Etichetă: CNAS

  • Vor fi date afară și pițipoancele lui Vâlcov: șefa Fiscului și cea a Casei de Sănătate

    Căderea lui Darius Vâlcov atrage după sine alte două prăbușiri. Mihaela Triculescu (șefa ANAF) și Adriana Cotel (șefa CNAS) sunt îndepărtate din funcțiile pe care fuseseră impuse prin influența lui Vâlcov.

    În aceeași zi în care Darius Vâlcov a fost silit să-și dea demisia din funcția de consilier al premierului Viorica Dăncilă, alți doi înalți funcționari publici sunt pe cale să-și piardă funcțiile. E vorba de două „pile” ale aceluiași Vâlcov:

    • Mihaela Triculescu – președinta Fiscului (ANAF);
    • Adriana Cotel – președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Mihaela Triculescu nu avea niciun fel de experiență în gestionarea unei instituții de talia Fiscului. Numirea ei a fost o aroganță marca Vâlcov, cu acordul șefului suprem din acel moment, Liviu Dragnea.

  • Orlando, perversule, iată ce decolteu are „domnul președinte al Casei de Sănătate”! Întreabă-l pe Vâlcov, că știe!

    ZIARISTII.COM a scris luna trecută despre gafa penibilă făcută de Eugen Orlando Teodorovici, pe 8 februarie, la Antena 3. Ministrul de Finanțe a blufat, mințind grosolan că „își pune mari speranțe” în „domnul președinte al Casei de Sănătate”.

    Orlando voia să arate că el lucrează, că se află în contat cu conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Numai că „domnul președinte” era doamna din imagine, cea din planul 2, cu decolteul generos. Se numește Adriana Cotel și a fost parașutată de Darius Vâlcov (protectorul ei), via Vasilica Dăncilă, la șefia CNSAS pe 25 ianuarie 2019.

    Colecționară de diplome dubioase

    Zilele trecute, misterioasa Cotel și-a publicat, în sfârșit, CV-ul pe site-ul CNAS, cu o întârziere de aproape două luni. Din datele expuse reiese că a fost, timp de 11 ani, agent de vânzări la diferite companii farmaceutice.

    După liceu, Adriana Cotel a absolvit niște cursuri postliceale de asistent medical și a fost vânzătoare într-o farmacie.

    În 2008 a absolvit facultatea de management financiar-contabil la Universitatea Spiru Haret, la Craiova, după care a început să colecționeze adeverințe și diplome dubioase:

    • „adeverință master” în managementul politicilor de sănătate la Universitatea de Medicină din Craiova;
    • „diplomă master” în psihologie clinică, la Universitatea Pitești;
    • „diplomă licență”, tot în psihologie, la Universitatea Pitești.

    În plan profesional, Adriana Cotel a fost „reprezentant medical” (agent de vânzări), în perioada 2005-2015, la mai multe companii farmaceutice, după ce-și făcuse mâna timp de un an (2004-2005) ca vânzătoare la o farmacie.

    De când e șefă la CNAS, Adriana Cotel a mai pus ceva textile pe ea. Adio decolteu!

    „Domnul președinte” avea fustă și decolteu

    Pe 8 februarie 2019, ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici, a fost invitatul lui Adrian Ursu și al Oanei Stancu-Zamfir, la Antena 3. A fost o emisiune-omagiu, cu un titlu tembel: „Ministrul Teodorovici – răspunsurile așteptate”. Ministrul de Finanțe n-a dat niciun răspuns așteptat de telespectatori, a mințit enorm și a ocolit informațiile-cheie ale unui buget fantezist. E drept că nici nu i-au fost puse întrebări delicate.

    La un moment dat, însă, Orlando a început să-l laude de mama focului pe „președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate” (CNAS). Ursu a încercat o întrebare nevinovată, mai mult ca să-i ridice la fileu. A urmat un dialog de o stupizenie rară.

    Teodorovici: Domnul președinte al Casei de Sănătate, în care eu îmi pun mari speranțe…

    Ursu: Cine e președintele Casei de Sănătate?

    Teodorovici: Ăăăăă… poate e mai bine să nu știm… să-și facă treaba acolo…

    Uluiți pe moment, Adrian Ursu și Oana Stancu-Zamfir au trecut repede mai departe, pentru a-l scoate din încurcătură pe Orlando.

    Gafa lui Orlando a fost monumentală: la acel moment – ca și acum – nu exista un „domn președinte al Casei de Sănătate”, ci o șefă cu fustă și cu decolteu: Adriana Cotel.

    Să fie cumva o poveste cu trassexuali și nu știm noi?! Sau Orlando e un pervers fără margini?! În mod cert e un mincinos care joacă la cacealma probleme de stat.

  • Povestea unei șpăgi colosale. Un fost șef al Casei de Sănătate a primit 6,3 milioane de euro, în garajul din București și în contul din Elveția

    Vi-l mai amintiți pe Lucian Duță? A fost preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), din partea PDL, în guvernarea Băsescu-Boc. DNA l-a prins cu o mită de 6,3 milioane de euro, primiți cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe), se arată în rechizitoriul DNA consultat de G4Media.ro.

    Lucian Duță a fost trimis în judecată de DNA la sfârșitul lunii decembrie 2018, sub control judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont. Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin şi care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu.

    Fostul PDL-ist ar fi primit mita, reprezentând un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România. Unul dintre contractele pentru care Lucian Duţă ar fi cerut comisionul de 10% este cel din aprilie 2012, pentru implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, în valoare de peste 87 milioane de lei, adică peste 18 milioane de euro.

    Enache şi Socol l-au denunţat pe Lucian Duţă, potrivit documentului citat.

    Fostul preşedinte al CNAS ar fi pretins comisionul de 10% susţinând că este nevoie de obţinerea unui „sprijin politic” pentru proiectele CNAS şi ar fi invocat relaţia pe care o avea cu preşedintele Traian Băsescu.

    Pus în faţa probelor DNA (denunţuri şi documente bancare din offshore), Duţă a recunoscut parţial acuzaţiile, în sensul că a admis doar mita primită în cont, nu şi pe cea cash, se arată în rechizitoriul DNA. Potrivit propriilor declaraţii la DNA, Duţă a negociat mita în iunie 2010, adică exact în perioada în care preşedintele Traian Băsescu anunţa tăierile de salarii pentru bugetari.

    Informații din rechizitoriu

    Reprezentantul HP România, Radu Enache, le-a declarat procurorilor:

    „În cursul lunii ianuarie 2010 am fost sunat de dl. Ionuţ Popa, cu care fusesem coleg de Lojă Masonică, care mi-a spus că dl. Lucian Duţă a fost nominalizat pt. funcţia de preşedinte al CNAS. Acesta mi-a facilitat o întâlnire cu dl. Duţă la un restaurant în apropierea pieţelor Universităţii – Rosetti. În cadrul discuţiei, dl. Duţă şi eu am menţionat importanţa dezvoltării proiectului SIUI (Sistemul Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate), dl. Duţă subliniind necesitatea obţinerii unui <<sprijin politic>> pentru proiectele de la CNAS, lăsând să se înţeleagă că e vorba despre <<sponsorizări>> pentru obţinerea acestui sprijin politic, de fapt era vorba despre plata unor comisioane (….)

    Întrucât SIUI nu era folosit în judeţe şi trebuia să se treacă la o soluţie centralizată, am cerut doamnei Socol, directoarea Siveco, să îmi dea 100.000 de euro cash pe care i-am transmis dlui Duţă. Întâlnirea a avut loc în luna februarie 2010, nu îmi amintesc exact. Pentru a evita riscul de a fi văzuţi, dl. Duţă a venit la mine acasă, a parcat maşina, un BMW de culoare neagră, în garajul meu, i-am dat banii, i-a pus în portbagajul maşinii şi apoi a plecat”.

    Într-o altă declaraţie, Radu Enache a adăugat:

    „La lansarea proiectului Cardului Electronic de Sănătate, dl. Duţă şi-a manifestat nemulţumirea în legătură cu cuantumul comisioanelor primite de la Siveco pentru proiectele anterioare, solicitându-mi să găsim un alt partener prin intermediul căruia să se furnizeze comisioanele solicitate pentru obţinerea de <<sprijin politic>>.

    Pentru câştigarea licitaţiei organizate de Imprimeria Naţională, HP a realizat un consorţiu cu firma Novensys, care avea expertiză tehnică legată de carduri şi colaborase anterior cu Imprimeria Naţională, în alte proiecte.

    Din câte îmi amintesc, dl. Duţă mi-a solicitat un comision tot de 10 %, respectiv de un milion de euro. Această solicitare a fost făcută anterior câştigării licitaţiei. Nu îmi amintesc exact când, dar în mod cert înainte ca asocierea HP-Novensys să depună oferta. Îmi amintesc exact acest lucru pentru că suma solicitată drept comision de dl. Duţă a intrat în preţul ofertei partenerului Novensys (respectiv livrabilele furnizate de Novensys în oferta depusă de consorţiu a fost mărită cu suma comisionului).

    De fapt, acest lucru s-a întâmplat la toate proiectele, în sensul că comisioanele cerute de dl. Duţă trebuiau stabilite anterior depunerii ofertelor întrucât cuantumul lor era inclus în cuantumul ofertei. În cazul comisioanelor furnizate de Siveco, nu am cunoscut valoarea lor exactă deoarece erau incluse în valoarea globală a ofertei subcontractorului Siveco (…)

    Întrucât dl. Duţă a fost eliberat din funcţia de preşedinte ulterior câştigării licitaţiei pentru cardul electronic de sănătate, Novensys a refuzat să mai transfere acestuia comisionul solicitat de dl. Duţă. Dl. Duţă a insistat în numeroase rânduri să primească acel comision, evocând calitatea sa de preşedinte al PDL Sector 1 şi relaţia cu preşedintele Băsescu, faptul că PDL va reveni la guvernare”.

    Martorul Gabriel Iosif a declarat la DNA pe 26 septembrie 2017:

    „Îl cunosc pe dl. Duţă Nicolae-Lucian de peste 20 de ani, fiind în relaţii de prietenie, de încredere cu acesta.

    Sunt beneficiarul real, declarat în acte, al societăţii Eurotrust Invest Inc, înmatriculată în insula Saint Kitts&Nevis (Caraibe), cu conturi deschise în Elveţia.

    Deşi figurez ca beneficiar real, toate fondurile care au intrat în conturile din Elveţia ale acestei fimre au fost şi sunt ale lui Duţă Nicolae Lucian, fonduri despre care mi-a spus că le voi primi de la nişte parteneri ai săi de afaceri, din străinătate, şi care doresc să finanţeze o clinică privată de sănătate”.

    Ce a declarat Duţă la DNA

    „Pe parcursul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine procesuală parţial sinceră, recunoscând primirea foloaselor materiale sub forma transferurilor bancare în conturile societăţii Eurotrust Invest Inc. Inculpatul nu a recunoscut însă primirea sumelor de bani în numerar”.

    „A existat o ofertă din partea dânşilor (inculpatul se referă la Radu Enache – reprezentantul HP România şi Irina Socol – reprezentantul Siveco România – n.n) încă de la început, de a-mi sprijini eventuala susţinere politică, prin remiterea unor sume de bani. Nu s-au discutat cuantumurile sumelor sau de sume fixe (ulterior inculpatul arată că era vorba despre un comision de 10 % – n.n; subl.n.)

    (…) Revin la discuţia din iunie 2010 cu Radu Enache, la care am făcut referire anterior şi l-am întrebat cum doreşte să îmi dea banii promişi, mi-a explicat că trebuie făcut nişte transferuri bancare şi construit un vehicul de tip off-shore, prin care banii vor pleca de la HP spre Siveco şi apoi către această firmă off-shore. Am luat legătura cu un prieten de al meu, pe nume Gabriel Iosif, şi i-am spus că atât HP, cât şi Siveco, sunt dispuse să finanţeze construcţia unui spital. Prietenul meu a avut o întâlnire, la sediul firmei Siveco, cu un israelian, prezentat de dna Irina Socol, urmând ca atunci când se fac transferurile, ei să ţină legătura între ei (…)

    Referitor la cuantumul sumelor, în cazul tuturor înţelegerilor cred că a fost vorba de un procent de 10 % din valoarea fiecărui contract/AA (act adiţional – n.r.). Acest fapt a fost convenit încă de la prima întâlnire, din iunie 2010, când s-a stabilit cuantumul sumelor ce urmau a fi remise la un procent de aproximativ 10 %” (declarație dată la DNA pe 26 septembrie 2017).

    Câtă puşcărie riscă Duţă dacă va fi găsit vinovat de instanţă. „Maximul care poate fi atins, potrivit reglementării ulterioare datei de 1 februarie 2014, este de 16 ani şi 4 luni de închisoare”, arată procurorii în rechizitoriu.

    DNA a anunțat la sfârșitul anului trecut, la trimiterea în judecată, că în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Pe 4 aprilie 2018, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.