Radiotelescopul FAST, cel mai mare din lume (antena parabolică are diametrul de 500 de metri), a început să funcționeze sâmbătă, după trei ani de teste. Telescopul este creat pentru a detecta viaţa extraterestră, semnale din alte galaxii, exoplanete şi stele neutronice.
Proiectul Five-hundred-meter Aperture Spherical Telescope (FAST) a costat 180 de milioane de dolari și este de aproape două ori mai mare decât al doilea cel mai mare radiotelescop din lume, Arecibo Observatory din Puerto Rico, care are un diametru de 300 de metri.
FAST este format din 4.450 de panouri dispuse într-un carst care permite suportarea structurii, având configuraţia asemănătoare celei a Radiotelescopului Arecibo.
Spre deosebire de cel din Puerto Rico, care are o curbură sferică fixă, FAST foloseşte o optică activă, ce se reglează pentru a crea parabole în direcţii diferite, cu un diametru efectiv de 300 metri.
FAST are un diametru de jumătate de kilometru, formând o parabolică la fel de mare ca 30 de terenuri de fotbal alăturate, şi este unul dintre principalele hituri tehnologice ale programului ştiinţific chinez.
Inginerul-şef Jiang Peng spune că FAST „va deveni lider mondial” ca randament şi va permite, „treptat”, accesul astronomilor din întreaga lume.
De la începerea testelor, inginerul a descoperit 102 pulsari (stele neutronice care se învârt cu mare viteză şi emit periodic radiaţie electromagnetică), o cifră superioară – potrivit agenţiei naţionale Xinhua – celei descoperite de cercetătorii din Europa şi SUA în aceeaşi perioadă.
FAST este de 2,5 ori mai sensibil decât telescopul din Puerto Rico şi, potrivit cercetătorului Li Kejia de la Universitatea din Beijing, va permite explorarea a de patru ori mai multe porţiuni ale spaţiului decât cele mai puternice radiotelescoape de până acum, scrie Agerpres.
Radiotelescopul Arecibo din Puerto Rico
Propusă în urmă cu peste 20 de ani de astronomii chinezi, construcţia telescopului a fost încheiată definitiv în septembrie 2016 şi a implicat relocarea a peste 7.000 de locuitori care trăiau în zonă, într-un oraş situat la 10 km distanţă, pentru a „garanta randamentul” telescopului, fără interferențe umane.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În România se desfășoară o confruntare între reprezentanții diplomației SUA și cei ai Chinei. Miza sunt cele peste 5 miliarde de euro cât ar aduce în economie implementarea rețelelor de telecomunicație 5G care măresc semnificativ viteza de transmisie a datelor pe rețelele de internet.
SUA se opune participării la licitațiile pentru licențe de frecvență 5G pentru compania chineză Huawei, acuzată că oferă date și informații despre utilizatori guvernului comunist.
”Ambasadorul SUA a ponegrit tehnologia chineză 5G fără temei şi ne opunem ferm acestui lucru. De mult timp SUA şi-a dat toată osteneala să exagereze problemele de securitate ale tehnologiei chineze 5G, dar până în prezent, SUA n-a putut furniza nici o dovadă despre acest aşa-numit «risc de securitate». Abuzul puterii de stat şi oprimarea întreprinderilor din alte ţări prin intermediul mijloacelor politice sunt ruşinoase şi nu se potrivesc cu statutul de mare putere al SUA”, a transmis Ambasada Chinei la Bucureşti, marţi, printr-un comunicat de presă, citat de News.ro.
Nu există o ușă din dos pentru datele de pe Huawei
Sursa citată precizează că, după ani de revizuire, guvernul britanic, Oficiul Federal de Securitate IT (BSI) din Germania şi Comisia Europeană ”nu au depistat nicio «uşă din dos» evidentă în compania Huawei”.
”Pe când, lacune de securitate au fost depistate în mai multe companii tehnologice americane, fiind dezvăluite multe cazuri de «uşă din dos». Huawei şi-a exprimat disponibilitatea de a semna un acord fără <uşă din dos> şi de a fi supus testelor şi supravegherilor terţe. SUA poate să-şi asume acelaşi angajament? Huawei a investit şi a operat în România de mulţi ani şi nu a provocat niciodată pericole pentru securitatea cibernetică. Huawei a participat activ la construcţia reţelei de comunicaţii a României, a creat mii de locuri de muncă şi a adus contribuţii importante la veniturile fiscale, dezvoltarea economiei digitale şi a progresului social din România. Cooperarea pragmatică dintre China şi România a adus cele două părţi într-o comunitate strânsă de interese”, a mai transmis Ambasada Chinei.
Potrivit comunicatului, Guvernul Chinei încurajează întotdeauna întreprinderile chineze să desfăşoare cooperarea economică şi comercială în diferite domenii, inclusiv telecomunicaţii şi energie, pe baza respectării normelor internaţionale şi a legilor ţării respective.
Discuții pe 5G cu comuniștii chinezi
Ambasadorul SUA la Bucureşti Adrian Zuckerman a participat, vineri, la Timişoara, la ceremonia de dezvelire a plăcii din bronz pe care preşedintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump o dăruieşte oraşului în semn de omagiu adus eroilor care s-au jertfit pentru libertate, la 30 de ani de la Revoluţie.
„E fantastic. România a făcut lucruri pe care nu puteam să mi le imaginez. Din păcate,sunt multe alte lucruri de făcut. Sunt o mulţime de influenţe maligne din păcate, care vin de la vecinii din nord, din păcate sunt influenţe de la chinezii comunişti. Şi acum, la 30 de ani de când au căzut comuniştii, este straniu să avem discuţii pe chestiuni ca 5G cu chinezii comunişti. Îmi pare rău că se întâmplă aşa ceva. Trebuie să mergem înainte şi trebuie tot timpul să ţinem minte cum s-a câştigat. Se fac paşi importanţi în fiecare zi. Am avut săptămâna asta discuţii cu preşedintele Iohannis, cu primul ministru Orban şi au idei să meargă înainte şi să facă multe avansuri împotriva corupţiei pentru ca România să poată să avanseze pe toate fronturile, economic, militar, industrial. E singurul fel de a merge înainte. Am urmărit cu multă atenţie şi ce îmi aduc aminte cel mai mult e că lucrurile acestea au început în Germania şi în alte ţări şi nu pot spune ce bucuros am fost când am văzut că începe şi în România. România a fost ultima şi, din păcate, România nu este complet eliberată. Sper că ce a început acum 30 de ani să se completeze în viitorul apropiat”, a precizat Zuckerman.
Guvernul României se pregătește de organizarea licitațiilor, dar reprezentanții acestuia nu sunt prea încântați să ofere licențe companiei chineze Huawei cu toate garanțiile oferite de oficialii acestei țări.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La o săptămână de când forțele democratice au câștigat alegerile din Hong Kong, s-a desfășurat primul marș împotriva autorităților chineze care au înăbușit protestele și au încercat să le deturneze.
Poliţia din Hong Kong a arestat duminică 11 persoane pentru ”posesie de arme de foc fără permis”, cu câteva ore înaintea începerii unei demonstraţii la care sunt aşteptaţi să participe un număr mare de localnici, transmite Reuters, citat de Agerpres.
În timpul operaţiunii au fost capturate un pistol Glock şi peste 100 de cartuşe. Este prima dată când poliţia acuză că arme de foc, care sunt strict interzise în Hong Kong, sunt confiscate pentru presupusă intenţie de a folosire în legătură cu protestele izbucnite în iunie în fosta concesiune britanică.
Poliţia a anunţat pe pagina sa de Facebook că a ”primit informaţii care sugerează că unele persoane care a participat deja la o adunare ilegală intenţionează să atace cu arme forţele de poliţie astăzi”.
Organizatorul marşului de duminică, cu două zile înaintea marcării Zilei internaţionale a drepturilor omului, este Frontul Civic pentru Drepturile Omului (CHRF). Acesta a organizat manifestaţiile la care au participat chiar şi 1 milion de persoane în fiecare weekend din iunie.
Protestele pentru democrație din Hong Kong au slăbit mult regimul chinez care a dorit să-și impună politica în insula-metropolă.
Hong-Kong a fost teritoriu britanic până în anul 1997 când, în urma unei înțelegeri istorice cu China, acesta a fost cedat de către britanici. Una dintre condițiile cedării a fost păstrarea sistemului democratic, sistem pe care Partidul Comunist Chinez încearcă să-l înlăture.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bate vânt de sovietizare în televiziunile din România. Înregimentarea oficială a Realitatea Plus (fosta Realitatea TV) în frontul de propagandă al PSD a făcut ca, în acest moment, trei moguli să tragă cu partidul infractorilor: Voiculescu, Ghiță și Gușă. Vestea proastă vine dinspre Pro TV, care până acum mai echilibra cât de cât balanța democrației în mass-media.
De o săptămână, Pro TV a ajuns, în mod oficial, în mâinile cehului Petr Kellner. Un mogul de doar 55 de ani, devenit cel mai bogat afacerist din țara sa. Prezent încă din anii ’90 la Moscova și Sankt Petersburg, unde – cu complicitatea statului rus și a lui Cladimir Putin personal – s-a îmbogățit pe spatele oamenilor naivi ademeniți să cotizeze la un fond de cecuri. Un fel de FNI românesc.
Kellner are o avere de 15,5 miliarde de dolari, potrivit specialiștilor în evaluări de la celebra revistă „Forbes”.
Ziaristii.com vă arată cine este cu adevărat Petr Kellner: afacerile sale din Rusia și legăturile cu președinții Vladimir Putin și Milos Zeman. Cine va da linia în cel mai influent post de televiziune din România. Informațiile sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Prin Kellner, Putin ar putea trece la un alt nivel al propagandei anti-democratice și anti-occdentale în România. Oficine de genul Sputnik.md par glumițe pe lângă ce ar putea deveni Pro TV în „era Kellner”.
Țeapă colosală cu fondul de cecuri Petru cel Mare (FNI-ul rusesc)
Petr Kellner a început să facă afaceri în Rusia în anul 1993, la vârsta de 29 de ani.
A creat mai multe fonduri financiare la Sankt Petersburg și Moscova. Cel mai cunoscut dintre ele s-a numit Petru cel Mare. Ce a țintit: să-i escrocheze pe oamenii naivi, mulți dintre ei săraci, visători la o viață mai bună. Evident, hoțiile sale au funcționat de comun acord cu autoritățile din acea vreme. A participat activ la privatizarea cecurilor (certificatelor, voucherelor) rusești, într-un proces de privatizare ce a semănat cu cel din România.
Președinte era Boris Elțîn, primul șef de stat al Federației Ruse. Dar Kellner i-a atras în cursă pe cetățenii obișnuiți cu ajutorul lui Vladimir Putin. Fostul colonel KGB (pe care schimbările din 1989 l-au găsit la post în Republica Democrată Germană, aflată sub ocupație militară sovietică) era pe atunci, în anii ’90, viceprimarul marelui oraș Sankt Petersburg și șeful Comisiei pentru relații externe din cadrul Primăriei. Se ocupa de așa-zisa promovare a investițiilor străine, pe fondul începutului privatizării în Rusia.
Prin intermediul lui Putin, Kellner a colectat de la „investitorii” de rând circa 100.000 de vouchere. Inițial, pentru un voucher li s-a plătit 40 de dolari, apoi doar 10 și în final 5! Prețul s-a stabilizat până în primăvara lui 1994 la 20 de dolari pe bucată.
Cu ajutorul lor, Putin și Kellner au achiziționat acțiuni la 130 de companii rusești. Conform site-ului versia.ru, activele cehului au inclus acțiuni la companii de energie, comunicații și chiar la fabrica de cusut Pavlovo-Posad Igla. Scopul: să revândă ulterior acele societăți sub o formă sau alta.
Dar, copie la indigo cu FNI-ul românesc, fondul financiar Petru cel Mare s-a prăbușit câțiva ani mai târziu. Micii „investitori” au rămas cu ochii-n soare, iar „rechinul” Kellner s-a ales cu 50 de milioane de dolari. O sumă astronomică pentru Rusia acelei perioade. Ca să scape basma curată, el și-a declarat falimentul: a susținut că a pierdut 500 de milioane de dolari! Exact ca Vîntu, dar la altă scară, cu alte cifre.
După criza din Rusia, în 1998, Kellner s-a întors în Cehia. Unele active din fondul Petru cel Mare le-a vândut grupului slovac Eastfield, care a rămas pe piața rusă prin afaceri în domeniul cerealelor.”Cetățenii de bună-credință au încercat să afle dacă ar putea să obțină ceva pentru bonurile lor privatizate, pe care le-au investit în fondul Petru cel Mare. N-au găsit calea spre adevăr. În 2003, fondul a fost lichidat definitiv”, au dezvăluit ziariștii de la site-ul versia.ru.
Putin a fost investigat de o comisie a Consiliului Legislativ al orașului Sankt Petersburg. Aceasta a ajuns la concluzia că el a produs pierderi de 93 de milioane de dolari la nici un an de când a fost numit în fruntea Comisiei pentru relații externe. Ce măsură s-a luat? Concedierea lui, dar efectele ei s-au produs doi ani mai târziu. Prea târziu! Influent și bogat, pe fondul prăbușirii regimului Elțîn, Putin era deja propulsat de forțe invizibile spre Kremlin. Trecutul său de ofițer KGB lucra intens.
Al doilea descălecat în Rusia: cel cu banca Home Credit
Anul 2000: după un mandat de un an ca prim-ministru, Vladimir Putin devine al doilea președinte al Federației Ruse, după ce Boris Elțîn i-a cedat scaunul. Tot atunci, Petr Kellner revine în Rusia cu noi afaceri.
Zecile de milioane de dolari câștigate la prima sa escapadă pe piața rusă au fost investite în firma sa, PFF, fondată în 1991, prin care a înghițit o grămadă de firme privatizate de statul ceh.
Noul proiect al lui Kellner, la a doua sa apariție în Rusia, a fost Home Credit and Finance Bank, societate specializată în emiterea de împrumuturi de consum pentru populație. Această bancă a invadat piața în mod agresiv, fără a cheltui vreun ban pentru publicitate. Șapte ani mai târziu, banca lui Kellner avea deja 27 % din piața creditelor de consum și 10,5% din piața cardurilor de credit. Numărul clienților a depășit 15 milioane!
Dincolo de activitatea sa bancară fructuoasă, cehul a pus și bazele celei legate de asigurări. Concomitent, o filială a companiei sale PPF din Cehia a început să lucreze cu banca Home Credit din Moscova.
În primăvara anului 2003, Kellner era atât de influent în afacerile rusești, încât a reușit să pună pe butuci Banca Standard Rusă (concurenta sa). Prin Home Credit, ajutat de regimul diabolic al lui Putin, a emis împrumuturi către populație prin rețeaua de magazine Technosila. Deși produsele celor două bănci erau cam aceleași, Kellner a oferit o rată a dobânzii de împrumuturi cu 10 % mai mică decât cea a Băncii Standard Rusă.
Profiturile au crescut rapid. Trei ani mai târziu, Kellner a deschis filiala Home Credit Kazahstan.
„Da, îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”
Petr Kellner mai deține în Rusia și compania PPF Real Estate. Aceasta face parte din PPF Real Estate Holding BV, fondată în anul 2010.
Activitatea principală a PPF Real Estate este furnizarea de servicii în domeniul construcțiilor și al managementului imobiliar în Europa Centrală și de Est.
Printre principalele facilități ale lui Petr Kellner în Rusia se numără complexul industrial South Gate (187.000 de metri pătrați) și parcul logistic Trilogy (107.000 de metri pătrați).
Este unul dintre „regii imobiliarelor” din Rusia. Ocupă locul 22 în Topul Forbes, întocmit pe acest segment, cu nu mai puțin de 85 de milioane de euro câștigați din chirii prin compania sa PPF Reale Estate Russia.
Vladimir Putin
Kellner acordă interviuri presei naționale din Cehia de două ori pe an. Într-unul din ele, în 2012, întrebat de jurnaliștii de la DNES dacă PPF va favoriza realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte, mogulul ceh a răspuns tranșant: „Da. Îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”. A fost o confirmare a faptului că între el și Putin există o relație extrem de strânsă, fondată în anii ’90, când actualul „țar” de la Kremlin i-a deschis drumul spre afaceri în Rusia, dar și pe cel de mare miliardar.
Vizită în China cu președintele pro-rus al Cehiei, Milos Zeman
„Kellner nu e nevoit să mituiască pe nimeni”, a răspuns miliardarul altor întrebări legate de corupția din țara sa, în același interviu din 2012. „Cel mai surprinzător răspuns al lui Kellner a fost legat de întrebarea privind corupția din Republica Cehă. Miliardarul consideră că actele de corupție din țara noastră sunt mai rele și mai mari decât în Rusia”, notează site-ul ceskapozice.lidovky.cz.
Milos Zeman
Noul boss al televiziunii Pro TV se află în relații deosebit de strânse și cu actualul președinte al Cehiei, reales în funcție la scrutinul de anul trecut. Un rusofil convins, prieten la cataramă cu Vladimir Putin, Milos Zeman a fost sprijinit intens în campania electorală de Petr Kellner. El a reușit să câștige alegerile din al doilea tur, deși în 2014 coborâse de la 58% la 37 % în ceea ce privește încrederea populației, tocmai din cauza asocierii sale cu Rusia. Dar și pentru susținerea integrității teritoriale a Chinei, incluzând Tibetul și Taiwanul.
Zeman l-a luat pe Kellner în delegația oficială care a vizitat China în 2014, când s-a întâlnit cu președintele celei mai populate țări din lume. „Mulți asociază simpatiile președintelui ceh față de China și Rusia cu interesele comerciale ale celui mai bogat antreprenor din Republica Cehă, Petr Kellner. Acesta a luat parte la o călătorie oficială în China și chiar a participat la o întâlnire între președintele Cehiei și cel al Republicii Populare Chineze. Kellner activează pe piața asigurărilor rusești. Probabil, astfel de legături strânse au fost stabilite în timpul campaniei lui Milos Zeman, din moment ce oficialii săi nu au dezvăluit sursele tuturor fondurilor primite de președinte pentru publicitate”, scria în 2014 siteu-l Ecoul Caucazului.
„Cireașa de pe tort a fost aceea că Zeman s-a întors din China în Cehia nu cu avionul prezidențial, ci cu avionul privat al companiei miliardarului Petr Kellner, PPF. Kellner a participat și la negocierile președintelui ceh cu președintele chinez Xi Jinping. Grupul PPF al lui Kellner și partenerii săi de la J&T sunt implicați în mod activ pe piața chineză – la fel ca pe cea rusă, unde PPF, în anii 2000, a devenit unul dintre cei mai mari investitori în sectoarele financiare (Home Credit) și asigurări (Ingosstrakh). Zeman explică abordarea pragmatică a relațiilor cu China prin interesele de afaceri, promovarea investitorilor cehi pe piața chineză și atragerea investitorilor chinezi în Republica Cehă. Mulți lobby-iști au o opinie similară în legătură cu Rusia. Același Peter Kellner, din 2012, a sprijinit direct realegerea lui Putin în funcția de președinte”, au menționat ziariștii de la Radio Svoboda.
La sfârșitul lunii august a anului 2016, Kellner a decis să vândă lanțul de magazine de electrocasnice și electronice Eldorado, a doua cea mai mare companie de pe piață din punct de vedere al veniturilor și al numărului de magazine din Rusia. Cumpărător: grupul Safmar, controlat de Mihail Gutseriev, cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 5,65 milioane de dolari. „Pachetul principal de 80% din titlurile Eldorado, prin intermediul a două companii off-shore, aparține concernului ceh PPF, care gestionează, de asemenea, companii de asigurări, operatori mobili, bănci și are acțiuni în întreprinderi industriale. Conform raportului anual PPF, până la sfârșitul anului 2015, valoarea activelor corporației a ajuns la 21,6 miliarde de euro. Fondatorul și proprietarul PPF este omul de afaceri Peter Kellner, care deține 98,92% din companie”, notau jurnaliștii de la site-ul rusesc rbc.com înaintea tranzacției.
Biografia unui miliardar al tranziției de la comunism la capitalism
DATE PERSONALE. Petr Kellner s-a născut în anul 1964, în orașul cehoslovac Ceska Lipa, situat la granița cu fosta RDG (actualmente Germania). Omul de afaceri încearcă să nu menționeze originea sa nici în documentele de afaceri, nici în interviuri. Conform rapoartelor neconfirmate, numele tatălui său era Iosif. Acesta a lucrat într-unul din institutele locale de cercetare. Tot acolo a muncit și fratele său mai mare, Peter Jan.
STUDII. De mic copil, Petr s-a mutat cu familia sa în centrul regional din Liberec. Acolo a absolvit Liceul Economic. În 1982 a ajuns în Capitală, înscriindu-se la Facultatea de Economie a Universității din Praga, pe care a absolvit-o în 1986.
PRIMUL JOB. Kellner a început să lucreze ca referent în corporația de stat Stroyimport, ocupându-se cu furnizarea de echipamente străine până în 1989.
ASISTENT. Până la „Revoluția de catifea” din Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989), Kellner s-a angajat ca asistent la studioul de film Barrandov.
ACTOR. În perioada sa scurtă petrecută la acel studio de film, Kellner a jucat un rol episodic în pelicula „Timpul servitorilor”.
VÂNZĂTOR. În 1990, el s-a angajat la compania Impromat. Ocupație: importul și vânzarea de mașini de copiat ale companiei japoneze Ricoh. Compania funcționează și în prezent. Vinde nu numai echipamente de birou, ci și aparate de aer condiționat, fiind distribuitorul oficial al Fujitsu în Republica Cehă. În perioada sa la Impromat, Kellner l-a întâlnit pe viitorul său partener de afaceri, Milan Winkler. Acesta furniza componente computerizate din țările asiatice unor persoane juridice din orașul său natal, Teplice, din nord-vestul Boemiei. „Am decis să organizăm un fond de investiții. Ne-a fost imediat clar că aceasta este singura modalitate de a participa la distribuția pe scară largă a averii: privatizarea cecurilor”, și-a amintit Winkler. Adică, exact ceea ce Petr Kellner avea să extindă și în Rusia, la o scară mult mai mare.
SPECULANT. Sistemul de privatizare propus de Ministerul Finanțelor din Cehoslovacia l-a inspirat pe Kellner să adopte modelul voucherelor din Rusia câțiva ani mai târziu. Până la „Revoluția de catifea”, Cehoslovacia avea cel mai puternic sector de stat al economiei din estul Europei.
PRIMUL FOND. Imediat după intrarea în vigoare a primei legi de privatizare din Cehia, Kellner și Winkler au înregistrat societatea WIKA în Teplice, în februarie 1991, pentru care ulterior au primit o licență pentru crearea unui fond de investiții. Câteva luni mai târziu, în septembrie, au organizat Primul Fond de privatizare, prescurtat PPF, pentru a se pregăti de privatizare.
CAPITAL. Fondul era subțire: 100.000 de coroane cehoslovace (echivalentul a 6.000 de dolari). În căutarea investitorilor, Kellner și Winkler i-au convins pe acționarii fabricii de sticlă de stat Sklo Union din orașul Teplice să investească 20 de milioane de coroane sub formă de finanțare a datoriei și o creștere a capitalului social. În schimb, șeful Sklo Union, Stepan Popovich, s-a alăturat Consiliului de Administrație al PPF și a devenit acționar minoritar al fondului (ulterior și-a vândut pachetul către Kellner).
PUBLICITATE. Odată cu începerea campaniei de privatizare, la care au participat 434 de firme din Cehoslovacia, PPF a lansat o campanie publicitară agresivă, atât la televizor, cât și la radio, recurgând la serviciile popularului actor Joseph Dvorak. Drept urmare, PPF a strâns 1,4% din totalul tichetelor din țară și a ocupat locul 11 din punct de vedere al capitalizării. După dezmembrarea Cehoslovaciei în 1993 (în Cehia și Slovacia), a avut loc al doilea val de privatizare, unde PPF a reușit să obțină 2,1%. După aceea, fondul și-a manifestat influența asupra a 202 de companii.
RUPTURA DE WINKLER. La câțiva ani după lansarea cu succes a PPF, între Kellner și Winkler s-au declanșat mai multe conflicte. Winkler l-a acuzat pe Kellner că a încercat să-și „dilueze” afacerile în cadrul PPF prin emiterea de facturi false în contul său. El și-ar fi cumpărat masiv propriile acțiuni, ca să evite un sechestru. Și-a creat un nou fond PPF, devenind proprietar deplin în 1995, în timp ce activa deja pe piața rusă.
SUCCES. În 1995, PPF-ul lui Kellner a cumpărat 20% din cea mai mare companie de asigurări din Cehia (CSK).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Compania a anunţat că va creşte transparenţa prin măsuri precum afişarea mai multor informaţii despre deţinătorul unei pagini pe Facebook şi va eticheta mai vizibil conţinutul marcat ca fiind fals de către controlori independenţi.
Facebook a anunţat noi măsuri pentru combaterea dezinformării, în perspectiva alegerilor prezidenţiale americane care vor avea loc în noiembrie 2020, în aceeaşi zi în care a dezvăluit eliminarea unei reţele de conturi ruseşti pe Instagram care aveau ca ţintă alegători americani, transmite Reuters, citat de News.ro.
Mark Zuckerberg reacționează la criticile că Rusia se amestecă din nou în campania electorală din SUA
Facebook a fost criticată în ultimele săptămâni din cauza politicii de a excepta de la verificări reclamele politicienilor, provocând nemulţumirea candidaţilor prezidenţiali democraţi Joe Biden şi Elizabeth Warren.
Săptămâna trecută, directorul general al Facebook, Mark Zuckerberg, a apărat această politică, afirmând că media socială a creat moduri de exprimare transformatoare, care nu trebui închise.
În aceeaşi zi, campania Biden a cerut eliminarea unei reclame aparţinând unui comitet de acţiune politică, nu unui politician, care ar conţine afirmaţii false despre fostul vicepreşedinte american. Katie Harbath, director pentru politici globale în domeniul alegerilor la Facebook, a spus că dacă reclama, în prezent inactivă, va rula din nou, va fi trimisă la terţe părţi pentru verificare.
Fără campanii pe Facebook care descurajează votul
Una dintre măsurile care vor fi introduse de Facebook este acea de a descuraja campaniile de pe rețeaua socială care încurajează alegătorii să stea acasă în ziua votului.
O altă decizie este aceea că Facebook va marca toate mesajele transmise de presa controlată de stat astfel încât oamenii să perceapă că mesajul este unul care poate fi subiectiv.
Facebook, Twitter şi YouTube, serviciul de streaming video de la Google, au atras atenţia recent, după ce au afişat reclame ale presei chineze de stat care critică protestatarii din Hong Kong. Această decizie vine să blocheze campanii ale unor guverne nedemocratice care vor să compromită protestele cetățenilor.
”Concluzia este că alegerile s-au schimbat semnificativ începând din 2016, iar Facebook s-a schimbat la rândul ei”, a afirmat Zuckerberg, citat de News.ro.
”Ne confruntăm tot mai mult cu atacuri sofisticate din partea unor state precum Rusia, Iran şi China, dar am încredere că suntem mai pregătiţi”, a arătat Zuckerberg.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vineri, 27 septembrie, Simona Halep a împlinit 28 de ani. Ea a ales să-și petreacă ziua de naștere pe Marele Zid Chinezesc, alături de întreaga echipă și de iubitul ei, Toni Iuruc.
Simona Halep a avut un mesaj și pentru australianul Darren Cahill, fostul și viitorul ei antrenor (cei doi vor relua colaborarea în ianuarie 2020, după un an de întrerupere).
„Înarmată” cu o șampanie, tenismena de pe locul 6 mondial și-a făcut multe fotografii pe Marele Zid, alături de iubitul ei (Toni Iuruc), de antrenor (Daniel Dobre) și de preparatorul fizic (Teo Cercel). Pozele au fost postate pe conturile ein de Instagram și Facebook.
„Te așteptăm și pe tine, Darren!”, a scris Simona pe Instagram.
Simona și mâna lui Toni Iuruc
Fostul lider mondial se află la Beijing, acolo unde va lua parte la China Open, ultimul turneu din categoria Premier Mandatory al anului.
Tragerea la sorți a turneului de la Beijing a avut loc hiar de ziua Simonei. Tenismena română, aflată în recuperare după accidentarea suferită în turneul de la Wuhan (unde a abandonat în partida cu rusoaica Elena Rybakina), a primit cadou un meci mai ușor în turul 1, cu o jucătoare ce va veni din calificări.
În cazul calificării în turul 2, Simona Halep o va întâlni pe învingătoarea dintre rusoaica Ekaternia Alexandrova și o altă jucătoare venită din calificări.
Românca se află pe jumătatea de tablou unde se mai găsesc Karolina Pliskova, Bianca Andreescu, Naomi Osaka și Carolione Wozniacki.
Miza acestui turneu este mare. Simona încearcă să-și îmbunătățească punctajul pentru a încerca să urce din nou în Top 5 și să se apropie de Top 3, dar și pentru a-și asigura matematic calificarea la Turneul Campioanelor de la Shenzhen. La acest turneu de sfârșit de an se califică primele 8 tenismene din ierarhia alcătuită pe baza rezultatelor din 2019.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dincolo de declarațiile politice, întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump a avut o finalitate concretă, de mare importanță strategică: Declarația comună semnată de cei doi președinți, dublată de memorandumul semnat de ambasadorii George Maior și Hans Klemm.
Declarația comună semnată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump stabilește agenda relațiilor bilaterale pe viitor, proiectând în mod evident interesele strategice ale SUA în relația cu China și Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Iar România face parte din zona de interes a SUA în aceste două domenii, precum și în cel militar, evident.
America încearcă să țină România departe de pericolul de a deveni prizoniera Chinei în zona telecomunicațiilor (pericolul Huawei) și a Rusiei în domeniul energetic (pericolul Gazprom).
Cristian Pantazi a sintetizat, pe G4Media.ro, cele mai importante decizii din documentele semnate la Washington.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
China comunistă e pe cale să transforme Hong Kong-ul într-o amintire a măreției de odinioară. Statutul special al fostei colonii britanice, care a revenit la China în 1997, este călcat în picioare de regimul de la Beijing.
Autoritățile comuniste de la Beijing au emis marţi un avertisment dur către protestatarii din Hong Kong, ameninţând că „cei ce se joacă cu focul vor pieri de foc”, transmit agenţiile internaţionale de presă, preluate de Agerpres.
Masacrul din Piața Tienanmen
Amenințările guvernului chinez la adresa protestatarilor din Hong Kong, care nu acceptă călușul administrativ și ideologic al regimului comunist, amintește lumii libere de masacrul din Piața Tienanmen, din capitala Beijing, care a avut loc în noaptea de 3-4 iunie 1989.
Represiunea sângeroasă a fost calea prin care guvernul comunist de atunci a considerat că trebuie stopate protestele anti-comuniste și pro-democrație. În prima linie a răzmeriței s-au aflat studenți și intelectuali, inspirați de perestroika lui Gorbaciov și de schimbările radicale care începuseră în Europa de Est.
Protestele au forțat limitele exprimării politice în China sfârșitului de secol XX. Prețul plătit a fost însă unul dureros: circa 3.000 de morți, arestări în masă și spulberarea iluziei că un regim comunist poate fi reformat.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Dezbaterile din Congresul SUA scot la lumină lucruri terifiante. Guvernul României e pe cale să înrobească România față de China, printr-o afacere tenebroasă, netransparentă, cu accente mafiote.
Dialogul purtat între un congresman republican și un secretar de stat arată dimensiunile grozăviei ticluite la București. Într-o tăcere totală, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar), a semnat miercurea trecută un acord preliminar cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN), pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
PSD, ALDE și propaganda lor televizată au făcut zgomot pe multe alte subiecte, unele de-a dreptul ridicole, dar n-au suflat o vorbă despre înțelegerea cu chinezii.
Americanii au aflat și s-au alarmat. Trupele americane din Dobrogea apără integritatea teritorială a României, avioanele și navele americane înfruntă agresivitatea rusească din Marea Neagră, iar la câteva zeci de kilometri distanță sunt invitați chinezii, să controleze domeniul nuclear al României!
Gravitatea situației este redată foarte bine în întrebarea pusă de Adam Kinzinger, congresman republican de Illinois, secretarului Energiei, Rick Perry, într-o dezbatere din Subcomisia pentru energie a Congresului SUA.
Kinzinger a făcut mai întâi o scurtă informare: „Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de Guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.), unde avem soldați americani”.
Apoi, congresmanul Kinzinger a lansat întrebarea: „Din punctul de vedere al securității naționale, sunteți îngrijorat din cauza acestei investiții a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”. Ministrul Perry a răspuns: „Da”.
Plină de substanță este și următoarea întrebare adresată de congresmanul Kinzinger secretarului Energiei: „Cum ne putem angaja cu România astfel ca procesul de selecție să fie transparent și corect?”.
Așadar, în Congresul american există bănuieli sau chiar informații că procesul de selecție, pentru Cernavodă, nu e transparent și corect.
Mai mult: oferta companiilor americane a fost refuzată de Guvernul României, fiind preferată cea a chinezilor.
Și o altă certitudine a americanilor: influența crescândă a Chinei în România
Situația e foarte gravă. America este partenerul nostru strategic, ea ne apără de eventuale pericole, dar Guvernul PSD-ALDE refuză America atunci când e vorba de investiții strategice!
Dacă ar fi fost aleasă o ofertă europeană, ar fi de înțeles: România e parte a Uniunii Europene, avem interese comune. Dar să sfidezi atât Europa, cât și SUA, adică să-ți ignori partenerii strategici, este o decizie pe cât de scandaloasă, pe atât de periculoasă pentru securitatea României.
Acesta este un caz care trebuie pus urgent pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Iar mișmașurile lui Dragnea & Tăriceanu cu chinezii trebuie oprite de urgență!
Nu doar relațiile României cu Uniunea Europeană sunt puse în pericol de guvernarea PSD-ALDE, ci și cele cu partenerul strategic de peste Ocean. Două voci importante de la Washington – un congresman și un ministru – atrag atenția asupra pătrunderii periculoase a Chinei la Centrala nucleară de la Cernavodă.
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că Guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat, într-o dezbatere din Subcomisia pentru energie a Congresului SUA, dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de kilometri distanță de baza militară de la Mihail Kogalniceanu, Perry a spus „Da”, informează G4Media.ro.
Adam Kinzinger, congresman din Illinois, i-a adresat ministrului Perry următoarea întrebare: „Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de Guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.), unde avem soldați americani. Din punctul de vedere al securității naționale, sunteți îngrijorat din cauza acestei investiții a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”. Perry a răspuns: „Da”.
Dialogul Kinzinger – Perry, în imaginile de mai jos, de la minutul 1.44.00.
Congresmanul i-a adresat secretarului Perry o nouă întrebare: „Cum ne putem angaja cu România astfel ca procesul de selecție (la Cernavodă) să fie transparent și corect?”.
Secretarul american al Energiei a spus că va merge în România „în prima săptămână din iunie”, după ce recent s-a întâlnit la Bruxelles cu vicepremierul României. Perry a mai spus că Guvernul SUA este într-un „dialog activ cu prietenii noștri pe câteva proiecte nucleare”.
Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar), și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
Administrația Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influența politică și economică în creștere a Chinei în Europa.
