Etichetă: case

  • Consilierii PNL și USR-PLUS au refuzat construirea unui bloc într-un cartier de case din Constanța. Decizia – neobișnuită pentru România

    Un lucru firesc, de bun-simț și la mintea cocoșului pentru un om normal, precum acela ca administrația locală să nu permită construirea de blocuri în cartierele de case, a ajuns atât de rar în România, încât merită semnalat. Consilierii USR și PNL din Constanța au votat împotriva unui proiect care prevedea ridicarea unui bloc de 3 etaje într-o zonă de case, scrie Info Sud-Est.

    Avizul negativ pentru asemenea inițiative era inexistent în epocile Mazăre și Făgădău, dar se poate extinde lejer la foarte multe orașe din România.

    La Constanța, noua Comisie de Urbanism are doi consilieri PNL (Daniel Tatu și Mihaela Andrei), doi USR (Cristiana Popescu și Cătălin Iacob) și unul PSD (Costin Răsăuțeanu, fost viceprimar pe vremea lui Făgădău).

    Singurul care a votat favorabil construirii de bloc cu 3 etaje în zona de case a fost PSD-istul

    PSD-istul a votat pentru acordarea dreptului de a se construi blocul în cartierul de case, dar a fost singurul care a făcut asta. Ceilalți 4 au votat contra, așa că proiectul a căzut.

    Pe pagina de Facebook a Primăriei Constanța li s-a reamintit “investitorilor” că nu va mai fi permisă ridicarea de blocuri printre casele oamenilor. Acolo unde specificul zonei este cu locuințe individuale nu se pot construi locuințe colective: “Primăria Municipiului Constanța nu a avizat favorabil un plan urbanistic zonal prin care, într-un cartier de case, ar fi urmat să se construiască un bloc. Inițiatorul acestui PUZ intenționa să ridice un imobil D+P+3 niveluri cu funcțiunea de locuire colectivă pe un teren situat pe Strada Ion Lahovari la intersecție cu strada Ioan D. Chirescu. Edificarea acestui bloc ar fi modificat caracterul zonei: din locuințe individuale, în locuințe individuale și colective. Punctul de vedere al direcției urbanism a fost însușit de consilierii locali PNL și USR în cadrul comisiei de specialitate nr. 2, care nu au avizat proiectul, spre deosebire de fosta administrație care anul trecut a aprobat un PUZ similar pentru un teren situat pe strada Nicolae Iorga nr. 5-7. Atunci, într-o zonă în care se puteau construi doar locuințe individuale, s-a aprobat și ridicarea de locuințe colective iar caracterul zonei a fost modificat“.

    La Constanța, pentru prima oară în istorie, PSD-ul a pierdut controlul asupra orașului în administrație, spre disperarea mafiei imobiliare și a clanurilor interlope. Consiliul Local are 10 consilieri PNL, 9 consilieri USR-PLUS și doar 8 consilieri PSD.

    Bucureștiul este una dintre localitățile din România răvășite de șpăgile cu care “dezvoltatorii” și-au cumpărat dreptul de a ridica blocuri oricât de înalte în absolut orice zonă. Cartiere superbe de locuințe individuale, precum cele din Sectorul 1, sunt acum mutilate de blocuri construite pe repede înainte, în condiții și la o calitate dubioasă, de o mafie atotputernică.

    Dar situația era generalizată în administrația Firea. Procurorii tocmai au destructurat o rețea de la Primăria Capitalei cu exact asta se ocupa: falsifica și sustrăgea acte pentru autorizații de construire în zone nepermise.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

    Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache (PSD), și fosta sa soție, Adina Tudorache, au evitat arestul preventiv, acoperind cauțiunea de 1,2 milioane de euro. Totul – din averea de hârciog ascunsă de Daniel Tudorache pe numele soției-paravan.

    Vineri, 27 noiembrie, era ziua-limită până la care cei trei inculpați din „dosarul Tudorache” trebuia să achite cauțiunile pentru a rămâne în libertate. Procurorii au stabilit cauțiuni diferite pentru cei trei:

    • Daniel Tudorache – 1.000.000 de euro
    • Adina Tudorache (fosta soție) – 200.000 de euro
    • Menajera – 75.000 de euro.

    Până la termenul-limită, cauțiunile au fost acoperite printr-o garanție imobiliară. Adina Tudorache a încheiat o convenție și garantează cu trei imobile cauțiunea stabilită în cazul ei și al fostului primar.

    Tribunalul București a respins, vineri, ca inadmisibilă plângerea formulată de inculpatul Tudorache Daniel, astfel că acesta trebuie să vină cu cauțiunea stabilită la un milion de euro. Decizia Tribunalului București este definitivă.

    Fosta soție a lui Daniel Tudorache, Adina Tudorache, a încheiat o convenție cu fostul edil al Sectorului 1, astfel încât ea a garantat cu trei imobile care depășesc 1,2 milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru Mediafax. Prin cele trei imobile scumpe, Adina Tudorache a acoperit garanția atât pentru cauțiunea sa, cât și pentru ce a afostului ei soț.

    Condiția pusă de Adina Tudorache este ca fostul primar să respecte toate regulile.

    Această combinație este o nouă dovadă logică a faptului că Adina Tudorache, în calitatea ei de fostă soție, a fost paravanul după care primarul (care acum se vrea deputat) și-a ascuns șpăgile uriașe. Averea dosită pe numele Adinei Tudorache este de ordinul milioanelor de euro.

    Procurorii DNA îl cercetează pe Daniel Tudorache pentru complicitate la trafic de influență și spălare a banilor. În același dosar s-a mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de alte două persoane fizice, fosta soție și menajera, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor, respectiv trafic de influență.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Nevasta lui Tudorache și-a pus pe Facebook inelul cu diamant de 270.000 de euro! Sunt divorțați doar în acte, au făcut Revelionul împreună

    * 50 de ani de închisoare pentru 10 condamnați, în Dosarul ANRP. Crinuţa Dumitrean – 6 ani și 3 luni, Horia Simu – 6 ani și 4 luni

    * FOTO. Peștera lui Ali Baba, găsită de DNA la polițiștii șpăgari din „fabrica de permise auto”. Mormane de bijuterii și pungi cu bani în găleți. Mecanismul mitei

  • Averea colosală a escrocului Cumpănașu. Anul trecut a câștigat 30.000 de euro pe lună, dintre care 84% din bani publici. Și-a cumpărat 6 case în 4 ani!

    Candidatura la prezidențiale l-a obligat pe Alexandru Cumpănașu să-și publice declarația de avere și declarația de interese. Informațiile confirmă impostura acestui produs scârbos al Sistemului, care acum pozează în „luptător împotriva Sistemului”. Și în 2018, ca și în anii precedenți, escrocul Cumpănașu s-a îmbogățit căpușând cu nerușinare banii publici, într-o simbioză penală cu guvernarea PSD.

    Cel mai revoltător e capitolul „venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”. Bine „mufați” la multe țâțe ale vacii care se numește banul public, soții Cumpănașu au încasat anul trecut peste 1,7 milioane de lei, adică peste 365.000 de euro! Asta înseamnă o medie de peste 30.000 de euro pe lună. Bani frumoși pentru un individ care nu știe să facă nimic și pentru guvernamentala sa soție.

    Interesant e și capitolul „clădiri”, care include case și apartamente: șapte! În cifre: 7. Exact așa: 7 case și apartamente are familia Cumpănașu. Nicio moștenire, toate cumpărate în ultimii 6 ani. Unul o are proprietară 100% pe Simona-Gabriela Cumpănașu, fostă Baltag (soția actuală a lui Alexandru Cumpănașu), celelalte 6 îl au proprietar 100% pe însuși candidatul prezidențial, a cărui unică meserie cunoscută este cea de unchi.

    Mai aflăm ceva: Cumpănașu e mason. Vai de masonerie, dacă a coborât atât de jos încât să înregimenteze o canalie parvenită precum Cumpănașu!

    Vom lua la puricat veniturile, averea și interesele profitorului, capitol cu capitol.

    1. Venituri: 1.728.757 lei = 367.500 euro/an = 30.625 euro/lună

    1.1. Salarii: patru salarii el + patru salarii ea = 474.171 lei = 100.000 euro

    • De la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI): 58.800 lei Alexandru Cumpănașu + 89.500 lei Simona Cumpănașu = 148.300 lei. UEFISCDI este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale.
    • De la Asociația de Acreditare din România: 8.000 lei Alexandru Cumpănașu + 52.963 lei Simona Cumpănașu = 60.963 lei. Instituția funcționează în coordonarea și sub supravegherea Ministerului Economiei.
    • De la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA): 66.762 lei Alexandru Cumpănașu. SNSPA este instituție publică de învățământ superior, de pregătire universitară, postuniversitară și de cercetare științifică, aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale.
    • De la Secretariatul General al Guvernului: 8.136 lei Simona Cumpănașu.
    • De la Asociația Centrul pentru Integritate: 23.340 lei Simona Cumpănașu.
    • De la Romaqua Group S.A.: 78.983 lei Alexandru Cumpănașu + 87.687 lei Simona Cumpănașu = 166.670 lei.

    1.2. Drepturi de autor: 937.462 lei = 200.000 euro

    • De la Asociația pentru Implementarea Democrației (AID): 580.262 lei Alexandru Cumpănașu + 310.200 lei Simona Cumpănașu = 890.462 lei. AID este unul dintre ONG-urile ce-i aparțin lui Alexandru Cumpănașu.
    • De la Asociația Centrul pentru Integritate: 47.000 lei Alexandru Cumpănașu.

    1.3. Prestări servicii: 210.876 lei = 45.000 euro

    • De la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune (CNCIR S.A.): 120.000 lei Alexandru Cumpănașu + 24.000 lei Simona Cumpănașu = 144.000 lei.
    • De la Asociația de Acreditare din România: 66.876 lei Alexandru Cumpănașu.

    1.4. Contracte de închiriere: 106.248 lei = 22.500 euro

    • De la Societatea de avocați „Iacob și Olteanu”: 50.328 lei Alexandru Cumpănașu.
    • De la Skylux Construction SRL: 55.920 lei Alexandru Cumpănașu.

    Observații

    Soții Cumpănașu au reușit o performanță incredibilă: fiecare dintre ei a avut trecut câte patru salarii simultan, plus sume colosale din drepturi de autor și din prestări servicii! Au muncit oamenii, nu glumă!

    Se adaugă și venituri din închirierea a două apartamente de lux, dintre care unul luat de Alexandru Cumpănașu, prin sforării, de la RAAPPS (regia aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde a lucrat soția lui Cumpănașu până în ianuarie 2018).

    Concret, veniturile soților Cumpănașu au venit din: salarii – 100.000 de euro, drepturi de autor – 200.000, prestări servicii – 45.000, închirieri – 22.500.

    În familie, veniturile au fost împărțite astfel:

    • Alexandru Cumpănașu: 1.132.931 lei = 241.000 euro
    • Simona Cumpănașu: 595.826 lei = 126.500 euro.

    Ambii soți Cumpănașu au fost plătiți de 6 instituții sau societăți:

    • instituții de stat: UEFISCDI; Asociația de Acreditare; Asociația Centrul pentru Integritate;
    • societate de stat: Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune (CNCIR S.A.);
    • ONG finanțat de stat: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID)
    • societate privată: Romaqua Group S.A.

    Bani publici: peste 84%

    Din totalul de 1.728.757 de lei, doar 166.670 de lei provin de la o companie privată: Romaqua Group S.A., deținătoarea brandului de apă minerală Borsec (e ciudat cum a ajuns Cumpănașu să „căpușeze” și o asemenea firmă).

    Tot din sursă privată (închirirea a două apartamente) provin 106.248 de lei, dar și aici e o poveste: unul dintre apartamente, cel închiriat Societății de avocați „Iacob și Olteanu”, a fost cumpărat de Cumpănașu de la RAAPPS, adică de la Secretariatul General al Guvernului, la o sumă secretă (probabil, mult subevaluat). Deci, și această sursă de bani are legătură cu statul.

    În rest, 1.455.839 de lei, adică 84,21% din total, provin strict din bani publici. Inclusiv enormele drepturi de autor plătite de Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) ambilor soți Cumpănașu. AID este un ONG care-i aparține lui Alexandru Cumpănașu, iar banii distribuiți cu generozitate soților Cumpănașu au provenit de la Ministerul Culturii, printr-un șmen care va trebui anchetat de DNA (celebrele trei broșuri de 15, 17 și respectiv 18 pagini, tipărite într-un tiraj confidențial, cu un conținut execrabil – copy/paste de pe internet).

    De remarcat faptul că ambii soți Cumpănașu au „prestat servicii” și pentru Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR S.A.). Ce au prestat, e greu de spus; cert e că au tăiat facturi de 144.000 de lei.

    Așadar, soții Cumpănașu au reușit ca, simultan, să implementeze democrația în Ministerul de Interne, să dea consultață Ministerului Educației, să scrie broșurele pentru Ministerul Culturii, să stabilească formula apei minerale și să aibă grijă și de cazanele sub presiune. Totul, pe bani foarte mulți. Totul, sub forma a patru joburi și multor activități independente.

    2. Case: 7 vile și apartamente, totalizând 953 de metri pătrați

    Soții Cumpănașu dețin 7 case, toate cumpărate în ultimii 6 ani. Suprafața totală a acestora: 953,44 metri pătrați. Aproape 1.000 de metri pătrați!

    La nivel de București, în zone bune (că doar nu și-au luat case în Ferentari), asta înseamnă o valoare de cel puțin un milion de euro. Sigur, Cumpănașu le-o fi cumpărat mai ieftin, mai ales că pe unele dintre ele le-a luat de la stat…

    Alexandru Cumpănașu a cumpărat cele 6 case în numai 4 ani (2014-2017). Case serioase, totalizând 875,44 metri pătrați.

    2.1. Casele cumpărate de Alexandru Cumpănașu

    • 2014: suprafață de 228,05 mp
    • 2015: suprafață de 153,70 mp
    • 2016: suprafață de 164,39 mp
    • 2016: suprafață de 78,42 mp
    • 2017: suprafață de 78,92 mp
    • 2017: suprafață de 171,96 mp.

    2.2. Casa cumpărată de Simona Cumpănașu

    • 2015: suprafață de 78 mp.

    3. Mașini: un Mercedes și un Subaru

    Soții Cumpănașu dețin două mașini: un Mercedes și un Subaru. Declarația de avere a candidatului la Președinție nu menționează valoarea automobilelor, ci doar anul în care au fost cumpărate: Subaru în 2008, Mercedes în 2018.

    4. Terenuri: 617 metri pătrați în București

    Soții Cumpănașu dețin trei terenuri în intravilan, toate cumpărate, totalizând 617,3 metri pătrați. Două terenuri sunt ale lui, iar unul al ei.

    5. Conturi: 72.500 de euro

    Alexandru Cumpănașu a trecut în declarația de avere trei depozite bancare: 200.862 de lei, 60.000 de lei, respectiv 17.000 de euro. În total, prin convertire: 72.500 de euro.

    6. Împrumuturi: 300.000 de euro de la un ziarist ministerial

    Extrem de dubios e capitolul „datorii”. Alexandru Cumpănașu susține sub semnătură că a făcut două împrumuturi:

    • 300.000 de euro – de la o persoană fizică (Alexandru Ferariu), în 2015;
    • 171.000 de lei (36.500 de euro) – de la ING Bank, în 2018.

    Așadar, în 2015, un cetățean, Alexandru Ferariu, i-a împrumutat 300.000 de euro lui Cumpănașu, cu obligația returnării în anul 2022. Cine este acest Ferariu, care se desparte atât de ușor de 300.000 de euro? Vreun rege al imobiliarelor, cumva?

    Nici vorbă. Potrivit Profit.ro, Alexandru Ferariu este președinte al ONG-ului Asociația pentru Bună Guvernare, organizație la care Cumpănașu este secretar general. Asociația pentru Bună Guvernare face parte din grupul de ONG-uri Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), grup condus de Cumpănașu și la care secretar general este soția lui Cumpănașu.

    În perioada 2017-2018, Alexandru Ferariu a fost consilier la Ministerul Economiei, apoi la Ministerul Cercetării și Inovării, fiind și administrator al rețelei de telecomunicații a Transelectrica.

    Ferariu s-a întors recent la meseria de om de televiziune, la B1 TV, de unde plecase în 2015. El a mai lucrat la Pro TV, Național TV, Antena 3 și Antena 1.

    Potrivit declarației sale de interese, Ferariu este membru în două organizații masonice: Marea Lojă Națională din România și United Grand Lodge of England.

    Așadar, cel care i-a împrumutat lui Cumpănașu 300.000 de euro nu este un mogul, ci un ziarist care s-a înșurubat câțiva ani prin ministere. Începe să devină interesant acest Ferariu.

    O altă nedumerire: de ce împrumuta Cumpănașu atâția bani într-o perioadă în care câștiga sume enorme din căpușarea statului?

    7. Masonul băgat în toate

    Dorința de parvenire a lui Alexandru Cumpănașu se vede clar în declarația lui de interese, la capitolul 1, în care sunt trecute firmele, instituțiile și ONG-urile în care activează acesta. Descoperim un ghiveci incredibil:

    • administrator la EDP Exclusive Consulting SRL (firmă privată)
    • președinte la Asociația pentru Implementarea Democrației (ONG)
    • vicepreședinte al Fundației Colegiul Național de Apărare
    • secretar general la Asociația pentru Bună Guvernare
    • membru în Marea Lojă Națională din România.

    Nu are facultate, dar predă la SNSPA. Mai ia bani și de la Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Superior

    Deși nu a absolvit vreo facultate, Cumpănașu face bani frumoși pe seama universităților.

    Anul trecut a luat 66.762 de lei de la SNSPA și, împreună cu soția sa, 148.300 de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Ambele sunt instituții publice, aflate în subordinea Ministerului Educației Naționale.

    Director general al UEIFCDI este Adrian Curaj (60 de ani), fost ministru al Educației în Guvernul Cioloș (2016). Curaj zice că veniturile soților Cumpănașu sunt justificate, fiind obținute „pe bază de proiecte”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Cumpănașu a făcut un șmen și cu alocațiile copiilor! A luat 300 de lei pe lună când toți copiii primeau 85 sau 200 de lei

    * Cumpănașu, escroc pe toate fronturile. Nu are facultate, dar predă la universități de stat, e masterand și își face doctoratul!

    * VIDEO. Cumpănașu a mințit: n-a făcut niciun preinfarct, ci a simulat la RTV! Jandarmul care-l păzește a sunat la 112 și tot el l-a dus la spital

    * MEGA-HOȚ. Cumpănașu ne-a furat și de Centenar, în cârdășie cu PSD! Ministerul Culturii i-a plătit 1.000.000 de lei pe trei broșurele cu texte copiate de pe internet

    * Cumpănașu și-a „negociat” drepturile de autor cu soția sa! Rezultatul: 178.000 de euro furați din bani publici

    * VIDEO. Cumpănașu, furios că nu e păzită de jandarmi și mama sa, când strânge semnături! Se simte spionat, zice că renunță la protecția Jandarmeriei. Urlă că e datoria noastră să-i asigurăm paza, pentru că el luptă pentru popor!

    * Te-am prins, țeparule! Cumpănașu a luat un apartament de lux de la Protocolul de Stat, din care și-a inundat vecinii, fără a-i despăgubi

    * LISTA FINALĂ. Cei 14 candidați la prezidențiale validați de BEC. Cinci dintre ei vor fi cercetați penal pentru folosirea de semnături false

    * Planul secret prin care Gino Iorgulescu și-a scos fiul din țară. A avut complici în conducerea Spitalului Elias. Procurorii au fost anunțați abia după ce beizadeaua ucigașă părăsise România

    * Ucigașul olandez era prădător cu experiență. A stat mulți ani în pușcărie pentru agresiuni sexuale. Eliberat condiționat, și-a mutat „operațiunile” în România

    * VIDEO. Butaforie macabră la RTV: Ciutacu în butoi. Le-a batjocorit pe fetele arse de Dincă. L-a depășit în grobianism pe Tolea Ciumac

  • CRIZĂ. Prăbuşirea pieţei imobiliare, semn rău pentru economie

    Pentru a patra lună consecutiv, piaţa imobiliară din România a înregistrat o cădere abruptă. Iar situaţia se schimbă în rău de la o lună la alta. În noiembrie, numărul tranzacţiilor cu case, apartamente şi terenuri a fost mai mic cu 6.000 faţă de octombrie, o scădere periculoasă.

    Dar vestea cea mai proastă pentru investitorii de orice fel nu e aceasta, ci prăbuşirea cu 21% a tranzacţiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (raportat la luna noiembrie). Situaţia de criză nu se reflectă încă în scăderea sensibilă a preţurilor, ştiută fiind anchilozarea artificială a acestora, pe termen scurt, din dorinţa investitorilor de a nu vinde mai ieftin, ca să-şi recupereze cât mai mult din investiţie. Dar valul nu poate fi oprit. De altfel, preţurile sunt îngheţate de luni bune; vânzătorii nu vor să le scadă, potenţialii cumpărători, ştiind trendul negativ, nu vor să plătească şi aşteaptă adevărul pe care, mai devreme sau mai târziu, piaţa îl va scoate inevitabil la suprafaţă.

    Iar semnele sunt şi mai sumbre, dat fiind contexul naţional şi internaţional. În România, haosul fiscal-bugetar după doi ani de guvernare PSD-ALDE a adus statul în cea mai gravă criză de lichidităţi din 2008 încoace; România nu mai are practic acces la finanţare internaţională avantajoasă şi apelează la piaţa privată, aşa-numiţii „cămătari” internaţionali, care împrumută bani în condiţii aproape umilitoare.

    Nici pe bursele internaţionale situaţia nu e mai roz. Ieri, a fost o nouă zi neagră pe Wall Street, cauza fiind criza de încredere tot mai mare a investitorilor în economia americană urmare a deciziilor aventuriere ale administraţiei Trump.

    În lumea de business, e faimoasă o zicală: dacă piaţa imobiliară cade, economia cade. În România, piaţa imobiliară cade.