Chinezii cu dare de mână emigrează pe capete, speriați de direcția în care îndreaptă țara dictatorul Xi Jinping în ultimii ani, scrie publicația Money Review, din Grecia. După aproape 3 ani în care granițele au fost închise sub pretextul politicii „Zero Covid“, eliminarea restricțiilor și reluarea legăturilor cu restul lumii au generat un mare aflux de oameni înstăriți care pleacă încotro văd cu ochii – dar preponderent cu destinația Grecia și Portugalia.
Cele două țări din sudul Europei, cu climă blândă, condiții bune și nivel acceptabil al costului vieții, sunt destinațiile preferate pentru chinezii care s-au săturat de „raiul comunist“. Aceștia caută proprietăți imobiliare pe care să le cumpere.
Compania Henley & Partners arată că primele două cele mai populare programe de emigrare printre chinezi sunt cele din Portugalia și Grecia.
Într-o bună măsură, povestea clasei înstărite a chinezilor se aseamănă cu cea a rușilor sub Putin. Mulți ani, chinezii au crezut că, atât timp cât nu contestă regimul comunist, puterea îi va lăsa în pace, să-și vadă de afaceri și să-și crească averile. Era un pact nescris care a semănat cu contractul social propus de Putin rușilor: voi nu vă amestecați în viața politică și în treburile sistemului care controlează țara, iar noi vă lăsăm în pace.
Numai că, în ultimii doi ani, acest pact nescris a fost tot mai des și mai serios încălcat de dictatorul Xi Jinping. Acesta s-a îndreptat împotriva sectorului tehnologiei și a celui imobiliar. Apoi a venit cu planul de „prosperitate comună“. Astă-toamnă, când Xi a încălcat regula de aur instituită după moartea lui Mao, ca liderii comuniști să stea doar două mandate în funcție, lucrurile au devenit cât se poate de clare. Xi Jinping a luat al treilea mandat în fruntea țării, sporindu-și puterile prin modificarea Constituției.
Plecarea persoanelor bogate din China a căpătat proporțiile unui exod de masă care va afecta puternic economia țării. Doar în 2022 s-au stabilit în străinătate aproape 11.000 dintre cei 32.000 de chinezi considerați bogați (adică având averi de peste 50 de milioane de euro). New World Wealth scrie că în ultimul an doar Rusia a pierdut mai mulți cetățeni bogați decât China.
Feruza Djamalova, avocat la firma canadiană de avocatură Sobirovs specializată în probleme de imigrație, a explicat pentru Bloomberg: „Aș spune că, în ultimele șase luni, lumea s-a săturat cu adevărat. Prin urmare, asistăm la o creștere a numărului de întâlniri cu consultanții noștri. Acum, clienții noștri din China sunt dornici să se mute și vor să facă acest lucru cât mai repede posibil”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O anchetă publicată de portalul de știri și investigații jurnalistice Republica Oltenia dezvăluie apartenența la sistemul militar și informativ al Republicii Populare Chineze a unor universități din cea mai mare dictatură de pe planetă, partenere ale Universității din Craiova (UCV) într-un proiect de cercetare științifică.
La Craiova, a fost inaugurat recent „China-Romania Research Center in Applied Mathematics”, în prezența conducerii Universității din Craiova, a reprezentanților Ambasadei R. P. Chineze la București și a unor profesori și oameni de știință din universități cu sediul în China comunistă.
Universitatea din Craiova a comunicat public că acest Centru de cercetare este înființat ca rezultat al colaborării științifice dintre UCV și matematicieni chinezi care lucrează la Craiova. În cadrul UCV se desfășoară activități de cercetare științifică la care participă activ 5 cercetători chinezi. Din ianuarie 2022, urmează să sosească la Craiova alți 4 cercetători din țara asiatică. Activitatea cercetătorilor chinezi este finanțată de guvernul comunist de la Beijing printr-un program intitulat „China Scholarship Council”.
Conform informațiilor oferite de UCV, fondatorii Centrului de cercetare în domeniul matematicilor aplicate sunt:
din partea Universității din Craiova – prof. univ. dr. Vicențiu Rădulescu (directorul Centrului), prof. univ. dr. Ionel Rovența, prof. univ. dr. ing. Dan Selișteanu;
din partea Republicii Populare Chineze – Xianhua Tang (Central South University, Changsha), Runzhang Xu (Harbin Engineering University), Binlin Zhang (Shandong University of Science and Technology, Qingdao).
Jurnaliștii de la Republica Oltenia acuză că cel puțin una dintre cele trei universități din R. P. Chineză care colaborează cu Universitatea din Craiova se află în strânse relații cu Armata Populară de Eliberare a Chinei, fiind direct implicată în cercetări științifice destinate dezvoltării forței militare a regimului comunist de la Beijing, inclusiv a aresnalului nuclear și flotei de submarine nucleare.
România pare a fi penetrată informativ nu numai de Federația Rusă (care a reușit inclusiv performanța de a-și promova agenții de influență în Parlamentul României), cât și de China comunistă. Sistemul de apărare informativă al României este tot mai puțin eficient, fapt care transformă România într-un punct vulnerabil al NATO.
China comunistă se folosește de slăbiciunile sistemelor de apărare ale statelor pe care le consideră „ținte” pentru strategia sa geopolitică și militară, iar Guvernul de la Beijing nu ezită să se folosească inclusiv de mijloace aparent inocente, precum colaborarea academică și universitară.
Situația colaborării cu R. P. Chineză de la Universitatea din Craiova pare a se înscrie în acest cadru.
Bursele de studii finanțate de China Comunistă – mecanism de spionaj militar?
China comunistă investește anual sume imense de bani în susținerea unor burse de studii doctorale și postdoctorale în străinătate oferite unor cetățeni chinezi, dar și unor străini care doresc să studieze în China.
Jurnaliștii de la Republica Oltenia citează studiul „The China Scholarship Council – An Overview”, realizat de Centrul pentru Securitate și Tehnologie Emergentă (Center for Security and Emerging Technology) din cadrul Georgetown University (Walsh School of Foreign Service). În acest studiu se prezintă informații despre mecanismul „China Scholarship Council” (CSC), prin intermediul căruia Guvernul comunist de la Beijing încearcă să-și dezvolte o elită științifică, dar și să fure efectiv informații vitale despre tehnologiile avansate ale statelor cu care China comunistă colaborează la nivel academic. Exact cum proceda și România comunistă sub Gheorghiu-Dej și Ceaușescu, dar și Uniunea Sovietică în toată existența ei!
China Scholarship Council (Consiliul de Burse din China – CSC) are titulatura oficială de „Comitetul de Conducere al Fondului Național pentru Educație” și este organul responsabil pentru administrarea Fondului Național de Burse al R. P. Chineze. CSC a fost înființat de Ministerul chinez al Educației în anul 1996 și are ca principal obiect de activitate acordarea de sprijin pentru schimburi academice internaționale între China și alte state ale lumii.
Activitatea CSC este impresionantă și pare a dispune de fonduri nelimitate din partea Guvernului comunist chinez.
CSC sponsorizează, în fiecare an, aproximativ 12% dintre studenții străini care studiază la universități din R. P. Chineză și aproximativ 7% dintre studenții chinezi care studiază în străinătate.
Cele mai mari programe de burse pentru studii în străinătate finanțate de CSC sunt pentru studenți absolvenți chinezi.
CSC încurajează cu fermitate și, în unele cazuri, solicită beneficiarilor de burse, cetățeni chinezi, să se întoarcă în China, după finalizarea studiilor în străinătate, indiferent de țara de studii.
În ultimii ani, CSC a crescut foarte mult numărul de programe de formare în cooperare între universități străine de elită și instituții de cercetare și universitare din R. P. Chineză.
Activitățile mai puțin academice desfășurate sub pretextul colaborării academice au determinat guvernul SUA să reacționeze și să impună restricții colaborării academice cu R. P. Chineză.
Astfel, Biroul pentru Industrie și Securitate al SUA (U. S. Bureau of Industry and Security) a indexat mai multe universități, instituții de cercetare și companii din R. P. Chineză (care colaborau cu entități universitare din SUA), sub suspiciunea de risc major pentru securitatea națională ori pentru că acestea că produc un număr mare de absolvenți care lucrează în industria militară chineză.
O universitate din China comunistă, indexată de SUA ca „suspectă”, e parteneră a Universității din Craiova
Guvernul SUA a decis ca anumite entități științifice (universități, institute de cercetare științifică) din China comunistă să fie supuse unor restricții și monitorizări, sub suspiciunea că sunt afiliate industriei militare de apărare a R. P. Chineze.
Între acestea, se numără și Harbin Engineering University, entitatea universitară din R. P. Chineză care are calitatea de membru fondator al Centrului de cercetări în matematici aplicate, înființat la Universitatea din Craiova.
În cadrul proiectului de cercetare științifică desfășurat în Oltenia, Harbin Engineering University este reprezentată de Runzhang Xu.
Jurnaliștii de la Republica Oltenia au descoperit că într-un document emis de U. S. Bureau of Industry and Security în iunie 2020, această unversitate este indexată ca suspectă. În acest document, intitulat „Lista de Entități”, se precizează că „Harbin Engineering University este adăugată la Lista de Entități (Pagina 34496 / destinația China) pentru achiziționarea și încercarea de a achiziționa articole de origine americană în sprijinul programelor implementate pentru Armata Populară de Eliberare (armata națională a R. P. Chineze – n. red.). Această activitate este contrară intereselor de securitate națională și de politică externă în conformitate cu § 744.11(b)(3) și (5) din Regulamentul de Administrare a Exporturilor”.
U. S. Bureau of Industry and Security a păstrat Harbin Engineering University pe lista de indexare și în anul 2021, universitatea din China comunistă fiind inclusă într-un document emis recent, în noiembrie 2021.
Autoritățile americane au indexat și alte câteva entități cu sediul în orașul Harbin, unde își desfășoară activitatea Harbin Engineering University. Este vorba despre:
Harbin Institute of Technology
Harbin Chuangyue Technology Co. Ltd.
Harbin Yun Li Da Technology and Development Co. Ltd.
De exemplu, despre Harbin Institute of Technology se precizează că a căutat să folosească tehnologia americană pentru programele de rachete din R. P. Chineză, activitate contrară intereselor de securitate națională și de politică externă ale SUA, conform § 744.11(b)(3) din Regulamentul de Administrare a Exporturilor.
În investigația jurnalistică realizată de Republica Oltenia sunt oferite și alte informații despre Harbin Engineering University, obținute de pe portalul China Defence Universities Tracker. Acesta este un instrument de monitorizare realizat de Australian Strategic Policy Institute (ASPI).
Monitorizarea realizată de ASPI arată că Harbin Engineering University este un important centru de cercetare în domeniul ingineriei nucleare, inclusiv în domeniul submarinelor nucleare. În anul 2018, universitatea a semnat un acord de colaborare cu China National Nuclear Corporation (CNNC). În 2019, cele două entități au înființat Institutul de Cercetare a Tehnologiei de Siguranță și Simulare a Industriei Nucleare din China, orientat cu precădere spre cercetări militare.
Totodată, Harbin Engineering University coordonează un laborator de materiale energetice (inclusiv explozivi) realizat în colaborare cu Academia Chineză de Inginerie Fizică, una dintre principalele organizații de cercetare științifică în domeniul focoaselor nucleare din R. P. Chineză.
Concluzia Raportului de monitorizare oferit de ASP: Harbin Engineering University este considerată un factor major de risc, ca urmare a implicării acestei universități în spionaj economic, acreditări de securitate extrem de secrete, includere pe Lista de Entități a SUA și a numărului mare de laboratoare și zone de cercetare științifică în domeniul militar.
Precedentul colaborării cu Rusia
Universitatea din Craiova a mai fost afectată de un scandal privind colaborări dubioase cu entități universitare din țări potențial inamice NATO și UE.
În 2018, G4Media, citând o investigație realizată de Republica Oltenia, a prezentat o inițiativă a unei facultăți din cadrul Universității din Craiova prin care se încerca semnarea unui memorandum de colaborare științifică cu Ministerul de Externe al Federației Ruse.
Știrea fusese comunicată presei de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, care anunța că Universitatea din Craiova urma să semneze un memorandum cu Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe. Memorandumul stabilea crearea unei comisii de experţi ruso-române pentru diplomaţie publică şi dialog ştiinţific şi cultural.
Mai exact, toată afacerea (cu un evident avantaj politic pentru Rusia lui Putin) urma să fie perfectată prin intermediul decanului Facultății de Științe Sociale a Universității din Craiova, profesorul universitar Sorin Liviu Damean. Acesta este unul dintre membrii fondatori ai asociației Centrul pentru Politica Externă și Studii de Securitate, organizație care negociase semnarea memorandumului.
Conform unor informații, „geniul” din spatele acestei acțiuni pro-ruse a fost lectorul universitar Florin Păsătoiu, despre care G4Media.ro a dezvăluit că era fondatorul ONG-ului obscur, viitor partener al rușilor. Potrivit CV-ului său, în perioada septembrie – noiembrie 2014 (în plină criză a anexării ilegale a Crimeei și invadării estului Ucrainei de către Rusia), Păsătoiu a studiat la Moscova, la Ministerul rus de Externe, despre ”Politica externă a Federației Ruse, Politica de Securitate a Federației Ruse și balanța de putere”. G4Media arată că, după întoarcerea de la studiile din Moscova, Păsătoiu s-a remarcat printr-o serie de evenimente și inițiative care au ajutat Rusia să-și propage în România liniile de discurs anti-UE și anti-NATO.
Conform investigației făcute de Republica Oltenia, Sorin Liviu Damean, decanul Facultății de Științe Sociale, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al facultății, a acordat avizul pentru ca asociația Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate să fie recunoscută ca centru de cercetare științifică al UCV. Altfel spus, în calitate de fondator al acestui centru obscur, alături de Florin Păsătoiu, decanul Damean i-a dat Centrului validarea universitară.
Universitatea din Craiova s-a arătat ”stupefiată” de anunțul făcut Ministerul de Externe al Rusiei și a dezmințit semnarea memorandumului. Ulterior, Moscova a dezvăluit, prin vocea șefei Institutului cultural rus de la București, Natalia Mujenikova, că semnatarul din partea Rusiei este un centru al Academie Diplomatice din MAE rus (Centrul pentru Diplomație Publică, dialogul culturilor și religiilor mondiale al Institutului de Probleme Internaționale Actuale), iar semnatarul din partea României este Centrul pentru Politica Externă și Studii de Securitate.
După aproximativ trei ani de la această încercare dubioasă a Moscovei de a influența mediul universitar românesc, Universitatea din Craiova este implicată într-un nou scandal, provocat de colaborarea cu dictatura comunistă din R. P. Chineză.
Superficialitatea (generată probabil, de interesele oculte ale celor implicați) cu care univesități de stat din România acceptă colaborări controversate, cu entități universitare și academice din țări care oficial sunt considerate potențiali inamici ai Uniunii Europene și ai NATO, trebuie să dea serios de gândit instituțiilor statului român cu competențe în domeniul securității naționale.
Fantoma războiului bântuie granița de Est a țării, acolo unde Imperiul Rus își mobilizează forțele armate pentru o posibilă invadare a Ucrainei.
Într-un astfel de context, ar fi necesar ca oficialii români să manifeste măcar o minimă prudență în relațiile politice, economice, academice cu entități din state precum Rusia și China, care reprezintă un pericol tot mai mare pentru democrația euro-atlantică, pentru Lumea Liberă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În strategia liderilor AUR de a confisca politic (perturba?) chestiunea drepturilor politice și culturale ale românilor din comunitățile formate în teritoriile statelor vecine României, un loc important îl ocupă situația românilor („vlahilor”) din Timocul Sârbesc.
AUR a acționat în forță, în ultimele luni, în zona Timocului Sârbesc, profitând de relațiile mai vechi dezvoltate de George Simion, Claudiu Richard Târziu și sindicalistul de profesie Ringo Dămureanu cu unii lideri „vlahi” controversați din regiunea respectivă.
În aparență (exact ca și în cazul acțiunilor lui George Simion în Republica Moldova), liderii AUR ar milita pentru apărarea drepturilor românilor („vlahilor”) din Timocul Sârbesc, insistând ca statul român să solicite condiționarea aderării Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea acestor drepturi.
În fapt, acțiunile AUR în Timoc sunt controversate și sunt pe traiectorie de coliziune cu interesele statului român. Apare suspiciunea că finalitatea acestor demersuri politice ale AUR, ca și cele din Rep. Moldova și Ucraina, este tensionarea relațiilor României cu statele vecine, sub pretextul apărării drepturilor minorităților românești.
Vizita „ecologistă” a deputatului Ringo Dămureanu (AUR) în Timocul Sârbesc
În perioada 5-6 martie 2021, o delegație AUR formată din 10 parlamentari a vizitat comunitatea „vlahilor” din Timocul Sârbesc. Printre membri delegației s-au făcut remarcați deputatul Ringo Dămureanu (președintele Comisiei pentru Constituționalitate din Camera Deputaților) și deputatul de origine basarabeană Boris Volosatâi (membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților.
În cadrul vizitei au fost organizate mai multe runde de convorbiri cu reprezentanți ai Vicariatului Ortodox Român din Negotin și ai „Vlaska Narodna Stranka” – Partidul Neamului Vlah (Rumanesc). Coincidență sau nu, chiar în timpul vizitei (în noaptea de 5 spre 6 martie), sediul din Bor al acestui partid condus de controversatul lider „vlah” Predrag Balașevici a fost atacat de persoane necunoscute, care au spart un geam. Evident, s-au lansat imediat proteste publice din partea liderilor AUR și ai „Vlaska Narodna Stranka” cu privire la acest „atac al extremiștilor”. Rămâne de văzut cum va fi rezolvat cazul de Poliția din Bor, dacă se va confirma că este vorba de un atac antiromânesc ori de o înscenare…
Patriotarul deputat Ringo Dămureanu (AUR)
Prezența în Timocul Sârbesc a delegației conduse de deputatul Ringo Dămureanu a fost un fel de pregătire pentru vizita senatorului Claudiu Richard Târziu, copreședinte AUR (despre care vom detalia într-un articol separat). Conform unui comunicat de presă postat pe site-ul AUR, în discuțiile oficiale, Predrag Balașevici – liderul „Vlaška Naroda Stranka”, o minusculă formațiune politică a românilor „vlahi” din regiune – a prezentat delegației AUR care este principala problemă cu care „vlahii” se confruntă: acțiunile controversate ale companiei chineze Zi-Jin, care a cumpărat, de la Guvernul Serbiei, Combinatul de prelucrare a minereului de cupru din Bor.
Liderul „vlah” din Timoc a considerat că această chestiune este mult mai importantă decât problema identității naționale a românilor „vlahi” din Timoc (sub toate aspectele ei) ori modul în care Serbia respectă angajamentele asumate cu privire la respectarea drepturilor minorităților (inclusiv cea românească) în cadrul procesului de preaderare la Uniunea Europeană.
Deși în discuțiile purtate de delegația parlametară condusă de deputatul Ringo Dămureanu au fost abordate și subiecte de interes privind indentitatea națională a românilor din Timoc, AUR a preluat ca prioritară chestiunea vlahă „made in China”, prezentată de Predrag Balașevici, și și-a asumat-o într-un comunicat oficial.
Vizita delegației AUR în Timocul Sârbesc a deviat pe coclauri ciudate, abordând o temă fără legătură directă cu problema indentității naționale a românilor timoceni. Din partea AUR, nimic nu anunța că „marea problemă” a acestei comunități este… investiția făcută de China în combinatul de la Bor.
Dimpotrivă, cu câteva luni înainte, deputatul Ringo Dămureanu își exprima susținerea față de Congresul Românilor din Serbia – controlat de Predrag Balașevici – în conflictul cu Ministerul Român de Externe, care criticase dihotomia „român-vlah” promovată de această organizație.
Totodată, într-o declarație politică intitulată „De ce tace România în problema românilor «vlahi» din Valea Timocului?”, făcută în Camera Deputaților, în ziua de 10 februarie 2021, deputatul AUR deplângea faptul că „deși reprezentați prin Partidul Neamului Românesc din Serbia, condus de dr. Predrag Bălaşevici, românii din comunitățile istorice (din Serbia – n. red.), care îşi reafirmă identitatea după două secole de asimilare etnică, sunt complet abandonați de Țara Mamă”.
Nimic nu anunța că vizita delegației AUR în Timoc, sub coordonarea deputatului Dămureanu, va avea ca obiectiv principal punerea în discuție (asediu?) a investiției făcute de chinezi la Bor, pentru exploatarea uneia din celei mai mari resurse de cupru din Europa.
Rezultă că vizita organizată de AUR la începutul lunii martie 2021, în Timoc, și coordonată de Ringo Dămureanu a fost deturnată de la chestiunile legate strict de identitatea românilor („vlahilor”) din regiune spre chestiuni care se pare că țin de interese străine, pretextul „ecologic” – cum că investiția făcută de chinezi produce poluare – fiind penibil, cel puțin din perspectiva faptului că respectivul combinat minier a fost dintotdeauna un factor poluant în regiune, nu doar de când l-au preluat chinezii.
Deputatul Ringo Dămureanu a adus și în Parlamentul României chestiunea poluării pe care o face Combinatul de prelucrare a minereului de cupru din Bor, preluat de investitorii chinezi, rostind un discurs de la tribuna Camerei Deputaților, la sfârșitul lunii martie.
În discurs, se arată că vizita din Timoc a fost efectuată „la apelul disperat al fraților români vlahi care trăiesc în orașul Bor și în satele învecinate (…), care s-au plâns că apa și aerul le sunt otrăvite după preluarea Complexului minier din Bor (!), cea mai mare mină de cupru din Europa, de o companie chineză”. Pe parcursul intervenției în Camera Deputaților, deputatul AUR a rostit o adevărată „lamentatio” în care descrie patetic „drama” provocată de poluare în zonă, amintind lacrimogen inclusiv de o „mamă de bebeluși care a spus că nu poate lăsa rufele afară, la uscat, din cauza otrăvirii aerului”.
Deputatul Ringo Dămureanu solicită ca autoritățile sârbe să ia măsuri urgente în zonă, iar ministerele de resort ale Guvernului României să înceapă diligențele pentru protejarea mediului înconjurător și a vieții românilor din Valea Timocului.
Concurența acerbă pentru minereul de cupru de la Bor. Investitorii chinezi – favoriții guvernului sârb
Conform unei analize a „Centar Savremene Politike” (Centrul pentru Politici Contemporane – un grup de reflexie angajat în procesul de reformă de succes și integrarea europeană a Serbiei), în Combinatul de minerit și prelucrare a cuprului (RTB Bor), Guvernul Serbiei a investit nu mai puțin de 430 milioane de dolari SUA, până în 2009, când s-a decis privatizarea acestui mega-complex industrial. Decizia a fost luată ca urmare a eșecului măsurilor de reformă aplicate la RTB Bor, care acumulase o datorie de peste 1,47 milarde USD la începutul anilor 2000.
În 2018, Guvernul Serbiei a preluat 1,1 miliarde USD din datoria RTB Bor pentru a impulsiona procesul de privatizare. Acest demers a fost făcut în contextul unui acord de tip „stand-by” semnat de Serbia cu FMI. Conform celei de a 8-a revizuiri a acordului (semnată în decembrie 2017), FMI a cerut Guvernului sârb ca privatizarea RTB Bor să fie realizată în următoarele condiții pe care să le respecte cumpărătorul:
recapitalizarea companiei în valoare de 350 milioane USD;
preluarea datoriilor rămase existente;
menținerea numărului existent de locuri de muncă în companie;
o creștere substanțială a producției companiei;
toate companiile care doreau să participe la licitație să garanteze venituri de cel puțin 500 milioane USD.
După mai multe amânări, licitația pentru parteneriatul strategic asupra RTB BOR a fost lansată în iulie 2018. Există suficiente informații care demonstrează că oficiali ai statului sârb au favorizat puternic preluarea RTB Bor de un investitor din China. Între timp, în zona Bor (Cukaru Peki) au fost descoperite noi și bogate zăcăminte de minereu, fapt care nu a schimbat însă strategia de privatizare. Oficialii sârbi au promovat ideea că doar un investitor din China ar avea capacitatea să fie partener strategic la RTB Bor.
În octombrie 2016, în calitate de prim-ministru, Aleksandar Vucici a declarat public că „va implora și, dacă este necesar, va îngenunchea” în fața chinezilor pentru a-i convinge să intestească la Bor. Ulterior, la începutul anului 2018, același Vucici, de data aceasta în calitate de președinte al Serbiei, anunța că a solicitat, prin intermediul Ambasadei R. P. Chineze de la Belgrad, ca președintele Xi Jinping să se implice personal în găsirea unei soluții pentru privatizarea RTB Bor.
Tot în 2018, Tomislav Nikolici, președintele Consiliului Național (sârb) pentru Coordonarea Cooperării cu Federația Rusă și Republica Populară Chineză, a avut o întâlnire de lucru cu Chen Jinghe, președinte al Consiliului de Administrație și director executiv al Companiei Zi-Jin, pentru a discuta privatizarea RTB Bor.
În martie 2018, președintele Aleksandar Vucici s-a întâlnit cu reprezentanții companiei Zi-Jin, care și-au exprimat oficial intenția de a investi în Serbia.
Aleksandar Vucici – Xi Jinping
În mai 2018, la Smederevo, unde compania chineză Helsteel a preluat un combinat siderurgic de prelucrare a oțelului, președintele Vucici a solicitat oficial președintelui Chinei să preia și RTB Bor.
Din toate aceste informații rezultă clar că Guvernul sârb a favorizat compania Zi-Jin în procesul de privatizare a RTB Bor.
Licitația pentru privatizarea RTB Bor a fost deschisă pe 18 iulie 2018. Documentația de licitație a fost cumpărată de trei mari companii: Zi-Jin (R. P. Chineză), Fondul de Investiții Canadiano-Finlandez „Champion Iron” și Companua U Gold (Federația Rusă, cu investiții minere masive în Ucraina și Muntenegru). La sfârșitul lunii august 2018, Guvernul Serbiei anunță că licitația a fost câștigată de Compania Zi-Jin, iar în luna următoare a fost semnat Acordul privind parteneriatul strategic asupra RTB Bor, prin care compania chineză achiziționa 63% din RTB Bor, prin plata a 350 milioane USD pentru recapitalizarea complexului minier, redenumit Zi-Jin Bor Copper).
Compania rusească U Gold a protestat vehement, anunțând că oferta lor a fost mult mai bună (de exemplu, susțin rușii, ar fi oferit o garanție permanentă pentru păstrarea celor 5.000 de locuri de muncă, față de garanția de doar 3 ani oferită de chinezi).
Într-o declarație publică, reprezentanții U Gold au comunicat: „Diferența calitativă de bază (față de oferta chinezilor – n. red.) este că oferta companiei ruse nu anticipează doar menținerea locurilor de muncă existente, ci și creșterea numărului de angajați la RTB Bor și, cel mai important, creșterea considerabilă a volumului de producție, fapt care ar asigura în mod semnificativ fluxuri financiare mai mari către bugetul de stat al Serbiei. Pe lângă păstrarea locurilor de muncă pentru 4.880 de persoane, ca urmare a implementării programului de investiții propus de U Gold, intenționăm să înființăm alte 1.000 de noi locuri de muncă. O altă diferență este aceea că, în următorii 6 ani, compania chineză Zi-Jin are în vedere o producție de 120.000 tone până la 150.000 tone minereu, în timp ce compania rusă garantează o producție de peste 220.000 de tone de concentrat de cupru pentru aceeași perioadă de timp”.
Dincolo de aceste declarații, mai mult sau mai puțin probate de U Gold, rămâne realitatea că Guvernul sârb a decis să meargă pe mâna Chinei în privatizarea RTB Bor.
O înțelegere completă și corectă a situației de la Bor solicită studierea cazului „Cukaru Peki”, o zonă aflată la sud de orașul Bor, foarte bogată în minereu. În 2010, Guvernul sârb a dat o licență și drepturi de explorare a acestei zone companiei Rakita Exploration, o filială a conglomeratului minier internațional Freeport-McMoRan. Conținutul licenței a fost secretizat.
Experții Rakita Exploration au făcut prospectări intense în zona Cukaru Peki și au descoperit zăcăminte estimate la aproximativ 14 milioane de tone de cupru și 300 de tone de aur! În urma unor tranzacții succesive, drepturile majoritare asupra Cukaru Peki au revenit companiei Nevsun Resources (Canada), iar Freeport-McMoRan a păstrat pachetul minoritar.
Interesată de complexul minier și industrial din regiunea Bor, compania chineză Zi-Jin a început negocieri pentru achiziționarea drepturilor majoritare de exploatare de la Nevsun Resources, în paralel cu implicarea în licitația pentru RTB Bor.
La numai 5 zile de la anunțul privind câștigarea licitației pentru RTB Bor, compania Zi-Jin a preluat Nevsun Resources pentru 1,86 miliarde de dolari, inclusiv drepturile de exploatare la Cukaru Peki.
Ulterior, compania Zi-Jin a cumpărat drepturile de explorare minoritare de la Freeport-McMoRan pentru 390 de milioane de Udolari. În urma acestor acțiuni financiare, compania chineză Zi-Jin a obținut drepturile exclusive de explorare pentru întreaga regiune minieră din zona Bor.
Chinezii au pus piciorul în Balcanii, prin exploatarea cupriferă de la Bor
Despre compania Zi-Jin se mai poate spune, pe scurt, că este una dintre cele mai mari companii minere din China și din lume. Structura capitalului este formată din 53% acționari individuali, 23% acționari companii private, 21% investitori instituționali, 1% investitori din interiorul companiei. Compania este controlată de Minxi Xinghang Investment & Operation Co. LTD (companie a statului comunist chinez).
Conducerea companiei Zi-Jin are relații foarte strînse cu Partidul Comunist din China și cu filiala acestui partid din provincia Fujian, unde are sediul central. Este cunoscut faptul că președintele Consiliului de Administrație al companiei, directorul Chen Jinghe, a fost delegat la mai multe ediții ale Congresului Național al Poporului din provincia Fujian (organizat de Partidul Comunist Chinez).
Compania Zi-Jin a fost implicată în mai multe scandaluri privind nerespectarea normelor de protecția mediului (proiectul „Rio Blanco” în Peru, 2009, sau incidentul ecologic din Fujian, 2010).
Probleme privind respectarea normelor ecologice au apărut și la Bor, în scurt timp după începerea activității Zijin Bor Copper. Guvernul sârb a reacționat într-o manieră birocratică, evitând să aplice sancțiuni severe asupra investitorului chinez.
Încălcarea (denunțarea?) Protocolului celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind Minorităţile Naţionale
Toate informațiile de care dispunem dovedesc faptul că investiția chineză de la Bor este extrem de importantă pentru statul sârb, atât din perspectiva beneficiilor financiare, cât și a politicii externe. Serbia încearcă să dezvolte un parteneriat puternic cu R. P. Chineză pentru a contrabalansa presiunile la care este supusă atât din partea Federației Ruse, cât și a Uniunii Europene.
Totodată, este evident că chestiunea funcționării complexului minier și industrial de la Bor nu are vreo legătură directă cu drepturile minorității românești din zonă. Problemele generate de nepăsarea chinezilor față de respectarea normelor de protejarea a mediului înconjurător nu se regăsesc în lista punctelor comune negociate de statul român și statul sârb cu privire la chestiunea drepturilor minorității românești din Serbia (nu numai din Valea Timocului!).
Vizita delegației AUR condusă de Ringo Dămureanu s-a concetrat (asta reiese din declarațiile oficiale ale AUR, dar și ale deputatului) pe chestiunea poluării mediului înconjurător de către compania chineză Zijin Bor Copper, în regiunea Bor. Nu știm dacă parlamentarii AUR care au vizitat Timocul Sârbesc, în martie 2021, cunosc textul Protocolului celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind Minorităţile Naţionale. Acest document bilateral a fost semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la Uniunea Europeană.
Conform comunicării emise de Ministerul Afacerilor Exerne al României, protocolul „conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat”.
În textul acestui document nu sunt prevăzute chestiuni privind protecția mediului. Respectarea normelor privind protecția mediului stabilite de Uniunea Europeană poate fi impusă prin alte mecanisme, inclusiv cele specifice procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
Rezultă că intervenția parlamentarilor AUR în chestiunea ecologică de la Bor este în afara atât a mecanismului diplomatic de funcționare a relațiilor dintre statul român și statul sârb, cât și a mecanismelor Uniunii Europene de monitorizare a parcursului de aderare a Serbiei la UE.
Europarlamentarul Rareș Bogdan – rătăcit pe potecile întortocheate ale geopoliticii balcanice
Situația devine și mai complicată, în urma unei intervenții grăbite și superficiale a europarlamentarului liberal Bogdan Rareș, care a reacționat pe chestiunea poluării de la Bor, probabil în temeiul unei prietenii mai vechi pe care o are cu controversatul lider „vlah” Predrag Balașevici („factorul declanșator” al întregii povești!).
Într-o postare pe Facebook, din ziua de 13 aprilie 2021, sub titlul „S.O.S.! Românii din Valea Timocului, împinși să părăsească zona!”, europarlamentarul liberal anunță într-un stil panicard și patriotard: „Am depus două interpelări prin care semnalez Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi. Aștept măsuri urgente care să-i salveze pe frații noștri din Serbia de o catastrofă ecologică! Pe lângă faptul că sunt împiedicați să învețe limba maternă în școli, că au fost supuși asimilării agresive, că sunt amenințați și șantajați să-și abandoneze limba, credința, mama, să uite cărei culturi aparțin, 300.000 de români din sudul Dunării sunt victimele unui dezastru ecologic. Și asta deși Serbia, candidată pentru aderarea la UE, s-a angajat să respecte obiectivele de mediu ale eurosistemului. (…) Vi se pare exagerat dacă îmi însușesc poziția reprezentanților românilor din sudul Dunării, care sunt convinși că zona va deveni o colonie chineză? Mie nu mi se pare, dacă este adevărat că planurile de investiții ale Zi-Jin se ridică la miliarde de dolari. Pentru a adera la UE, Serbia trebuie să se conformeze regulilor atât în privința mediului, cât și în pivința drepturile persoanelor care aparțin minorităților – mai sunt și alte capitole cu stegulețe roșii, dar mă opresc aici. Deocamdată, vreau să știu cum va opri Comisia Europeană drama fraților noștri, care sunt gata să părăsească zona”.
În diatriba europarlamentarului Rareș Bogdan recunoaștem – atât ca informație oferită, cât și ca stil de redactare – același autor ori aceeași sursă care a inspirat conținutul comunicărilor oficiale ale liderului „vlah” Predrag Balașevici, ale deputatului Ringo Dămureanu (AUR) și ale conducerii naționale a AUR – prin comunicatul de presă remis publicitiății) – în chestiunea poluării de la Bor.
De remarcat faptul că se amestecă (identic cu pozițiile AUR!) chestiunea drepturilor minorității românești din regiunea Bor cu problematica respectării normelor ecologice de către Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un amestec folositor din perspectiva discursului electoral, dar total toxic pentru apărarea reală a identității naționale a minorității românești din întreata Serbie, nu doar din Timoc.
Se poate spune că este deplorabil ca un europarlamentar să fie atât de ignorant în chestiunile complexe de geopolitică ce privesc Serbia și, mai ales, interesele statului român în regiune.
Prin intervenția sa, europarlamentarul Rareș Bogdan complică și mai mult negocierile dintre România și Serbia pe tema minorităților naționale, pentru că face aceeași eroare comisă (cu voie?, fără voie?) de AUR: amestecarea agendei privind drepturile minorității românești din Serbia într-o chestiune care nu privește (decât, cel mult, indirect) minoritatea românească din acest stat.
Concluzii de etapă
Serbia este lovită în interesele sale strategice, iar abordarea AUR și a lui Bogdan Rareș – agresivă, vindicativă și în afara oricăror norme diplomatice specifice mecanismelor Uniunii Europene – va ostiliza Guvernul de la Belgrad în chestiunea drepturilor minorității românești din Serbia.
Politicienii români implicați în acest scandal – atât parlamentarii AUR, cât și europarlamentarul liberal Rareș Bogdan – au încălcat suveranitatea statului sârb, acționând în afara mecanismelor diplomatice și, mai ales, a celor ale Uniunii Europene (acestea din urmă referindu-se la procesul de aderare a Serbiei la UE).
În urma acestui amestec în treburile interne ale statului sârb – sub pretextul protejării intereselor minorității românești din zona Bor – există riscul ca relațiile dintre România și Serbia să se tensioneze, situație al cărei singur beneficiar este Federația Rusă. Eliminată treptat din economia Serbiei, prin dezvoltarea unor parteneriate economice strategice între Guvernul de la Belgrad și cel de la Beijing, cu o influență tot mai redusă în zonă, datorită tratamentului preferențial acordat Chinei de către Serbia, probabil că Federația Rusă își activează resursele informaționale pentru a pune Serbia în cât mai multe situații politice delicate în relațiile cu vecinii și cu Uniunea Europeană.
Internaționalizarea situației privind poluarea în regiunea Bor aduce Serbiei mari prejudicii de imagine (și nu numai!) și pare a fi un fel de notă de plată achitată de Guvernul sârb pentru că a refuzat investiția propusă de Rusia la Bor.
Cine câștigă din toată această mizerie? Vă las pe dvs. să răspundeți.
Avem însă certitudinea că minoritatea românească din Serbia are numai și numai de pierdut din acest scandal ajuns la nivel european și artificial confecționat de AUR, cu contribuția nefericită a europarlamentarului liberal Rareș Bogdan.
Despre acțiunile controversate instrumentate de AUR în Timocul Sârbesc, vom publica noi informații în episoadele următoare.
Antreprenorul Andrei Caramitru (42 de ani) face o analiză cu concluzii înfricoșătoare. El spune că adevărata bombă care nucleară care va îngenunchea România pe termen lung este așa-zisul Fond Suveran de de Dezvoltare, prin care vom fi capturați economic de Rusia, fără șansă de a ne elibera. Singura scăpare este să evităm înființarea acestui „fond” sinistru.
Omul care a sesizat pericolul mortal nu e oricine. Andrei Caramitru a fost fost consultant la două companii de mare prestigiu, McKinsey și Boston Consulting. După aproape 20 de ani de consultanță, a decis să ia calea antreprenoriatului. A fondat Kessel Run Ventures, o „fabrica de startup-uri” care dezvoltă de la zero companii cu o componentă fundamental digitală.
Andrei Caramitru este fiul cel mare al lui Ion Caramitru (actorul mai are doi băieți).
Citiți analiza-avertisment a lui Andrei Caramitru de la primul la ultimul cuvânt! Este esențială pentru a înțelege spre ce gaură neagră ne duce gașca lui Dragnea.
Andrei Caramitru:
BOMBA NUCLEARĂ – FONDUL „SUVERAN” PSD – CUM VOM FI CAPTURAȚI ECONOMIC DE RUSIA
A apărut în consultare și OUG-ul pe Fondul de Dezvoltare (până pe 31 decembrie). Reacția publică nu există – pentru că este o schemă complexă și puțini au încercat să o înțeleagă. Însă este cel mai periculos act de până acum. Pe scurt – Dragnea&prietenii vor rămâne cu câteva miliarde de euro în buzunare și Rusia va prelua sistemul nostru energetic, porturile și aeroporturile.
Cum funcționează schema?
Statul poate muta ORICE activ deținut în Fond. Care sunt cele mai valoroase? Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz și porturile/aeroporturile țării (toate, active strategice, care nu pot fi în mâinile unor state străine). Valoarea despre care vorbim este de aproximativ 10-15 miliarde de euro.
Guvernul a menționat o cifră similară – 10 miliarde de euro – pentru investiții către primari (un fel de PNDL+). Banii nu pot veni decât din acest fond. Cum? Fondul va lua împrumuturi (cel mai probabil, capitalul final va fi rusesc sau chinezesc), garantate cu acțiunile în companiile strategice menționate mai sus.
PRIMUL EFECT: FURT DE MILIARDE. Investițiile pot fi făcute în ORICE (inclusiv în firme de casă de tipul Tel Drum) și în proiecte necontrolate de nimeni. Există chiar un articol în OUG care permite investiții în străinătate (bani virați direct în offshore-uri)! Ca să înțelegem magnitudinea furtului posibil, e suficient să ne uităm la un caz recent: Fondul Malaeziei (țară cu aceeași populație și același PIB ca România). Acolo, din 6,5 miliarde de dolari au fost furate 2,5 miliarde (primul ministru a fost prins cu 800 de milioane de dolari în contul personal!).
AL DOILEA EFECT: PIERDEREA INFRASTRUCTURII STRATEGICE. Când banii nu vor putea fi returnați, cei care au finanțat fondul (ruși?, chinezi?) vor putea executa acțiunile puse ca garanție și prelua proprietatea asupra Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz, aerorporturi și porturi. Efectul este mai teribil decât după un război pierdut (atunci plătești în cel mai rău caz bani ca despăgubiri de război, dar nu pierzi infrastructura strategică). Credeți că exagerez? Studiați un pic cum au preluat infrastructura chinezii în țări corupte din America Latină și Africa, exact pe aceeași schemă.
Până și Tudorel Toader s-a speriat de acest OUG și a scris zeci de observații, care nu au fost luate în calcul.
Fac un apel către Președinte și Partidele de opoziție să conteste și să blocheze atentatul acesta asupra siguranței statului!!! Suntem în fața unui pericol uriaș!!!
