alexandru Ioan Cuza şi era inspirat din legislaţiile penale prusacă şi franceză. La vremea respectivă, Codul Penal românesc, ce a intrat în vigoare în 1864, în timpul procesului de modernizare a statului român, a fost considerat unul dintre cele mai moderne din Europa.

    Acesta includea şi infracţiunile de corupţie. În unele cazuri, cei găsiţi vinovaţi pentru această infracţiune erau condamnaţi chiar la închisoare pe viaţă.

    Acurateţea Codului Penal adoptat în urmă cu un secol şi jumătate mergea până la individualizarea faptelor de corupţie, în funcţie de categoria funcţionarilor publici care se făceau vinovaţi de această infracţiune. De pildă, o categorie de funcţionari publici pentru care pedepsele erau dintre cele mai drastice era cea a judecătorilor.

    „Pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața”

    La categoria „Despre mituirea funcţionarilor publici”, inclusă în capitolul „Crime şi delicte comise de funcțiunari publici în exercițiul funcțiunii lor”, găsim o infracţiune care face referire expres la magistraţii corupţi.

    „Dacă mituirea s-a urmat asupra unui judecator sau jurat pronunțând în materii criminale în favorea sau în contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul închisoarei şi pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața; el va pierde şi dreptul la pensiune. Dacă mituirea s’a urmat asupra unui jurat pronunțând în materii de expropriațiune, pedeapsa va fi închisoarea dela un an până la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața şi a dreptului de pensiune”, se arată într-un articol din Codul Penal din timpul lui Alexandru Ioan Cuza.

    „Se va pedepsi cu maximul închisoarei”

    În Codul Penal de acum un secol şi jumătate se regăseau referiri şi cu privire la una dintre cele mai des întâlnite infracţiuni din România ultimilor ani, cea de abuz în serviciu. În Codul lui Cuza, una dintre formele acestei infracţiuni era descrisă în felul următor (cu scriitura de atunci):

    „Ori-ce perceptor, ori-ce funcționar însărcinat cu percepţiune, ori-ce depozitar sau contabil public, care va fi deturnat sau sustras bani publici sau privaţi, sau efecte ţinând loc de bani, sau acte, titluri şi alte lucruri mişcătoare, cari se vor afla în mâinile lui, în puterea însărcinarei sale, se va pedepsi cu maximul închisorei şi cu interdicţiunea pe timp mărginit, dacă lucrurile deturnate sau sustrase vor fi de o valore dela 1.200 lei în sus. Dacă valorile sustrase sau deturnate sunt mai jos de 1.200 lei, pedeapsa va fi închisoare dela un an până la duoi. În ambele aceste cazuri, condamnatul va pierde dreptul la pensiune şi se va declara incapabil de a ocupa ori-ce funcţiune publică pe toată viaţa. Ori-ce judecător, administrator, funcționar sau ofițer public, care va fi stricat, desființat, sustras sau deturnat actele şi titlurile al cărora depozitar era, sau care i se încredinţaseră sau comunicaseră în virtutea funcţiunei sale, se va pedepsi cu maximul închisoarei şi cu interdicțiunea pe timp mărginit, se va declara şi incapabil de a ocupa funcţiune publică pe toată viaţa, pierzând dreptul la pensiune. Ori-ce agenţi sau însărcinaţi, ai guvernului ori ai depozitarilor publici, cari vor fi culpabili de aceleaşi sustracţiuni, vor fi supuşi la aceeaşi pedeapsă.”

    Cum se pedeapseau faptele de corupţie

    O altă pedeapsă des întâlnită în dosarele recente instrumentate în România este luarea de mită. Această infracţiune era definită în Codul Penal din timpul lui Cuza în felul următor:

    „Orice funcționar de ramul administrativ sau judecătoresc, orice agent sau însărcinat al unei administrațiuni publice, care va fi primit sau va fi pretins daruri sau prezenturi, sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri, spre a face sau spre a nu face un act privitor la funcțiunea sa, fie şi drept, dar pentru care n’ar fi determinată de lege o plată, se va pedepsi cu închisoare de la doi până la trei ani şi cu amenda îndoită a valoarei lucrurilor priimite sau făgăduite, fără ca această amendă să poată fi mai mică de 200 lei”.

    Cum pedepsea Cuza traficul de influență

    Într-o formă specifică vremii, găsim şi actuala infracţiune de trafic de influenţă, potrivit căreia:

    „Oricare particular care, în numele său, sau în numele vreunui funcționar public, administrativ sau judecătoresc, cu ştirea sau fără ştirea acestuia, într’un chip direct sau indirect, va cere, va lua, sau va face să i se promită daruri sau alte foloase nelegitime, pre a interveni, spre a se face sau a nu se face vre-un act din cele privitoare la atribuțiunile acelui funcționar, se va pedepsi cu închisoare dela şase luni până la doi ani şi cu amendă valoarea îndoită a lucrurilor luate sau promise, fără ca această amendă să fie mai mică decât 200 lei *). Lucrurile primite, sau valoarea lor, se vor lua în folosul ospiciilor sau caselor de binefacere ale localităței unde s’a comis faptul. Iar dacă mijlocitorul va fi funcționar, va pierde dreptul de a mai ocupa funcțiuni şi nu va putea primi pensiune”.

  • HORROR! Guvernul PSD-ALDE mutilează Codurile penale prin ordonanță de urgență. Amnistie mascată. Multe infracțiuni vor fi dezincriminate

    Iată motivul reunirii de urgență a Comitetului Executiv al PSD: nerăbdarea lui Liviu Dragnea de a îndepărta spectrul pușcăriei! Aristocrația roșie a PSD a decis în unanimitate ca Guvernul să modifice prin ordonanță de urgență Codurile penale, grăbind intrarea în vigoare a prevederilor declarate constituționale de către CCR.

    Anunțul a fost făcut de trioul Viorica Dăncilă – Tudorel Toader – Liviu Dragnea.

    Articolele declarate constituționale de CCR „vor veni din nou în Parlament”, a spus Dăncilă.

    Articole neconstituționale, care vor reveni în Parlament

    Curtea Constituțională a declarat neconstituționale cele mai multe modificări aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale.

    Pe 12 octombrie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, 64 din cele 96 de modificări contestate din Codul de Procedură Penală.

    Pe 25 octombrie, Curtea a decis că mai multe modificări contestate din Codul Penal sunt neconstituționale.Toate acestea vor reintra în procedură parlamentară. Printre ele:

    • dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu (modificarea „este deficitară și nu respectă o decizie a CCR din 2016”);
    • redefinirea mărturiei mincinoase;
    • redefinirea traficului de influență..

    Marile pericole: articolele acceptate de CCR sau neatacate la Curte, dar criticate de Comisia de la Veneția

    Filtrul Curții Constituționale nu a funcționat în cazul unor modificări grave ale Codului de Procedură Penală (dintre cele 32 de amendamente declarate constituțioanle), dar nici pentru două modificări scandaloase din Codul Penal: dezincriminarea neglijenței în serviciu și redefinirea grupului infracțional organizat.

    Există și multe amendamente neatacate la CCR, dar criticate dur de Comisia de la Veneția, cu propunerea renunțării la ele, arată G4Media.ro.

    CODUL PENAL

    • termenele de prescripție („8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani”)
    • interdicția privind dezvăluirea de informații din dosarele penale;
    • darea de mită;
    • traficul de influență și cumpărarea de influență;
    • pedeapsa accesorie;
    • delapidarea;
    • abuzul în serviciu;
    • mărturia mincinoasă;
    • compromiterea intereselor justiției;
    • confiscarea extinsă;
    • definiția funcționarului public.

    CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

    • interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale și a judecării;
    • o persoană nu poate fi condamnată exclusiv pe bază de denunțuri, fără a exista și probe în favoarea condamnării;
    • înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă;
    • obligația ca suspectului reținut să i se înmâneze, la cerere, întregul material probator;
    • o persoană nu poate fi arestată pe baza unor argumente generale și abstracte, fiind nevoie de indicarea circumstanţelor reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală si iminentă asupra ordinii publice;
    • obligativitatea procurorilor de a trimite instanței rechizitoriul în format electronic;
    • Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

    Toate acestea se vor putea regăsi în ordonanța de urgență anunțată de PSD, chiar dacă sunt bombe atomice pentru sistemul de justiție. Comisia de la Veneția (prin recomandări), Comisia Europeană (prin Raportul MCV) și Parlamentul European (prin rezoluție) au cerut imperativ Guvernului român să renunțe complet la cele două Coduri, care sunt catastrofale.