Luptătorul Cătălin Moroșanu a reacționat în premieră după ce Sergiu Ciobotariu, tânărul venit cu calul la maternitate să-și vadă soția și copilul nou-născut, a vândut casa primită cadou din campania de donații organizată de sportiv. Într-o declarație încredințată site-ului As.ro, Moroșanu spune că, fără semnătura sa, casa nu putea fi vândută, iar el a refuzat, deși a fost contactat de niște persoane care i-au propus acest lucru.
Sportivul spune că se simte foarte dezamăgit și că nu înțelege, pur și simplu, de ce ar vrea cineva să renunțe la o casă cu tot confortul ca să se întoarcă într-un loc unde nu are absolut nimic, nici măcar cu ce se înveli.
Cazul tânărului Sergiu a devenit celebru în România astă-toamnă, când acesta s-a dus călare la maternitate, să-și vadă soția care născuse. Opinia publică a fost impresionată de situația familiei, care se zbătea într-o sărăcie cruntă.
Cătălin Moroșanu s-a implicat într-o campanie de donații și a obținut pentru Sergiu, soția și copii săi o casă complet utilată, într-un cartier respectabil.
Dar de curând s-a aflat că Sergiu a vândut casa primită cadou și s-a întors în mahalaua de unde plecase! Vecinii de la fosta locuință, dar și de acolo unde s-a întors, au susținut că acesta a ținut-o în petreceri cu muzică dată la maximum și că s-a afișat cu mașini “șmechere”, dar nu e clar dacă acuzațiile au fost reale sau doar rodul unor invidii.
Dincolo de speculații, cert este că Sergiu și-a adus familia înapoi, în casa fără utilități unde, după cum povestește Moroșanu, n-avea nici măcar cu ce să se învelească.
Declarația lui Cătălin Moroșanu despre întorsătura cazului umanitar în care s-a implicat acum câteva luni
- Când o să mă duc la Iaşi o să am o discuţie cu el şi o să îl întreb: «Bă, de ce te-ai întors în sărăcie?». Sunt foarte dezamăgit. Eu aveam semnale că ar vrea să facă chestia asta. Chiar m-a sunat cineva care voia să cumpere casa lui Sergiu. Şi i-am zis: «Cum să cumperi casa lui Sergiu? Nu îţi vând casa lui Sergiu pentru că e luată din donaţii». Una la mână!
- Banii au fost strânşi din donaţii. Sute de mii de români au pus mână la mână să îi îndeplinească visul unui om. Acum ce fac? Îmi bat joc de banii lor? De dorinţa lor de a ajuta pe cineva? Nu am fost de acord să vând casa pentru că trebuia semnătura mea.
- În momentul în care am cumpărat imobilul i-am pus o clauză în contract şi i-am spus că timp de 5 ani nu are voie să înstrăineze imobilul. El nu are voie să înstrăineze bunul respectiv. Acum eu nu ştiu ce tertip financiar a folosit. Poate a închiriat-o sau ceva de genul.
- L-am luat dintr-o mahala, nu avea gaze curent. Nu avea nimic. Stătea într-un bordei, era acoperit cu covoare. Nici măcar nu era făcut din chirpici. Nu avea nimic. Şi îi iau o casă şi cu internet, proprietarul i-a lăsat tot, toată mobilă. Avea şi baie, avea tot. Avea şi în spate o bucată de teren unde putea să priponească şi calul. I-am dat tot.
- Sunt dezamăgit, dar asta nu înseamnă că vom mai ajuta alţi oameni. Mi-e milă de copii lui. Poate copiii aveau şansa să crească într-un mediu mai bun, să se ducă la şcoală. Acolo, în mahalaua aia la ce şcoală să se ducă? Cine îi primeşte? Copiii ăia ce educaţie vor avea?