China este copleșită de un val uriaș de îmbolnăviri după ce Guvernul a renunțat brusc la politica sa “Zero Covid”. Autoritățile au recunoscut că a devenit „imposibil” să mai țină evidența cazurilor, în condițiile în care în marile orașe pare că n-a mai rămas aproape nimeni care să nu se fi îmbolnăvit. Sistemul medical a intrat în colaps, secțiile de Terapie Intensivă fiind total depășite de valul oamenilor aflați în stare gravă.
Nimeni nu mai știe, în acest moment, câți oameni sunt cu adevărat bolnavi în China, a recunoscut miercuri Ministerul Sănătății de la Beijing, relatează AFP.
Influenta economistă Liu Qian, director general al „The Economist Group” în regiunea „China Mare”, a scris luni, pe contul său de Twitter: „Doar două persoane mai lucrează azi la birourile de la The Economist Group din Beijing, socotindu-mă aici și pe mine. Pare că jumătate din Beijing a luat Covid în doar 5 zile. Un oraș de 23 de milioane de locuitori”.
Vicepremierul chinez Sun Chunlan a declarat că numărul cazurilor „a crescut rapid” în Beijing. La unele companii s-a raportat că 90% din personal este bolnav!
Only two people working at The Economist Group’s Beijing office today, including myself. Feels like half of Beijing got Covid in just five days. A city of 23 million people. pic.twitter.com/qNq4HaDvOj
Vaccinurile chinezești ineficiente și politica dură „Zero Covid”, cauzele exploziei de cazuri de acum, când restricțiile au fost ridicate
Legătura dintre relaxarea bruscă și aproape totală a restricțiilor și creșterea numărului de infectări este disputată. Mike Ryan, director pentru urgențe al Organizației Mondiale a Sănătății, spune că explozia cazurilor de Covid a avut loc în China cu mult înainte ca Guvernul să abandoneze politica „Zero Covid”: „Există un narativ în acest moment potrivit căruia China a ridicat restricțiile și dintr-o dată boala a scăpat de sub control. Covid s-a răspândit intensiv, cred eu, deoarece măsurile de control în sine nu pot opri epidemia. Și cred că a fost o decizie strategică a Chinei care a ajuns la concluzia că (restricțiile – n. red.) nu mai sunt cea mai bună opțiune”.
În ultimele ore, valul de îmbolnăviri pare să mai fi scăzut, spun autoritățile, care recunosc însă că nu știu situația exactă. OMS anunță că numărul de spitalizări din cauza Covid a crescut în China timp de 4 săptămâni consecutiv.
Problema Chinei pare să fie că, după 3 ani de restricții severe, populației îi lipsește „imunitatea de turmă”. Raportat la 1,4 miliarde de locuitori, numărul celor care au trecut prin boală e relativ mic. De asemenea, vaccinurile chinezești s-au dovedit a fi foarte puțin eficiente și, oricum, doar 76% din populație a primit două doze. Mai ales printre bătrâni este o rată scăzută de vaccinare.
Explicația exploziei de cazuri este tocmai faptul că, spre deosebire de restul lumii, în China populația nu s-a imunizat fie prin vaccin, fie pe cale naturală. Astfel că virusul găsește organisme nepregătite să lupte.
OMS oferă acum consultanță tehnică pentru chinezi. Se anunță încheierea unor acorduri prin care Occidentul să alimenteze China cu terapii pentru Covid, începând cu importul de vaccinuri Pfizer și terminând cu tratamentul Paxlovid dezvoltat special pentru cazurile grave.
Profesorul Chen Xi, specializat în politici de sănătate care lucrează la Universitatea Yale, din SUA, a explicat cauzele dezastrului cu care se confruntă China: „Angajații spitalelor care sunt infectați sunt nevoiți să vină și să lucreze mai departe, ceea ce a creat acolo un mediu de transmitere. Acolo nu este o cultură care cere să stai acasă dacă ai simptome minore. Când oamenii se simt bolnavi, se duc toți la spital, ceea ce cu ușurință poate zdrobi sistemul”.
Ce restricții erau în perioada politicii „Zero Covid” și ce restricții sunt acum
S-a declanșat o panică și o goană nebună după medicamente prin farmacii și alimente în supermarketuri, astfel că acum în multe orașe din China e și criză la aceste capitole.
Timp de aproape 3 ani, China a dus cea mai restrictivă politică din lume în privința Covid.
Printre măsurile luate erau:
– lockdown total și strict pentru orașe și regiuni întregi chiar dacă se depistau doar câteva cazuri;
– testare în masă a populației când apărea câte un caz;
– oamenii cu Covid erau izolați acasă sau duși în locuri speciale și internați de Guvern în condiții de carantină;
– afacerile și școlil erau închise;
– magazinele – cu excepția celor alimentare – închise;
– lockdownul era menținut până când nu se mai raporta niciun caz.
– în unele locuri, autoritățile locale au luat măsuri extreme, forțându-i pe muncitori să locuiască în cămine speciale în interiorul fabricilor, fără să mai poată lua contact cu familiile.
– clienții aflați în malluri erau închiși pe dinăuntru timp de 72 de ore dacă vreunul dintre ei se dovedea a fi pozitiv la testare.
Sute de milioane de oameni au fost astfel ținuți într-o tensiune permanentă din 2020 până luna trecută, când în China au izbucnit ample manifestații spontane din partea locuitorilor exasperați.
Speriat de posibila răscoală a poporului, Guvernul de la Beijing a decis brusc, după protestele de stradă, să anuleze aproape complet politica „Zero Covid”.
Acum, măsurile sunt mult mai relaxate:
– se declară lockdown în clădirile sau etajele respective, dacă se descoperă vreun caz.
– lockdownul se încheie în 5 zile dacă nu mai apar cazuri noi.
– școlile se închid doar dacă apar cazuri în incinta lor.
– oamenii cu Covid nu mai sunt internați cu forța în clădirile controlate de Guvern.
– testele PCR nu mai sunt cerute la intrarea în transportul în comun, restaurante, săli de gimnastică.
– se permit călătoriile între provincii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un nou incident grav,, marcat de o bătaie generală între soldați indieni și chinezi, a avut loc săptămâna trecută, pe 9 decembrie, la granița disputată dintre cele două țări în zona muntoasă Tawang, din Himalaya. Altercația a fost confirmată oficial de Ministerul Apărării de la New Delhi, care a afirmat că ambele părți au înregistrat răniți, relatează CNBC.com. Este cea mai amplă altercație între trupele chineze și indiene de după 2020.
India anunță că a contactat China, pentru a cere explicații pe cale diplomatică în privința incidentului. Cele două țări, aflate în relații foarte tensionate, au avut și un război în 1962 (încheiat cu înfrângerea umilitoare a Indiei). Mărul discordiei este o porțiune de peste 1.400 de kilometri de graniță care traversează munți, lacuri, râuri și văi. În acest loc, hotarul n-a fost trasat cu precizie și ambele țări revendică anumite teritorii.
Ministerul Apărării de la New Delhi a declarat că s-au înregistrat răniți „de ambele părți” după ce indienii au intervenit, pe 9 decembrie, pentru a-i împiedica pe chinezi să intre în sectorul Tawang din Arunachal Pradesh. Respectiva zonă este în nord-estul Indiei, iar China pretinde că ar face parte din Tibetul de Sud.
„Părții chineze i s-a cerut să se abțină de la astfel de acțiuni și să mențină pacea și liniștea de-a lungul frontierei. Problema a fost abordată cu China și pe canalele diplomatice”, a anunțat Ministerul Apărării din India.
În replică, Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, a anunțat că situația de la frontiera indiano-chineză „este în general stabilă”, scrie Reuters.
Bătaia generală din 9 decembrie este, după toate informațiile, cea mai gravă de după cea din iunie 2020, când altercațiile de la frontieră au dus la moartea a 20 de soldați indieni și un număr necunoscut de victime de partea chineză (care a secretizat dosarul).
Imagini care se presupune că sunt de la altercația din 9 decembrie au împânzit rețelele de socializare. Ministerul Apărării din India nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că ar fi de la această bătaie, existând unele surse care pretind că secvențele ar putea fi de la o altă bătaie, ceva mai veche, între soldații indieni și chinezi, în aceeași zonă.
Viral video shows a clash between Indian and Chinese troops. Long-running tensions along the India-China border occasionally erupt into skirmishes. The two countries fought a war over the border in 1962. pic.twitter.com/BbJOq0OcbZ
Indiferent dacă sunt sau nu de la acest incident, secvențele sunt însă elocvente pentru starea de spirit din zonă și sentimentele care-i animă pe indieni și chinezi unii față de ceilalți.
O altă înregistrare care, de asemenea, se pretinde că ar fi fost filmată pe 9 decembrie în zona Arunachal Pradesh prezintă o bătaie generală cu pumnii și picioarele între soldații indieni și cei chinezi. Este destul de clar că filmările sunt în locuri și momente diferite, pentru că în cel de-al doilea videoclip este zăpadă pe jos.
India and China troops clash on Arunachal Pradesh mountain border
中印冲突再起，官媒毫无报道s伤人数 pic.twitter.com/52eV3F2s36
Emisiune horror realizată luni, 5 decembrie, de Robert Turcescu pe site-ul Evz.ro. O emisiune în urma căreia n-ar strica să-și ridice antenele și Serviciul Român de Informații (SRI). O propagandă atât de nerușinată făcută dictaturii comuniste din China este pur și simplu un atentat la siguranța națională. Promovarea unor astfel de minciuni anti-occidentale în spațiul public, fără a lua o minimă distanță, poate produce daune majore în mentalul societății românești.
Precizare: conform unor rapoarte occidentale oficiale, regimul comunist de la Beijing, ca și cel fascist de la Moscova, investește sume uriașe în propaganda de acest gen. Coincidență: Turcescu e foarte activ în ambele direcții de propagandă.
Să nu uităm: în septembrie 2014, Robert Turcescu s-a detonat în direct, la TV, ca fiind ofițer acoperit în presă, locotenent-colonel (fără stagiu militar sau vreo școală de profil) al unui serviciu secret românesc. Despre servicii străine n-a spus nimic.
Tomozei: „Occidentul arată un cras dezinteres pentru viața și confortul oamenilor„. Turcescu: „Suntem tributari unei perspective occidentale”.
Singura temere a lui Tomozei:„Lumea se îndreaptă spre o dominație culturală, economică, mă tem că nu și politică” a Chinei. Și Turcescu părea îngrijorat.
Despre noua direcție de acțiune a lui Robert Turcescu nici măcar nu e nevoie de multe explicații. E suficient să-l ascultăm și să-l citim. Angajarea lui în propaganda chineză e totală. O adevărată prăbușire în abis. Iar această provocare la nivelul securității naționale are loc în plin scandal al secțiilor de poliție politică înființate de China comunistă pe teritoriul altor state, inclusiv în România, pentru a-și controla și teroriza disidența din afara granițelor.
Există două elemente biografice care ar putea conta în această ecuație insalubră:
1. strânsa prietenie din ultima vreme (inclusiv tovărășia de pe trenul de golf) dintre Robert Turcescu și Victor Ponta, unul dintre politicienii nominalizați în raportul Safeguard Defenders la capitolul „segmente prietenoase” din PSD care fac jocul Chinei comuniste;
2. relația apropiată, inclusiv în plan financiar, dintre partenerii media ai lui Turcescu, Dan Andronic și Mirel Curea (chiar la Evz. ro), și afaceristul-pușcăriaș Nicolae Dumitru-NIRO, a cărui prosperitate a venit, de-a lungul anilor, pe filieră chineză.
Pentru a promova narativele propagandei chineze, Robert Turcescu l-a invitat în emisiune pe cel mai abject propagandist chinez de naționalitate română, Dan Tomozei, cel care, conform propriei mărturii, trăiește în țara lui Xi Jinping „de 10-12 ani”. (Nu e clar dacă emisiunea, în acest format, a fost inițiativa lui Robert Turcescu, a lui Dan Andronic, a lui Mirel Curea, a lui Dan Tomozei sau a Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, dar nici nu mai contează.)
Cert e că Dan Tomozei a făcut afirmații monstruoase, iar Robert Turcescu n-a scos o silabă în a-l contrazice. Ba dimpotrivă, l-a aprobat constant, cu vocalize scurte, cu mormăieli, zâmbind complice ori dând din cap ca o păpușă mecanică.
Protestele care au fost, dar n-au fost. Democrația care nu este, dar este
Turcescu n-a simțit nevoia să-și contrazică invitatul nici când acesta a negat faptul că în China ar fi avut loc proteste împotriva Guvernului lui Xi Jinping. Susținut tacit de Turcescu, Tomozei a încercat să arunce în derizoriu aceste proteste, minimizând atât dimensiunea lor („30-50 de studenți la Beijing, care nu sunt relevanți dacă vorbim despre ce înseamnă masa critică în Beijing – 22 de milioane de oameni”), cât și revendicările lor (a dat-o doar pe Covid, ignorând solicitările pro-democrație).
În realitate, după cum au anunțat agențiile internaționale de presă, „oamenii au ieșit în stradă în cel puțin 10 mari orașe, inclusiv în capitala financiară Shanghai (unde au avut loc ciocniri cu forțele de ordine) și în cea politică, Beijing”.
Mai mult: „Demonstrațiile reprezintă o provocare fără precedent la adresa președintelui X. Jinping, iar în Shanghai au fost protestatari care i-au cerut acestuia să demisioneze și au scandat «Jos Partidul Comunist!»”.
Și: „Zeci de campusuri universitare din întreaga țară au fost, de asemenea, marcate de demonstrații împotriva politicii «Zero Covid»”. În Shanghai, poliția a reținut luni mai multe persoane care s-au adunat într-un loc în care au fost organizate manifestații pentru două seri la rând”.
Reuters:„Un lung gard albastru a fost amplasat de-a lungul drumului unde se adunaseră sute de manifestanți.
Reprezentanta Amnesty International:„În China este imposibil ca oamenii să protesteze pașnic fără a fi hărțuiți și urmăriți penal”.
Nicio informație de acest gen nu a fost contrapusă de Turcescu minciunilor pe care le turuia Tomozei, sluga umilă a Partidului Comunist Chinez. Dimpotrivă, colonelul Turcescu a întărit permanent spusele propagandistului Tomozei.
Sumarul afirmațiilor lui Tomozei, găzduite și aprobate de Turcescu
„China nu este o dictatură, așa cum se vorbește în Occident. Este o țară extrem de vie și extrem de liberă în exprimare.”
„Principala preocupare a autorităților de la Beijing este sănătatea oamenilor și protejarea vieții.”
„În Taiwan se aplică reguli ca-n Occident”, de aceea e mult Covid.
„Care proteste? Mi-e foarte greu să cred că văd pe cineva în China strigând «Jos Xi Jinping!»”
„În China a fost și există o preocupare poate excesivă pentru om. În Occident se poate vorbi de uriașe afaceri, de cras dezinteres pentru viața și pentru confortul oamenilor.”
„Statul, aici, funcționează. Statul își face datoria.”
„Virusul SARS-CoV-2 a fost identificat în SUA și în Europa cu 6-7 luni înainte de Wuhan.„
„Dacă Rusia ar cădea în fața Occidentului, următoarea țintă va fi China. Dar la Beijing exisă o forță care nu va permite glume”
De ce cădeau chinezii pe stradă, în pandemie: e un model cultural! „Chinezii, atunci când au problemă, pur și simplu se lasă jos.”
„Suntem în China, un stat socialist unde conduce Partidul Comunist Chinez. România este singura țară din lume care a celebrat în China căderea comunismului!”
„Comisia Europeană vorbește cu limbaj și cu voce americană. De ce au venit la Beijing? Ca să critice China? Ca să dai lecții de drepturi și libertăți? China nu mai permite lecții din partea oricui!”
„Avem niște guvernanți care nu înțeleg lumea reală, care sunt tributari probabil Washington-ului și Bruxelles-ului… și nici ei nu înțeleg ce execută.”
„Lumea se îndreaptă spre o dominație culturală, economică, mă tem că nu și politică” a Chinei.
„Umanitatea” Chinei și „demența” Occidentului
Nu știa Robert Turcescu cine e Dan Tomozei? Imposibil! O simplă privire aruncată pe blogul acesuia îți aruncă-n față titluri (unele, agramate) de genul:
„Occidentul manipulează. Niciun jurnalist BBC nu a fost agresat la Shanghai!”
„Întârziatul copil de mingi al UE, a ieșit în râsul presei acreditate la Beijing” (referire la vizita în China a președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel);
„China și Rusia se opun hegemoniei unipolare”;
Românii… în asediul politico-mediatic occidental asupra Chinei”;
IPOCRIZIE NATO: O rachetă ucraineană a lovit Polonia, dar… nu este vina Ucrainei, ci a Rusiei!”.
Iar crezul lui Dan Tomozei e sintetizat în aceste rânduri publicate recent, pe 30 noiembrie: „Ce scriu de ani de zile este din convingerea că trăiesc într-o lume mult mai normală și echilibrată, pe care trebuie să o cunoaștem. O lume bine conturată în limitele culturale și istorice proprii, prin comparație cu demența coordonată și generalizată din Occidentul preocupat mai ales să distrugă, nu să construiască, să anuleze, nu să dialogheze, să închidă, nu să deschidă, să lichideze, nu să te lase să trăiești”.
Așadar, China cea normală și Occidentul cel dement – acesta este orizontul propagandistic în care evoluează Dan Tomozei. Iar Robert Turcescu nu are nimic împotrivă.
VIDEO: Cele 44 de minute ale discuției horror Turcescu – Tomozei
Principalele afirmații ale propagandistului Dan Tomozei, promovate disciplinat de Robert Turcescu
„China nu este o dictatură, așa cum se vorbește în Occident. Este o țară extrem de vie și extrem de liberă în exprimare”
* „Există un interes al Occidentului și, evident, al SUA să intervină ori de câte ori simt nevoia… sau se crede că o poziție belicoasă la adresa Chinei ar putea afecta sub o formă sau alta situația din China sau de la Beijing. Dar vă spun că nu este deloc afectat nici Partidul Comunist Chinez, nici măcar sistemul de aici.”
* „În privința dinamicii «Covid Zero», situația este relaxată de mai bine de două luni și jumătate. Putem pune în legătură reacțiile de protest venite din partea cetățenilor, dar nu protestele despre care se vorbește în ultima perioadă. Au fost nemulțumiri pe toată perioada celor trei ani.”
* „China nu este o țară, așa cum se vorbește în Occident, o dictatură. Este o țară extrem de vie și extrem de liberă în exprimare.”
„În Taiwan se aplică reguli ca-n Occident”, de aceea e mult Covid
* „În zona continentală a Chinei, vorbim de 1,42 miliarde de oameni, sunt astăzi raportate 4.247 de cazuri (de cazuri de infectare cu Covid-19 – n. red.), din care 1.021 la Beijing. Pentru China nu este mult. Astăzi, la nivelul întregii Chine – vorbim de Hong Kong, Taiwan, Macao și zona continentală, adică 1,44 miliarde de oameni -, sunt 9,17 milioane de cazuri în total, la nivelul celor trei ani de pandemie. Dar e foarte important să facem distincție: din cele 9,17 milioane de cazuri, 8,3 sunt la Taiwan. Și aici putem separa puțin realitățile: în zona continentală, unde sunt 1,4 miliarde de oameni, avem doar 500.000 de cazuri în trei ani, iar la Taiwan, unde sunt 26 de milioane de oameni, sunt 8,3 milioane (de cazuri – n. red.). Pentru că acolo se aplică reguli ca-n Occident, iar în zona continentală se aplică reguli coordonate și verificate strict de administrația de la Beijing.”
„Principala preocupare a autorităților de la Beijing este sănătatea oamenilor și protejarea vieții”
* „Și atunci, «Zero Covid» ce înseamnă? Nu zero cazuri, înseamnă intensificarea cât mai rapid a focarelor și limitarea extinderii numărului de cazuri, pentru că principala preocupare a autorităților de la Beijing este sănătatea oamenilor și protejarea vieții. Evident că atunci când se aplică restricții, se aplică fără niciun fel de comentariu, indiferent câți bani ai, ce poziție politică ocupi în stat.”
* „Vorbim de proteste. Nu e pentru prima oară când statul și autoritățile de la Beijing intervin. S-a întâmplat asta de-a lungul celor trei ani, din 2020 încoace, când au fost sancționate dur, inclusiv cu trimiteri în instanță, autoritățile locale sau provinciale pentru exces de măsuri. Prin comparație, asta n-am văzut niciodată… vorbim doar de România, nu vorbim de Europa. Liderii locali răspund în fața Beijingului, la nivel politic și administrativ. În China se intervine de sus în jos și apar sancțiuni la nivel administrativ și politic.”
„Care proteste? Mi-e foarte greu să cred că văd pe cineva în China strigând «Jos Xi Jinping!»„
* „Revenind pe zona de proteste, probabil că n-o să par deloc convingător, dar asta-i realitatea din Beijing și din China. În Beijing au avut loc… hai să le spunem proteste, într-un singur campus universitar, la care au participat undeva la 30-50 de studenți, care nu sunt relevanți dacă vorbim despre ce înseamnă masa critică în Beijing – 22 de milioane de oameni. Doi: protestul de la Urumqi, din provincia Xinjiang, a pornit de la o nemulțumire, de la o situație tragică socială, un incendiu… dar care răstoarnă realitatea prezentată în presa occidentală, preluată în România, că pompierii n-au putut ajunge la incendiu din cauza faptului că au fost ușile sudate – este fals. Din păcate, acolo au murit 12 persoane, între care și doi copii. Nemulțumirea a fost mare, dar până la montajele video pe care le-am văzut în știrile din Occident și din România… și mi-e foarte greu să pot distinge… să pot spune: «Da, nu a fost un montaj audio, video», pentru că realitatea chineză este cu totul alta decât cea prezentată în presa occidentală.Mi-e foarte greu să cred că văd pe cineva în China strigând «Jos Xi Jinping!».(Turcescu îl aprobă printr-un mormăit: „Îhî…” – n. red.) La asta mă refer. Realitățile și condiționalitățile și starea starea de spirit și educația chinezului de astăzi nu merge până acolo, orice-ar fi.”
Dan Tomozei – Robert Turcescu 3
De ce cădeau chinezii pe stradă, în pandemie: e un model cultural! „Chinezii, atunci când au problemă, pur și simplu se lasă jos”
* „La Beijing, la sfârșitul lunii mai s-a reintrodus testarea Covid. Este testarea banală, se prelevează probe din gât. Pentru mai bine de o lună jumate, am făcut testul zilnic, gratuit, asigurat… (Turcescu se lumineză la față, impresionat de grija Partidului Comunst Chinez: „Deci, e… e… e gratuit, e important de înțeles. Aceste teste sunt distribuite gratuit, da?” – n. red.) Sunt secții de testare la fiecare intersecție mare din oraș, valabil la nivelul întregii țări.”
* (Despre imaginile cu chinezi care cădeau pe stradă, în pandemia Covid – n. red.) „Am două explicații: una a mea, de aici, și una din presa occidentală. Presa occidentală a demonstrat că imaginile promovate în buclă în tot Occidentul, de la Wuhan, nu au fost de la Wuhan! Erau dintr-o comunitate limitrofă, Shanghai, acolo s-a filmat căderea. Pe de altă parte, am o explicație bazată pe experiența mea de ani de zile în China, cunoscând modelul psihologic, sociologic, comportamental al chinezilor. Chinezii, atunci când au problemă, pur și simplu se lasă jos! Necunoscând situația asta, poți să interpretezi în cu totul și cu totul alt mod realitatea. Da, au fost imagini în care s-a căzut pe stradă, dar acolo au fost montaje foarte bine calibrate. Regii – ca să spunem direct.”
„Virusul SARS-CoV-2 a fost identificat în SUA și în Europa cu 6-7 luni înainte de Wuhan„
* „Legat de «virusul chinezesc», de «virusul Wuhan»… Sunt cercetări făcute de americani, de britanici, de francezi, de brazilieni, de italieni, cercetători la nivel academic care au confirmat o realitate pe care în Europa nimeni nu vrea s-o discute: faptul că «momentul Wuhan» nu a fost «momentul zero» pentru Covid. Virusul SARS-CoV-2 a fost identificat în octombrie, noiembrie 2019 la Wuhan, însă cu 6-7 luni înainte a fost identificat în SUA și în Europa. Primul caz din Franța nu a fost în contact cu vreun chinez și nici nu a fost în China. În Italia la fel, în America de Sud la fel. Singurul caz care ar fi putut fi pus în legătură cu China a fost în SUA, undeva în a doua jumătate a lunii ianuarie 2020 – un cetățean american care s-a întors din China, dar nu de la Wuhan! Convingerea mea e că trăim într-un scenariu.”
„În China a fost și există o preocupare poate excesivă pentru om. În Occident se poate vorbi de uriașe afaceri, de cras dezinteres pentru viața și pentru confortul oamenilor”
* „Diferența de abordare dintre Occident și China este asta: în China a fost și există o preocupare poate excesivă pentru om – nu pentru afacere, nu pentru a escamota realitatea -, în timp ce privind spre Occident se poate vorbi de uriașe afaceri (Turcescu aprobă din cap și murmură: „Da!” – n. red.), de cras dezinteres pentru viața și pentru confortul oamenilor.”
* „Ne lăudăm că avem pașaport de Uniunea Europeană. Or, credeți-mă că atât de cuminte și de aliniat și de ordonat este poporul chinez, dacă s-ar fi întâmplat în China ce s-a întâmplat în Europa, acolo da, ieșea răzmeriță, ieșea măcel.” (Turcescu dă din cap, aprobator – n. red.)
„Dacă Rusia ar cădea în fața Occidentului, următoarea țintă va fi China. Dar la Beijing exisă o forță care nu va permite glume”
* „Perspectiva mea este perspectiva unui om care înțelege ce înseamnă prietenul chinez. Noi, din păcate, ca stat am pierdut contactul cu lumea reală, în plan diplomatic, economic, cultural cu China, în timp ce Rusia este într-un vârf istoric în relația cu China. Din perspectivă diplomatică – excelentă, din perspectivă economică – la apogeu…”
* „Toată lumea știe că dacă Rusia ar cădea în fața Occidentului, următoarea țintă va fi China.”
* „Se încearcă iritarea Chinei pe subiectul Taiwan, dar la Beijing există o diplomație și o forță care ține de cultura lor milenară, o forță care nu va permite – hai să spunem – glume.”
„Statul, aici, funcționează. Statul își face datoria”
* „În 1989, kilowattul/oră în România era echivalentul a 10 bani românești. E, astăzi, curentul la stradă – în sensul că sunt priză pe stradă, care sunt la un cost mai mare decât curentul pe care-l consumi în apartament, sunt prize pentru încărcat mașini, scutere, tot felul – la stradă, astăzi, kilowattul/oră în China este 10 bani. De ce? Pentru că-și procură energia, pentru că dezvoltă într-un ritm uriaș, alert energia nucleră, pentru că nu stau să depindă de absolut nimeni. (…) Statul, aici, funcționează. Și contractul social funcționează. Statul își face datoria, în sensul că sunt elementele de bază: hrană, căldură… confortul minimal trebuie să fie asigurat.”
Dan Tomozei – Robert Turcescu 2
„Comisia Europeană vorbește cu limbaj și cu voce americană. De ce au venit la Beijing? Ca să critice China? Ca să dai lecții de drepturi și libertăți? China nu mai permite lecții din partea oricui!”
* „În condițiile în care lanțurile logistice și lanțurile industriale, lanțurile de comunicare pe absolut toate planurile, inclusiv în zona IT, au fost fracturate… Poate că ar trebui privit foarte mult și în profunzime modul în care joacă Occidentul – duplicitar și pe un ton permanent agresiv. Dar cu cât încearcă să luxeze realitatea comunicării cu China, greșelile sunt de partea Occidentului, dar vina este tot timpul a Chinei.”
* (Turcescu: „Mie mi se pare că Occidentul este foarte flexibil în relația cu China: se fac afaceri, se vând participații în porturi din țări importante ale Uniunii Europene, se dezvoltă autostrăzi, relații, schimburi comerciale… Ți se pare că există un ton agresiv al Occidentului la adresa Chinei?”)
* „Din păcate, Comisia Europeană vorbește cu limbaj și cu voce americană. De exemplu, pe 1 decembrie a fost la Beijing președintele Consiliului European, Charles Michel. Și, la fel ca și vizita cancelarului german Olaf Scholz – n-am înțeles de ce au venit la Beijing?! Ca să critice China? Ca să dai lecții de drepturile omului? Să dai lecții de drepturi și libertăți? Să vorbește despre lucruri pe care, în mod evident, diplomația europeană nu le controlează sau le distorsioneză cu intenții? China a ajuns la nivelul la care nu mai permite lecții și nu mai acceptă lecții din partea oricui!”
* „Repet, Uniunea Europeană vorbește cu mesaj american, care caută să-și păstreze poziția de lider mondial, caută să-și păstreze hegemonia pe absolut toate planurile.”
Turcescu: „Suntem tributari unei perspective occidentale”
* „China repetă și repetă și repetă: niciodată nu va depăși granițele din perspectivă militară, dar va fi pregătită pentru absolut orice. Iar demonstrația de forță după vizita doamnei Pelosi în Taiwan, în care în mai puțin de trei ore a fost «sigilată» insula Taiwan, demonstrează că nu te poți juca și nu poți glumi cu China nici din perspectivă militară.”
* (Turcescu: „Despre China ne interesează să aflăm cât mai multe detalii de la tine, un om care trăiește de ani foarte mulți la Beijing și vede aceste realități geopolitice cu un alt ochi. Noi, cei de aici, suntem tributari – nu neapărat manipulați -, dar suntem tributari unei perspective occidentale asupra acestor relații. Tu, trăind la Beijing de atâția ani de zile, vii cu o altă perspectivă. Ai avut timp să pricepi și altfel cum se întâmplă lucrurile din perspectiva ta de om trăitor acolo, în Beijing”.)
„Suntem în China, un stat socialist unde conduce Partidul Comunist Chinez. România este singura țară din lume care a celebrat în China căderea comunismului!”
* (Despre ambasadorul României la Beijing, Vasilică Constantinescu – n. red.)„Sunt oameni care l-ar prinde gât pe omul ăsta, dacă l-ar prinde față-n față. E un om foarte «valoros» în relația cu China, pentru că dărâmă absolut orice. Vă puteți imagina…? Suntem în China, un stat socialist unde conduce Partidul Comunist Chinez. Corect este «stat socialist», nu «stat comunist»; regimul politic este comunist. E, vă puteți imagine, domnule Turcescu, că România este singura țară din lume care a celebrat căderea comunismului în China?!(Turcescu râde aprobator și îngaimă: „S-o numim politicos inadecvare, da, deși este ușoară prostie – n. red.”) În 2019, Ambasada României a făcut o mare, mare chermeză, ca să celebrăm 30 de ani de la căderea comunismului în România. Au decupat steaguri, au făcut ca în ’89, s-au ținut speech-uri… Diplomația nu este despre a jigni și a provoca permanent.”
„Avem niște guvernanți care nu înțeleg lumea reală, care sunt tributari probabil Washington-ului și Bruxelles-ului… și nici ei nu înțeleg ce execută”
* „În situația de față, relațiile diplomatice și politice România-China sunt la un nivel dureros. Noi, chiar și acum, suntem văzuți ca prietenii Chinei. Și colegii mei chinezi, din diferite medii – diplomație, presă, economic – mă întreabă: «Ce aveți cu noi?». Și zic: «Nu noi! Avem niște guvernanți care nu înțeleg lumea reală, care sunt tributari probabil Washington-ului și Bruxelles-ului… și nici ei nu înțeleg ce execută».”
„Lumea se îndreaptă spre o dominație culturală, economică, mă tem că nu și politică” a Chinei
* „Lumea se îndreaptă spre o dominație culturală, economică, mă tem că nu și politică… «mă tem», în sensul că China nu are ambiții de a exporta… și spune: «Nu vrem să vă exportăm politic și militar modelul chinez». Dar lumea va fi dominată economic și cultural de China. Or, noi am ajuns în situația în care, din păcate, nici măcar nu răspundem la mesaje.”
* Turcescu nu simte nevoia să ia distanță de Tomozei nici măcar la oroarea cu „mă tem că nu și dominație politică a Chinei asupra lumii”. El adaugă imediat, pentru a-și desăvârși opera: „Mulțumesc foarte mult, Dan Tomozei, pentru acest dialog, această corespondență, sper să ne mai revedem în podcast-ul EVZ Play… Îți mulțumesc foarte mult pentru efort…”
Robert Turcescu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Autoritățile române au reacționat de o manieră șocantă la scandalul izbucnit după dezvăluirile potrivit cărora China a făcut poliție politică pe teritoriul mai multor state, inclusiv al nostru, hăituindu-și și intimidându-și cetățenii plecați în străinătate. Printre țările vizate este și România, iar felul în care au răspuns instituțiile arată că, într-adevăr, la vârf s-a știut despre secțiile ilegale de poliție politică înființate de China.
Într-un răspuns încredințat cotidianului Libertatea, SRI a comunicat sec că “nu comentează” informațiile. Ministrul de Interne, Lucian Bode, a dat asigurări că această secție de poliție chineză n-a avut autorizațiile necesare. La cel mai înalt nivel al statului nu există nicio reacție, deși chestiunea este extrem de gravă. În timp ce în alte țări s-au deschis anchete, Olanda a închis secția, iar Irlanda i-a somat pe chinezi să pună capăt imediat acestei activități, în România autoritățile dau mesaje confuze și par să încerce să îngroape cazul.
Raportul arată însă că secția înființată de China pentru supravegherea chinezilor din România a fost funcțională cel puțin din 2016! Întreaga acțiune a fost mascată de dictatorul chinez Xi Jinping sub un așa-zis program anticorupție, dar care de fapt urmărea ca diaspora să nu se coaguleze în vreo formă de opoziție.
Mai multe state, între care și România, au închis ochii la aceste secții ilegale în care securiști chinezi urmăreau, intimidau și chiar repatriau forțat conaționali socotiți periculoși pentru regimul de la Beijing.
Totul a fost foarte bine structurat. Secțiile de poliție înființate de China în România, Rusia și Serbia intrau sub jurisdicția Nantong, în timp ce întreaga acțiune purta denumirea Fox Hunt (vânătoarea de vulpi). Acest lucru arată că avem de-a face cu o represiune extinsă de China la nivel internațional, peste granițele sale, și la o sistematizare a acțiunii pe regiuni.
Conform raportului Safeguard Defenders, care a făcut dezvăluirile, o singură rețea chineză, care opera în 21 de țări, avea 135 de angajați – securiști însărcinați cu misiunea de a-și urmări compatrioții și a destructura orice încercare de disidență.
Raportul arată că, începând din 2016, cel puțin o astfel de secție a funcționat pe teritoriul României. Din 2014, de când China a lansat Operațiunea Fox Hund, circa 18.000 de funcționari publici din această țară plecaseră în străinătate: „Fox Hunt e o operațiune care caută să extindă amploarea represiunii transnaționale a Chinei, fiind mascată de Xi Jinping într-un program intern anticorupție. Operațiunea e văzută ca o cheie esențială pentru supraviețuirea Partidului Comunist Chinez. Cu o diaspora aflată într-o creștere rapidă, pe măsură ce tot mai mulți oameni vor să părăsească țara, Partidul Comunist încearcă să păstreze controlul asupra celor care pleacă. Într-o astfel de situație, regimul de la Beijing rămâne extrem de motivat să extindă influența forțelor de securitate în străinătate“.
Într-un răspuns oficial trimis SpotMedia.ro, Ministerul de Interne al României informează că „nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități”. Așadar, ministerul neagă existența unui acord și nu a secției de poliție propriu-zise. Nuanța este extrem de importantă, pentru că SRI s-a mărginit să răspună „nu comentăm” la întrebarea Libertatea dacă astfel de secții de poliție ale Chinei au existat sau există pe teritoriul României!
Jurnalistul Emilian Isailă, de la SpotMedia.ro, atrage atenția că în 2013, cu un an înainte ca statul chinez să lanseze această vastă operațiune de represiune la scară mondială, premierul român de atunci, Victor Ponta, a fost la Beijing, unde s-a întâlnit cu Xi Jinping. Azi, Victor Ponta neagă că ar fi discutat sau semnat vreo înțelegere privind înființarea de secții de poliție chinezești în România.
Însă raportul care a dezvăluit întreaga afacere menționează clar că secțiile au fost făcute în baza unor acorduri bilaterale cu țările respective. În același timp, înțelegerile pentru înființarea de centre culturale sau de „sprijin” pentru cetățenii chinezi pot fi folosite drept acoperire, ca să mascheze adevăratele acțiuni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Capitala Mongoliei, Ulan Bator, este luni scena unor proteste de masă, în cadrul cărora sute de oameni au luat cu asalt sediul Guvernului. Motivul nemulțumirilor: protestatarii reclamă că autoritățile fură cărbunele țării ca să-l dea Chinei. Conform calculelor presei locale, până acum Mongolia a fost păgubită de cărbune în valoare de 12,9 miliarde dolari, bani neplătiți de China.
În fața furiei populare, premierul Mongoliei, Luvsannamsrai Oyun-Erdene, a anunțat deschiderea unei anchete și a cerut populației să evacueze locul, în caz contrar urmând să fie folosită forța. Parlamentul mongol, aflat în prezent în ședință de urgență, discută problema introducerii stării de urgență în Ulan Bator, pe fondul protestelor populației.
Oamenii ieșiți în stradă – cei mai mulți dintre ei sunt studenți – acuză Guvernul că fură resursele de cărbune și le distribuie Chinei. Conform presei, China ar fi executat deja unii dintre cetățenii săi implicați în povestea de corupție și a trimis premierului Mongoliei o listă cu mongolii implicați în această afacere.
Demonstrations in Mongolia
🔹 In protest of the corruption in the $12.9 billion coal export to China, Mongolian people stormed government buildings in Ulaanbaatar and demanded the punishment of the corrupt. pic.twitter.com/KdmL3DtaG9
Povestea este însă mult mai complexă și mai nuanțată. Mongolia, deși are doar 3,3 milioane de locuitori, are o suprafață de două ori mai mare decât a Turciei. Este, în acest moment, țara cu cele mai mari zăcăminte de cărbune din lume. În contextul crizei mondiale și al războiului pornit de Rusia în Ucraina, aceasta devine o marfă căutată.
În același timp, Mongolia deține și alte resurse naturale inestimabile: e pe locul doi în lume la rezervele de uraniu și are unele dintre cele mai mari zăcăminte de argint. De asemenea, pe teritoriul său se află cantități foarte mari de aur, cupru, minereu de fier, fosfor și zinc.
Noul premier, venit la putere anul trecut, a inițiat un plan foarte ambițios, prin care să scoată țara din sărăcie folosind aceste resurse inestimabile. În acest moment, mare parte a populației este nomadă, iar cel puțin 33% din locuitori sunt foarte săraci.
Confom proiectului, până în 2050 Mongolia ar trebui să se transforme dintr-o țară care se bazează pe agricultură într-una modernă, care să se axeze pe exploatarea resurselor naturale – ceva oarecum asemănător cu ce fac țările din Golf. În următorii 30 de ani, PIB-ul pe locuitor ar trebui să urce de la 4.009 dolari la 38.359.
1/2 🧵Youth protesters in the center of Ulaanbaatar, parliament gathers for an emergency meeting, people break the fence at the Government Palace – protests continue in Mongolia. The police already have wounded.#Монголияpic.twitter.com/c3hMM1zpLK
Implementarea proiectului a stârnit însă resentimentele celor doi mari vecini ai Mongoliei. Regimurile dictatoriale din Rusia și China nu au niciun interes ca această mare țară să iasă din sărăcie și să scape de sub control exploatarea zăcămintelor de acolo. În special Beijingul privește cu ostilitate planurile create la Ulan Bator.
Premierul Oyun-Erdene, în vârstă de 42 de ani, este un personaj pro-occidental, care a făcut facultățile de Jurnalism și Drept, apoi a mer la Harvard, unde a făcut Politici Publice. Este o ruptură brutală de generațiile anterioare, cu lideri educați la Moscova și Beijing. A vorbit adesea despre cât de supărat este „să văd cât de birocratică, de corupți și de divizată politic” este Mongolia.
Pentru a evita dependența de creșterea și descreșterea ciclică a prețurilor la materiile prime, noul premier vrea să modernizeze economia prin investiții masive în infrastructură. Sunt în plină derulare zeci de proiecte, cu centrale hidroelectrice, căi ferate și alte uzine. S-au semnat înțelegeri foarte avantajoase, care au adus miliarde de dolari la buget, cu giganți minieri precum Rio Tinto, dar și cu Guvernul Australiei.
Occidentul a fost receptiv la cererile Mongoliei. Germania a reluat în iunie ajutorul pentru această țară după doi ani de pauză. De la 1 iulie, mongolii au devenit eligibil pentru programul de vize de vacanță în Australia. Premierul Oyun-Erdene a fost în Singapore, unde a discutat despre listarea la bursă a firmelor mongole care se ocupă de minerit. Folosind exemplul Estoniei, el vrea să ceară specialiști din Coreea de Sud pentru transformarea digitală a țării.
🇲🇳🚨| BREAKING:
Massive protests broke out in Mongolia’s capital city of Ulaanbaatar, with hundreds of demonstrators storming the government palace
Dar Mongolia rămâne în continuare deopotrivă dependentă și amenințată de China și Rusia. Guvernul de la Ulan Bator n-a îndrăznit să voteze la ONU împotriva Rusiei după ce această țară a invadat Ucraina. 90% din comerțul său e mai departe cu China, iar exporturile se fac prin porturile chinezești.
Așa că, în acest moment, în jurul Mongoliei se dă o luptă care depășește aparențele.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
China are peste 100 de secții de poliție în alte țări răspândite în întreaga lume, inclusiv în România, prin care regimul dictatorial de la Beijing ține sub control și teroare cetățenii chinezi aflați în exil, dezvăluie CNN, citând un raport al Safeguard Defenders, organizație pentru drepturile omului din Madrid. China a reușit să se infiltreze în țările respective în mod legal, prin acorduri bilaterale semnate, la un moment dat, de Guverne „prietenoase” cu regimul comunist.
În total, până acum au fost descoperite 102 secții de poliție înființate de China în diverse state. În Europa, printre țările care și-au dat acordul se află România, Serbia, Croația și Italia. În alte țări, precum Olanda, chinezii n-au reușit să ajungă la vârful statului, așa că au înființat secții de poliție ilegale, având același scop – controlarea chinezilor emigrați.
Tot ceea ce se întâmplă în aceste secții este ilegal și niciun Guvern n-ar trebui să-și dea acceptul pentru așa ceva, mai ales în societățile democratice. Forțele trimise de China în țările vizate nu se supun legislației locale și n-au ca scop protecția oamenilor, ci din contră, îi monitorizează, hărțuiește și uneori repatriază cu forța pe cetățenii chinezi din exil. Cel mai grav este că aceste lucruri au fost parafate prin acorduri bilaterale de securitate cu țările din Europa și din Africa!
Ar fi vorba de „inițiative polițienești comune” ale Chinei cu țările vizate, acesta fiind un program cu rol de testare, care vizează o viitoare expansiune la nivel global a secțiilor controlate de Beijing.
ONG-ul care a elaborat raportul prezentat de CNN exemplifică în mod concret cum acționează agenții regimului comunist. Cel puțin un cetățean chinez a fost repatriat cu forța din Franța, un altul din Serbia și încă unul din Spania. Safeguard Defenders a identificat, în documentele oficiale chinezești, dovezi că Ministerul Securității din China are secții în cel puțin 53 de țări de pe întreaga planetă! Oficial, acestea ar avea rolul de a-i „ajuta” pe expatriații chinezi. În realitate, oamenii sunt ținuți sub control.
Beijingul a negat cu vehemență că ar avea secții de poliție nedeclarate. Luna trecută, după ce olandezii au descoperit o astfel de secție ilegală la ei în țară, Ministerul de Externe chinez susținea: „Sperăm că părțile în cauză vor înceta să incite pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru drept pretext pentru a denigra China e inacceptabilă”.
De fapt, pretinde regimul comunist, aceste secții sunt „centre administrative” unde lucrează „voluntari” și că au apărut mai ales ca urmare a pandemiei, pentru că mulți chinezi au rămas blocați în alte țări din cauza carantinei.
Prezența României pe lista țărilor europene care au făcut „pact cu diavolul” și au acceptat ca pe teritoriul lor să funcționeze asemenea filiale ale regimului represiv de la Beijing nu e în totalitate surprinzătoare. China a penetrat foarte adânc chiar la vârful puterii, în special în PSD. Actualul ministru de Finanțe, masonul Adrian Cîciu, a făcut de-a dreptul lobby pe bani pentru Huawei, companie chinezească sancționată de SUA sub acuzația că practică spionajul pentru armata Beijingului.
Potrivit respectivului raport, China nu e interesată de ce crede populația generală, ci se concentrează asupra politicienilor, iar cei din PSD sunt în principal dispuși la colaborare. Conform documentului, „majoritatea operațiunilor de propagandă ale Chinei în România se încadrează într-o narațiune mai amplă, colportată atât la nivel local, cât și global, conform căreia sistemul occidental de democrație și valori liberale este putred, ineficient și ipocrit. Această narațiune se aliniază în mod natural cu narațiunile altor inamici ai democrației liberale, cum ar fi Rusia lui Putin sau mișcarea globală de extremă dreapta. Executivul de la Beijing a încercat, în mod tradițional, să păstreze relații bune cu politicienii români, în special cu cei din PSD, având în vedere fostul trecut comunist“.
În document sunt date exemple concrete de politicieni români intrați sub influența Chinei: Adrian Năstase, Victor Ponta, Viorica Dăncilă, Theodor Meleșcanu, Adrian Severin, Maria Grapini. În mod absolut surprinzător, pe listă apare și Emil Boc! Așadar, e vorba de 4 foști premieri ai României – 3 de la PSD, unul de la PDL (acum PNL). Nu e, deci, o surpriză totală să aflăm că țara noastră a încheiat, la un moment dat, un acord bilateral prin care permite Chinei să-și aducă aici securiști care să țină sub teroare și control cetățenii chinezi stabiliți în România sau aflați temporar pe teritoriul țării noastre – deși suntem membri UE, NATO, în parteneriat strategic cu Statele Unite și, teoretic, o țară care apără democrația.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Adrian Câciu, ministrul de Finanțe pus de PSD în Guvern, este o vulnerabilitate majoră pentru România. Masonul a făcut propagandă plătită pentru China înainte de a ajunge în una dintre cele mai importante funcții ale statului român, avertizează fostul premier Florin Cîțu. Deciziile lui Câciu în anul trecut de la numirea în funcție au fost cel puțin controversate, acesta sabotând printre altele orașul București și ducând o politică de îndatorare accelerată a țării prin contractarea unor împrumuturi externe la dobânzi-record.
Numai în 2022 Ministerul de Finanțe condus de Câciu a împrumutat 30 de miliarde de euro la dobânzi astronomice, aproape de 10%. În același timp, a plătit deja în acest an către bănci, pentru împrumuturile făcute, dobânzi de 6 miliarde de euro!
Florin Cîțu nu crede în coincidențe și consideră că PSD are o înțelegere ocultă cu anumite bănci, de aceea Adrian Câciu refuză să acceseze miliardele de euro cu dobândă 0% din PNRR, care rămân în conturile BNR, preferând să împrumute de pe piață la cea mai mare dobândă din Europa.
Adrian Câciu a ajuns ministru de Finanțe fiind nominalizat de Ciolacu, dar este un “produs” al propagandei oligarhului Dan Voiculescu, care l-a “inventat” ca mare expert în finanțe promovându-l intens cu câteva luni înainte ca Iohannis să ordone formarea Guvernului PSD-PNL.
Înainte de asta, Adrian Câciu scrisese la comandă, contra-cost, articole „de specialitate” care făceau lobby pentru compania chineză Huawei. Această firmă deținută prin intermediari de regimul comunist de la Beijing a fost supusă sancțiunilor SUA și ale aliaților occidentali după ce s-a constatat că făcea spionaj tehnologic pentru Guvernul chinez. Acum, prin natura funcției sale (ministru de Finanțe), Câciu este membru în Consiliul Superior de Apărare a Țării!
Nu mai departe de acum câteva luni un raport al think-tank-ului CEPA (Center for European Policy Analysis) semnala apetitul chinezilor pentru PSD, prin care încearcă să-și amplifice și consolideze „influența malignă” în România. Aceștia se concentrează pe „segmente prietenoase ale elitei”. Conform raportului, „majoritatea operațiunilor de propagandă ale Chinei în România se încadrează într-o narațiune mai amplă, colportată atât la nivel local, cât și global, conform căreia sistemul occidental de democrație și valori liberale este putred, ineficient și ipocrit. Această narațiune se aliniază în mod natural cu narațiunile altor inamici ai democrației liberale, cum ar fi Rusia lui Putin sau mișcarea globală de extremă dreapta. Executivul de la Beijing a încercat, în mod tradițional, să păstreze relații bune cu politicienii români, în special cu cei din PSD, având în vedere fostul trecut comunist“.
Florin Cîțu, marginalizat în PNL după ce a fost schimbat din funcția de premier și de președinte al partidului, arată în mod constant realitatea necoafată de la vârful coaliției și scrie despre deteriorarea situației economico-financiare a României pe care televiziunile și publicațiile finanțate de partide de la buget o ignoră.
Marți, Cîțu a scris despre problema infiltrării chineze la cel mai înalt nivel în statul român tocmai într-un moment în care la București se desfășoară un important summit NATO: „În 2021 am aprobat ordonanța 25 care exclude firmele din China din toate contractele cu statul român. România este singură țară din UE care a luat această decizie. Astăzi vedem că tot mai multe țări, cel mai recent UK, decid să meargă în această direcție. Din păcate, în Guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China.Când astfel de oameni sunt puși (și acceptați de instituțiile statului) să ia decizii în numele nostru, să nu ne mire că situația economică este dezastruoasa. Aceasta este încă o diferența majoră cu guvernările liberale din 2020 și 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală. Toate dictaturile au un termen de expirare. Poate se aude și la noi pentru că și aici sunt mulți care prefera un astfel de regim“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Teroristul planetar Vladimir Putin e pe cale să-și piardă și cei mai apropiați aliați. Aleksandr Lukașenko, dictatorul Belarusului, i-a cerut liderului comunist chinez Xi Jinping protecție totală față de Rusia, cu intenția de a se desprinde din „îmbrățișarea” mortală a Moscovei.
Aflând despre intențiile lui Lukașenko, care pot fi considerate „trădare”, sceleratul de la Moscova a încercat să stabilească o conversație telefonică urgentă cu satrapul de la Minsk, dar i s-a spus că acesta nu poate vorbi din cauza problemelor de sănătate pe care le are de câteva zile.
Informațiile sunt furnizate de canalul de știri SVR Telegram. În articolul postat la data de 21 noiembrie se mai arată că Putin a solicitat și o discuție rapidă cu omologul său din China, însă și de această dată s-a trezit cu ușa închisă-n nas. Xi Jinping i-ar fi transmis prin intermediari să sune din nou după Anul Nou.
În prezent, doar premierul maghiar Viktor Orban mai dialoghează frecvent cu Vladimir Putin. Pe de altă parte, liderul de la Budapesta încearcă să ascundă contactele cu partea rusă. Între cei doi ar fi izbucnit un conflict uriaș în urma unei convorbiri telefonice. Putin ar fi lansat mai multe amenințări și ar fi folosit un limbaj vulgar.
Condițiile puse de chinezi pentru întâlnirea cu Putin: încetarea războiului din Ucraina și încheierea acordurilor de pace
Acces interzis în China. „Lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, nu i-au funcționat din nou treburile în spațiul politicii externe. De câteva săptămâni, Putin cere să-i fie aprobate conversațiile telefonice cu președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, dar a primit un răspuns exclusiv negativ. Partea chineză nu vede nicio oportunitate pentru un dialog semnificativ și sugerează să ceară o conversație telefonică cu președintele Xi Jinping după Anul Nou.”
Cerșetor jalnic. „Teoretic, se ia în considerare posibilitatea unei vizite a liderului chinez în Rusia, în toamna lui 2023, dar partea chineză le-a pus colegilor ruși o serie de condiții în care ar putea fi realizată o asemenea perspectivă. Condiția principală este sfârșitul războiului din Ucraina și încheierea acordurilor de pace. Putin, în relațiile cu Xi Jinping, arată ca un cerșetor jalnic, nicidecum un centru de influență echivalent într-o lume multipolară.”
Discuții ascunse. „Putin are și anumite probleme cu «aliații» din Europa. Spre deosebire de liderul chinez, premierul ungar Viktor Orban nu refuză să comunice cu Putin, deși face tot posibilul să ascundă astfel de contacte. Discuțiile la distanță dintre Putin și Orban au loc mult, mult mai des decât raportul oficial de la Kremlin și Budapesta. Dar nici aici nu totul este bine.”
„În timpul ultimei discuții telefonice cu Orban, Putin a izbucnit în strigăte și amenințări, care au fost însoțite de limbaj vulgar”
Strigăte și amenințări. „În ciuda unei lese scurte sub formă de dovezi compromițătoare asupra premierului ungar, Putin nu reușește întotdeauna să obțină supunere totală de la Orban. Așadar, în timpul ultimei discuții telefonice cu Orban, Putin a izbucnit în strigăte și amenințări, care au fost însoțite de limbaj vulgar. Drept urmare, relațiile nu s-au deteriorat foarte mult, dar președintele rus preferă totuși să-i transmită prin intermediari mesaje premierului ungar.”
Cuțit înfipt în spate. „Ei bine, un alt «cuțit în spate» este înfipt în spatele lui Putin de «fratele său mai mic», Alekxandr Lukașenko. După cum a raportat președintelui Rusiei, după realegerea lui Xi Jinping, Lukașenko s-a îndreptat din nou către liderul chinez cu o cerere de garantare a integrității teritoriale a Republicii Belarus, prin analogie, așa cum s-a făcut cu Kazahstanul.”
S-a dat bolnav. „De fapt, Lukașenko îi cere lui Xi Jinping protecție față de Putin, ceea ce, desigur, nu-l mulțumește pe președintele rus. Putin a cerut recent să aranjeze o conversație telefonică cu Lukașenko, dar se pare că acesta a procedat ca președintele Xi și l-a refuzat pe președintele rus, invocând însă o deteriorare bruscă a sănătății sale.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bate un vânt ciudat dinspre Washington spre Kiev, ce pune în antiteză întreg efortul de război american de până acum. Dacă până nu demult discursurile Casei Albe și a Pentagonului cu privire la eventuale negocieri ale Kievului cu Moscova erau identice, apar nuanțe ce dau de gândit, în contextul războiului din Ucraina.
Recent, șeful Marelui Stat Major al Armatei SUA, Mark Milley, a spus că posibilitatea ca Ucraina să învingă complet Rusia pe câmpul de luptă e mică. Iarna aceasta, în opinia lui Milley, e un bun prilej pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina.
Generalul Mark Milley, șeful Marelui Stat Major al Armatei SUA. Sursa foto: www.bing.com
Acum, când Rusia e slăbită de recentele victorii ale armatei ucrainene și epuizată după lunile de război, generalul american crede că președintele Zelenski trebuie să profite de avantaj, obținând cei mai buni termeni pentru Ucraina.
Generalul Ben Hodges, fost comandant al US Army în Europa, a făcut notă discordantă la București, unde a spus că militarii ucraineni trebuie să intensifice lupta împotriva Rusiei lui Putin, mai ales acum, când sunt în avantaj tactic, datorită victoriilor obținute.
Generalul Ben Hodges, fost comandant al US Army în Europa. Sursa foto: www.bing.com
Rusia trebuie învinsă până la capăt, iar teritoriul Ucrainei, recuperat integral, a spus Hodges. Vladimir Putin și ceilalți vinovați pentru crimele de război din Ucraina fac obiectul cercetărilor Curții Penale Internaționale.
Cei din jurul dictatorului rus știu că vor pieri odată cu el, dacă nu fac nimic pentru a-l opri, crede generalul american, care a vorbit și despre războiul care se duce acum în interiorul Kremlinului, pentru putere și supraviețuirea după Putin. E rău să pierzi în Ucraina, dar e mai rău să pierzi în Rusia, a spus acesta.
De asemenea, generalul american Ben Hodges a subliniat că singurii care pot decide când și cum Ucraina va negocia cu Rusia sunt poporul ucrainean și președintele său. Oricine are altă opinie, nu înțelege istoria și faptul că Rusia și Putin vor pierde pe câmpul de luptă.
Militari ucraineni, pe frontul războiului cu Rusia. Sursa foto: www.bing.com
Ajutorul pe care Statele Unite ale Americii l-au acordat Ucrainei, de la începutul războiului până acum, este imens. Miliarde de dolari au ajuns la Kiev. Bani, armament, alimente, logistică și instruire, toate americane, au făcut armata ucraineană să reziste, iar Kievul să nu cadă după trei zile, așa cum Putin își dorea.
Renunțarea la sprijinirea Ucrainei și forțarea acesteia la negocieri cu dictatorul criminal de la Moscova ar însemna timp de fortificare pentru Rusia și, ulterior, dispariția poporului ucrainean, împotiva căruia Vladimir Putin se va arunca și mai înverșunat și revanșard.
Încetarea războiului din Ucraina acum ar aduce probleme mult mai mari pentru noi toți, într-un viitor apropiat. Nu doar Ucraina, dar și Europa vor fi angrenate într-un război nimicitor. Dacă vrem pace pentru noi, copiii și nepoții noștri, războiul din Ucraina trebuie să continue până la recuperarea întregului teritoriu ucrainean. La fel, ajutorul american pentru Kiev.
Lumea liberă dă măsura propriei libertăți și gândiri democratice nu doar în fața Rusiei lui Putin, ci și a Chinei, Iranului, Coreei de Nord și a altor regimuri iliberale și dictatoriale, care pândesc viclean, așteptându-și rândul în confruntarea cu valorile democrației.
În Ucraina se decide soarta lumii libere pentru mulți ani de acum înainte. De aceea, ajutorul Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Europei pentru Ucraina și lupta ei împotriva Rusiei lui Putin trebuie să continue. Orice altceva e un pact cu diavolul, o sinucidere colectivă.
Xi Jinping a rupt definitiv cu tradiția și cutumele instituite de Deng Xiaoping, întorcând China în timp la perioada lui Mao odată cu realegerea sa, pentru al treilea mandat consecutiv, în fruntea partidului comunist. Președintele chinez îndreaptă țara pe un drum periculos și tulbure, în care sistemul de echilibru al puterii gândit de Deng e aruncat la coș pentru a reveni la cel tradițional comunis,t în care toată puterea se concentrează în mâna unui singur om, comentează Sam Crane, profesor de politică a Chinei și filosofie antică la Williams College.
În weekendul trecut s-a încheiat cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist din China – unul marcat de festivități grandomane pe care românii și le pot aminti cu ușurință de la Congresele PCR de dinainte de 1989. Momentul a consemnat o schimbare de direcție în China care, deși previzibilă, îngrijorează la nivel mondial pentru că dictatorul Xi Jinping și-a consolidat puterea și a dat semne că se îndreaptă spre o radicalizare.
Toate reformele lui Deng Xiaoping au fost aruncate la gunoi. China se întoarce la un sistem în care conducerea colectivă e înlocuită de concentrarea puterii în mâna unui singur om
După moartea cumplitului Mao Zedong – cel mai mare criminal din istoria umanității, cu peste 70 de milioane de morți la activ în rândurile propriului popor –, survenită în 1976, puterea a fost preluată în China de comunistul reformist Deng Xiaoping. Acesta a înțeles că regimul se va prăbuși dacă nu va reuși să-l schimbe astfel încât să aibă succes în plan economic. Deng a instituit o serie de reforme în toate planurile. A inventat sintagma „o țară, două sisteme”, deschizând treptat și controlat economia către capitalism și inițiativă privată, în timp ce Partidul Comunist rămânea unica formațiune politică.
Foarte importante au fost reformele din interiorul Partidului Comunist. O lege nescrisă impusă de Deng Xiaoping a fost aceea a conducerii colective. El a introdus, uneori cu forța, mecanisme care să nu permită nimănui să dețină puterea totală. O altă regulă a fost aceea că niciun conducător nu poate deține mai mult de două mandate în fruntea partidului. Deng însuși s-a retras la un moment dat, lăsând în prim-plan lideri comuniști mai tineri. De asemenea, a instituit o cutumă conform căreia niciun lider din Politburo (Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez) nu putea candida la un nou mandat dacă avea mai mult de 68 de ani.
Toate acestea au funcționat eficient în ultimele 4 decenii, iar Partidul Comunist Chinez a reușit să se reformeze, într-o anumită măsură, legitimându-se în fața propriului popor prin marile succese economice.
Venit la putere în 2012, în locul lui Hu Jintao, actualul președinte Xi Jinping – el însuși beizadea a unui veteran de la vârful puterii comuniste – a inițiat un proces de revenire la modelul clasic în regimurile comuniste, unde toată puterea se concentrează în mâinile unui singur om.
Congresul din weekend a confirmat această ruptură cu sistemul lui Deng: Xi Jinping a candidat și obținut al treilea mandat consecutiv, deși are 69 de ani, cu unul peste limita de vârstă fixată până acum. El a eliminat sistemul de conducere colectivă, umplând organismele de conducere ale Chinei cu oameni aleși pe criterii de fidelitate față de el. Foști demnitari moderați sau care nu făceau parte din anturajul lui Xi au fost trecuți pe linie moartă.
Xi a umplut structurile de conducere ale țării de fideli obedienți și radicali, înlăturându-i pe toți liderii moderați și pe cei care nu făceau parte din anturajul său
Și mai îngrijorător este că acești fideli puși în funcții de conducere de Xi la Congres sunt radicali, adepți ai liniei dure nu doar pe plan intern, dar și internațional.
Profesorul Crane anticipează că, în lipsa posibilității de a se mai legitima în fața poporului prin creștere economică și bunăstare adusă oamenilor, Xi Jinping va miza pe alte două cărți: naționalismul și întărirea controlului polițienesc asupra țării. Dintr-o serie de motive interne și externe deopotrivă (lipsa unor reforme economice, decizii strategice eronate luate în ultimii ani, războiul comercial cu Statele Unite, criza economică mondială, pandemia etc), China e de așteptat să încetinească tot mai mult ritmul creșterii. Asta va însemna o mare problemă pe piața internă a muncii, unde în fiecare an aproape 20 de milioane de tineri termină școala și trebuie să se angajeze.
Regimul lui Xi Jinping nu mai are ce să le ofere oamenilor, la schimb cu sugrumarea libertăților, iar nemulțumirile au apărut deja. Noua garnitură de conducere de la Beijing va reacționa întărind și mai mult controlul asupra oamenilor, pe plan intern, și agitând teme naționaliste pe plan extern – iar problema Taiwanului pică mănușă în acest context.
Xi Jinping este inițiatorul sistemului distopic din China, în care populația e urmărită video 24 de ore din 24 și notată cu credite sociale în funcție de care are acces sau nu la diverse facilități
Xi este cel care a inițiat niște experimente sociale de-a dreptul distopice în China, oamenii fiind supravegheați și monitorizați de stat pe toate căile posibile (monitorizarea telefoanelor mobile, sisteme de supraveghere video pretutindeni, dispozitive de recunoaștere facială, urmărirea în propriile case prin intermediul dispozitivelor electronice etc).
Populația chineză este clasificată printr-un sistem de punctaj social: în funcție de ceea ce faci, primești sau pierzi puncte. Cei care comit acte considerate ostile regimului primesc cele mai mari depunctări și devin niște paria: nu mai au voie să-și cumpere casă sau mașină, să circule cu trenul sau avionul etc. În plus, sistemul descurajează interacțiunea între oameni cu punctaj social mult diferit. Dacă o persoană care are punctaj mediu se întâlnește sau este prietenă, de exemplu, cu una depunctată masiv, va pierde la rândul său puncte.
Începând din 2020, după izbucnirea pandemiei, China a întărit și mai mult controlul asupra populației, sub pretextul politicii „Zero Covid”. Oamenii au ajuns la psihoză în masă, pentru că apariția a câteva cazuri duce la consemnarea în case a zeci de milioane de oameni, cu pedepse foarte dure pentru cei care sunt prinși pe stradă fără autorizație. Dacă într-un mall este depistat un caz suspect, toți cei dinăuntru sunt sechestrați acolo timp de 72 de ore.
Citiți mai jos analiza profesorului Sam Crane după realegerea lui Xi Jinping pentru încă 5 ani în fruntea Chinei.
Xi Jinping and the end of Deng Xiaoping’s strategy for political legitimation.
A thread
1/
„Xi Jinping și sfârșitul strategiei de legitimare politică a lui Deng Xiaoping.
După eșecurile maoiste colosale ale Marii Foamete a Marelui Salt și ale Revoluției Culturale, Deng a lucrat pentru a reconstrui legitimitatea guvernării autoritare a partidului unic. Două elemente-cheie ale strategiei sale au fost un tip de legitimitate legal-rațională și legitimitatea de performanță.
Legitimitatea legal-rațională (în sensul weberian) a însemnat în acest caz reconstruirea instituțiilor de partid, regularizarea proceselor decizionale și crearea unei baze a statului de drept. A fost un proces dificil în perioada de după maoism.
Deng a restabilit un program regulat al Congreselor partidului, a îndepărtat treptat vechea gardă de la putere și a încercat să insufle norme de succesiune politică. Uneori s-a contrazis pe sine însuși, folosindu-și puterea personală pentru a crea proceduri birocratice mai impersonale.
În acest context, conducerea colectivă a fost un mijloc important pentru legitimitatea legal-rațională, chiar dacă și aceasta părea să se bazeze pe echilibrarea facțiunilor personaliste de la vârful sistemului politic.
Dar utilizarea dengistă a dinamicii politice personaliste pentru a se îndrepta spre o bază legal-rațională mai impersonală pentru legitimitatea politică părea să funcționeze. Procesul de luare a deciziilor și succesiunea au fost mai instituționalizate. Acum, Xi s-a îndepărtat irevocabil de întregul proiect.
Conducerea colectivă a dispărut. Normele privind limita de mandat/limita de vârstă au dispărut. Echilibrarea facțională la vârf a dispărut. Doar Xi rămâne ca „nucleu”. Nu s-a întors la maoism, nici pe departe, dar s-a îndepărtat decisiv de dengism.
În ceea ce privește legitimitatea performanței, Xi ar fi fără îndoială fericit dacă o creștere economică robustă ar contribui la legitimarea hegemoniei partidului. Dar „noua normalitate” a unei creșteri mai lente nu a făcut decât să devină mai problematică și mai constrângătoare (ceea ce ar putea fi unul dintre motivele pentru care a centralizat atât de stenic puterea)
Creșterea economică nu se va relansa probabil fără reforme mai semnificative, ceea ce pare din ce în ce mai puțin probabil în momentul politic pe care l-a creat Xi. În plus, mediul internațional s-a întors împotriva RPC în moduri care au tăiat sursele externe de creștere.
Xi știe că nu se poate baza pe legitimitatea de performanță la fel de mult ca predecesorii săi post-Mao. Centralizarea în continuare a puterii în persoana sa limitează posibilitățile ca un alt lider politic să se folosească de deteriorarea condițiilor economice împotriva sa.
Dar înseamnă, de asemenea, că sunt necesare noi surse de legitimitate a regimului. Care vor fi acestea? Aceasta este marea întrebare. Poate că ne putem aștepta la un accent și mai mare pe naționalism (deși poate nu încă un atac diversionist asupra Taiwanului) și pe neotradiționalism.
Și, cel mai trist, în fața surselor limitate de legitimitate a regimului, ne-am putea aștepta, de asemenea, la o reprimare sporită, pentru care Xi are o capacitate sporită (a se vedea: Xinjiang).“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
