ziaristii.com

Etichetă: CJUE

  • Ciolacu împinge țara spre Ro-Exit și respinge deciziile Curții Europene de Justiție: „Există o decizie a CCR”, iar UE face „abuz” cu MCV

    Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a făcut marți seară, la Antena 3, afirmații de o gravitate fără precedent, care înscriu România foarte clar pe o traiectorie de antagonism cu Uniunea Europeană, după modelul Ungariei și al Poloniei. Liderul celui mai corupt partid din România, adus la guvernare de președintele Klaus Iohannis în urma manevrelor din septembrie-noiembrie 2021, a declarat fără echivoc că susține încălcarea angajamentelor luate de țara noastră în momentul aderării la UE. E vorba de supremația legislației europene în fața celei interne, pe care acum CCR, controlată de PSD, o contestă, deși e înscrisă în Constituția României!

    Vremea baletului verbal și a măștilor pare să fi trecut pentru PSD, care acum dă impresia că se simte suficient de puternic pentru a înfrunta direct Uniunea Europeană, în condițiile în care oricum foarte mulți dintre baronii locali și activiștii de partid se simt teribil de incomodați de regulile pe care trebuie să le respecte.

    Sfidare frontală și fără precedent chiar a tratatului de aderare a României la UE, prin care țara noastră se obligă să respecte cu prioritate legislația uniunii

    Marcel Ciolacu – viitor premier al României începând din mai 2023, conform înțelegerii făcute astă-toamnă cu Klaus Iohannis și PNL – a spus clar că, pentru el, prioritate au deciziile Curții Constituționale, și nu cele ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

    „Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. (…) E o poziţionare, până la urmă a CCR în ceea ce priveşte Constituţia, fiindcă asta analizăm, nu?”, a afirmat răspicat Ciolacu.

    Aceasta este o sfidare directă și fără precedent a tratatului de aderare, prin care România se angajează să respecte în primul rând deciziile CJUE. CCR a dat mai multe comunicate în care îi somează pe magistrații din țară să respecte legislația și rezoluțiile Curții Constituționale, nu pe cele ale CJUE, iar acum Ciolacu, liderul principalului partid de guvernământ, vine în sprijinul forului condus de fostul deputat PSD-ist Valer Dorneanu.

    Substratul e mult mai adânc și face parte din ampla operațiune de capturare totală a justiției române pe care actuala coaliție de guvernare, susținută de președintele Iohannis și oligarhi precum Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, o derulează de o bună perioadă de timp. Eliminarea magistraților incomozi, plasarea tuturor instituțiilor (Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, Inspecția Judiciară) sub controlul politic sunt evidente și în plină desfășurare. Aceasta e, de fapt, singura acțiune coerentă și energică pe care o derulează actuala majoritate parlamentară (PSD-PNL-UDMR au aproape 70% în Legislativ), care a pus-o pe Laura Vicol, avocata Mafiei, șefă la Comisia Juridică din Camera Deputaților.

    „Ambele mecanisme – şi MCV, şi celălalt mecanism – sunt nedrepte cu România şi de mult trebuiau depăşite”

    Ciolacu nu s-a oprit aici, acuzând Uniunea Europeană că face „abuz” cu menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). România nu îndeplinea condițiile de aderare în 2007 tocmai din cauza subordonării politice a Justiției, dar Uniunea Europeană a fost de acord să facă o excepție și să accepte țara noastră, cu condiția instituirii MCV, prin care urmau să se monitorizeze progresele. Numai că actuala clasă politică n-a dorit să lase din mână Justiția, menținând-o într-un control politic care a avut drept consecință logică păstrarea MCV.

    În loc să lase Justiția independentă, PSD a pornit de câțiva ani un atac furibund la adresa UE, pe care o acuză acum că după atâta timp n-a eliminat încă MCV. Ciolacu a reluat atacurile marți seara, la televiziunea de casă Antena 3, a oligarhului Dan Voiculescu: „Ambele mecanisme – şi MCV, şi celălalt mecanism -, din punctul meu de vedere, sunt nedrepte cu România şi de mult trebuiau depăşite. Cred că e o temă falsă şi nu îşi are fundamentul în acest moment fiindcă nu a existat niciun abuz, nici din partea instanţelor, nici a CCR”.

    În timp ce liderii politici refuză să reformeze Justiția și acuză Uniunea Europeană că discriminează România, Ramona Chiriac, conducătoarea Reprezentanței Comisiei Europene în țara noastră, a explicat clar într-un interviu pentru News.ro că tocmai acțiunile politicienilor români stau în calea aderării la Spațiul Schengen și a ridicării MCV.

    ”România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a spus Ramona Chiriac.

    Aceasta a precizat că e imposibilă aderarea la Schengen câtă vreme nu se respectă deciziile CJUE: „Aşa cum spuneam, supremaţia dreptului european e un principiu fundamental”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dorințele bolnave ale actorului Mihai Mălaimare: ieșirea României „din ghearele UE”, interzicerea votului pentru românii din diaspora, naționalizarea averilor

    * Într-un cincinal, „specialii” au păpat de la buget peste 8,6 miliarde de euro. Într-un singur an, au consumat cât 7 ministere la un loc

    * Daniel Ghiță (deputat PSD), declarații imbecile: „Hohenzollern, familie degenerată formată din hoți, sperjuri, trădători și criminali” / „A ținut poporul român în sărăcie, nedreptate, abuzuri infinite“

    * GRIGORE CARTIANU: Dracii (Povești la gura sobei)

    * „Plugușor” șocant al PSD despre aliați: „S-a sculat mai an / Prezident sasan / Și-a încalecat / Pe un cîț drogat, / Cu pene de graur, / Cu foame de aur, / Cu frâu securist, / Cu jeg PNL-ist“

    * Dezlănțuire de ură a unui anti-vaccinist român din Suedia față de fiica sa, doctorița Laura Ghibu, care a îndrăznit să-i pună la punct idolii conspiraționiști: Dana Budeanu, Monica Pop și popa Terheș

    * Radu Moraru către Șoșoacă: „Diana, draga mea, te implor: ia-mă consilier!” / „Ești inteligentă, Kovesi e zero pe lângă tine” / „Te-aș pune șefa procurorilor din România, să bagi spaima în toți” / „Dacă facem echipă, nu ne mai învinge nimeni”

    * Deputat USR: „Nu-l voi ierta pe Victor Socaciu. A primit peste rând rinichii care ar fi salvat doi copii. Am fost la înmormântarea lor”

    * SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (53) / Flancat de generali sovietici, Ilie Ceaușescu făcea guvern condus de Ion Iliescu

    * Șumudică l-a dat afară pe nepotul lui Erdogan!

  • Mișcare de maximă gravitate: CCR aruncă România în afara UE, nerecunoscând supremația legislației europene! Dorneanu respinge o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene

    Curtea Constituțională a României (CCR) plasează România în rândul țărilor rebele ale Uniunii Europene (UE), urmând modelul maghiaro-polonez. Printr-un comunicat de presă, CCR respinge o decizie istorică a Curții de Justiție a UE (CJUE), potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE. Altfel spus, CCR nu recunoaște supremația dreptului european asupra celui național.

    Prin comunicatul emis joi, 23 decembrie, și semnat de Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol, CCR pretinde că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă s-ar revizui Constituția din România.

    Pasajul-cheie al comunicatului: „De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”.

    Conform unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit unui comunicat al CJUE, judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.

    CJUE a mai transmis ceva foarte important: a întărit faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

    Argumentele forte al CJUE: dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața deciziilor CCR.

    Constituția României, prin Articolul 148, alineatul 2, dă dreptate instituțiilor europene, și nu Curții Constituționale a României, care se face că nu înțelege această frază atât de clară: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

    Comunicatul Curții Constituționale

    „Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România», C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

    Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii

    Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

    Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

    Prin Decizia nr. 26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv «Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare».

    Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

    –   compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

    –   la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

    –   punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

    –   la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

    Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

    Subliniem faptul că, potrivit art. 147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

    De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Inspecția Judiciară i-a pregătit lui Cristi Danileț o nouă execuție. După ce l-a făcut „infractor TikTok”, îl bagă la „magistrați politici”

    * Judecătoarea care l-a ajutat pei Dragnea să iasă din pușcărie, promovată la șefia Curții de Apel București. S-a ocupat gruparea Savonea din CSM

    * AGENȚII HAOSULUI (1). Leșinata Revoluție Neofascistă. De ce au eșuat Batalioanele de Asalt ale AUR în tentativa de ocupare a Parlamentului

    * AUR-istul care a vandalizat mașinile de la Parlament e agent vamal la Galați. A venit „înarmat” cu un briceag, seringi, mască de gaze și o stație de emisie-recepție

    * Nemernicia propagandiștilor PSD: îi compară pe huliganii AUR cu protestatarii anticorupție din 10 august

    * VIDEO. Sorin Grindeanu nu poate arăta cartea pe care ar fi scris-o împreună cu tatăl său! El se ascunde în spatele unei înșelătorii pe care a făcut-o în 2017. Dezvăluirile vin de la soțul lui Clotilde Armand, matematician de elită

    * Radu Moraru către Șoșoacă: „Diana, draga mea, te implor: ia-mă consilier!” / „Ești inteligentă, Kovesi e zero pe lângă tine” / „Te-aș pune șefa procurorilor din România, să bagi spaima în toți” / „Dacă facem echipă, nu ne mai învinge nimeni”

    * Patriarhul Constantinopolului despre alde ÎPS Teodosie: „Voci iresponsabile”, care „se înșală amarnic din cauza lipsei de iubire față de semeni”. „Papa ortodox” îndeamnă la vaccinare

    * SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (36) / Moartea lui Milea

    * Părinții lui Nicolae Ceaușescu sunt pictați pe pereții bisericii din Scornicești. Andruță și Alexandrina stau lângă Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu

  • 25 de organizații cer demisia judecătorilor CCR. Încolăcită de PSD, instituția și-a pierdut orice direcție și credibilitate, ajungând să sfideze deciziile Curții Europene de Justiție

    Un număr de 25 de organizații din România și din străinătate solicită demisia membrilor CCR care au votat, zilele trecute, respingerea ca neconstituțională a hotărârii Curții Europene de Justiție privind Secția Specială. Momentul este unul de apogeu al crizei în care PSD a aruncat Curtea Constituțională din România, instanță pe care a politizat-o sufocant, până când a transformat-o într-o caricatură fără prestanță, autoritate și relevanță.

    Începând cu 2017, după ascensiunea la putere a PSD-ului lui Liviu Dragnea, Curtea Constituțională și-a pierdut complet busola, înlocuind principiile de drept care ar fi trebuit să fie reperul fix cu ordinele venite de la partid. Așa s-a ajuns la decizii pe persoană fizică, la imixtiuni în sentințele instanțelor, la o implicare toxică în blocarea măsurilor împotriva pandemiei doar pentru că la putere se afla alt guvern decât PSD.

    Anul trecut, CCR a primit o primă lovitură devastatoare când CEDO a constatat că înșiși judecătorii constituționali au încălcat Constituția când i-au interzis Laurei Kovesi dreptul la apărare.

    Aproximativ în același timp, Valer Dorneanu, președintele CCR, a declarat neconstituțională o lege pe care chiar el o elaborase, semnase, promovase și votase în 2004, pe când era președintele Camerei Deputaților! Diferența: la momentul respective, legea privind instituirea stării de urgență favoriza PSD, iar acum nu mai era în avantajul social-democraților.

    CCR le cere instanțelor din România să respingă dreptul european, care prevalează asupra legislației naționale. Totul, pentru a salva secția înființată de Dragnea și Tudorel Toader

    Acum, din disperarea de a salva Secția Specială înființată de Liviu Dragnea și Tudorel Toader, CCR a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, decât sfidarea unei sentințe a Curții de Justiție a Uniunii Europene – for care prevalează în fața instanțelor interne.

    Săptămâna trecută, Curtea de Apel Pitești a decis, în baza deciziei CJUE din18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.

    Într-un act de-a dreptul sinucigaș, care trădează disperare și inconștiență deopotrivă, CCR s-a reunit marți, 9 iunie, și a decis cu majoritate de 7 la 2 că Secția Specială de anchetare a magistraților e constituțională,iar desființarea ei poate fi decisă doar de Parlament. Mai mult, CCR le-a atras atenția judecătorilor din România să nu aplice decizia Curții de Justiție a UE!

    În acest context de-a dreptul nebunesc, care compromite total CCR ca instituție a statului român, transformând-o într-o caricatură irelevantă, zeci de asociații au semnat o petiție în care cer demisia judecătorilor-marionetă responsabili pentru ruina a ceea ce ar fi trebuit să fie un stâlp al democrației românești.

    Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că decizia CCR “a bulversat lumea juridică” și că “refuză să respecte hotărârea CJUE”. „CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii“, scriu reprezentanții celor 25 de organizații.

    Comunicatul integral al asociațiilor care cer plecarea judecătorilor Curții Constituționale responsabili pentru politizarea instituției

    „25 de organizaţii solicită demisia membrilor CCR

    24 de organizaţii din România şi străinătate se alătură demersului asociaţiei Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană şi solicită demisia membrilor CCR care au adoptat decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.

    Decizia CCR din data de 8 iunie 2021 a bulversat lumea juridică. Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii.
    Semnatarii demersului constată că decizia CCR contravine jurisprudenţei constante a CJUE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională.

    Cele 24 de organizaţii sunt cunoscute asociaţii şi grupuri civice militante pentru valorile europene precum democraţie, stat de drept, anticorupţie şi independenţa justiţiei:
    Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, prin Lucian Checheriţă; Asociaţia Freedom House Bucureşti, prin Cristina Guseth; Asociaţia RESET, prin Daniela Mitrofan; #activAG Piteşti, prin Traian Paparete; #Rezist Milano, prin Cătălin Lazăr; #Ștafeta Steagului European, prin Maria Elena Vanghelatou; #Acord Diaspora, prin Gabriel Ursescu; #Rezist Dublin, prin Alexandru Gheorghe; #Rezist Iași, prin Anca Cornelia Aradei; Asociația Bihorul Civic, prin Vasile Dumitriu; #Voluntari în Europa, prin Adriana Mureșan; #Mişcarea Civică Diaspora Austria, prin Claudia Zotlterer-Vlad; #Diaspora Milanp, prin Miron Alin Stănescu; Asociaţia Oradea Civică 017, prin Cosmin Burdasiu; #Diaspora Franţa solidară cu România, prin Mihaela Mihai; #Canada Save Roșia, prin Eugen Melinte; #Un timbru pentru dreptate, prin Octavian Stângă; #Cetățean implicat, prin George Macarie; Asociația ACREMIS, prin George Macarie; #Rezist Galați, prin Magdalena Daniela Bolocan; Iniţiativa România, prin Diana Maria Voicu; #Corupţia Ucide, prin Angelica Şerban; Asociaţia Geeks for Democracy, prin Raluca Paraschiv; #Rezistenţa, prin Marian Rădună”.