Etichetă: caracatița

  • Caracatița din Voluntari: o firmă din ograda clanului Firea-Pandele a primit acces la date secrete cu câștigătorii programului „Casa Verde 2023” și le face oferte, deși nici lista instalatorilor autorizați n-a fost anunțată

    Caracatița din Voluntari și dimensiunile corupției care clocește acolo depășesc cu mult imaginația. Nu e vorba doar de „azilele groazei”, unde erau maltratați și jefuiți bătrâni fără apărare, ci și de alte afaceri ilegale care implică direct complicitatea autorităților statului. O firmă din Voluntari a primit datele secrete cu câștigătorii programului „Casa Verde 2023” și-i sună pe oameni ca să le facă oferte, deși ministerul nici măcar lista instalatorilor acreditați nu a anunțat-o! Ancheta este semnată de Adrian Vasilache în HotNews.ro.

    Filiera corupției administrative se întinde, de data asta, dinspre Voluntari către Administrația Fondului de Mediu (AFM), care ține de Ministerul Mediului. „Cineva” din AFM-ul condus de PSD-istul Laurențiu Neculaescu le-a dat datele secrete celor din Voluntari. Apoi, oamenii care aplicaseră și câștigaseră la programul Casa Verde 2023 (prin care statul subvenționează cu sume de până la 20.000 de lei fiecare persoană dornică să-și instaleze panouri fotovoltaice) au început să fie sunați și să li se propună contracte cu firma SC Romoffice Construct Holding AG SRL.

    Anomaliile sunt următoarele:

    1. AFM nu anunțase încă firmele care au primit autorizație să execute lucrările,

    2. AFM nu dăduse publicității numele celor care au câștigat la programul Casa Verde 2023.

    Ilegalitatea a devenit publică pentru că mai mulți oameni sunați de firma din Voluntari au reclamat la Autoritatea pentru Protecția Datelor cu caracter personal.

    Încolțiți cu întrebări, cei vizați s-au încurcat în minciuni. Unul dintre cei care au reclamat, un brașovean, spune că, atunci când a întrebat cum au ajuns datele lui la firma respectivă, i s-a răspuns că „au acces pentru că m-am înscris pe platforma AFM și atunci e public”. Lucru fals.

    Pe de altă parte, la întrebarea pusă de reporterul HotNews.ro care s-a recomandat ca fiind un posibil client, un angajat al firmei din Voluntari a răspuns altceva: „AFM ne-a dat numerele de telefon ale celor înscriși în program”. Angajatul a dat asigurări că firma este acreditată în programul Casa Verde 2023, deși – repetăm – autoritățile de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) nu au anunțat încă lista celor acreditați.

    Brașoveanul spune că a primit un formular de contract în care nu i se oferă posibilitatea să semneze decât cu o firmă – cea din Voluntari.

    Acesta este un exemplu tipic despre cum rețele infracționale conectate politic la administrația publică viciază profund economia în România. Firme „agreate” primesc informații confidențiale pe sub mână și „fură” startul inducând în eroare clienții, în timp ce antreprenori cinstiți așteaptă „ca fraierii” ca statul să facă o triere corectă a firmelor care vor să fie acreditate. În același timp, datele cetățenilor sunt traficate de instituții guvernamentale în folosul rețelelor „agreate”.

    Este, în esență, același gen de corupție ca și la azilele groazei, unde datele personale cu diagnosticele și starea materială a bătrânilor bolnavi erau traficate de rețele infracționale conectate la administrația publică și ocrotite politic.

    Mai multe amănunte AICI.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Monstrul Godei era omul de casă al Gabrielei Firea! Aceasta l-a angajat și la Senat, după Primăria Capitalei. Anterior, Godei fusese plasat la FC Voluntari, clubul finanțat de Primăria lui Pandele. Firea a mințit că Godei nu e un apropiat al ei, ci un „simpatizat care bagă și el capul în poză”

    * Fotografiile care o distrug pe Firea: monstrul Godei a participat la botezul unuia dintre copiii ei, dar au fost împreună și în acțiuni electorale!

    * „Șoferul lui Firea”, care patrona „azilele groazei”, cheltuia pe prostituate, droguri și lăutari banii furați de la bătrâni. Sora Gabrielei Firea nu-l controla, deși era obligată s-o facă

    * Documente oficiale: Firea a mințit și când a pretins că sora ei n-a lucrat la serviciul care controla „azilele groazei”. Nu doar că a lucrat, dar a fost și șefă!

    * EDITORIAL CARTIANU. Ultimele zbateri ale Vrăjitoarei. Spaima lui Ciolacu. Mușcătura Viperei

    * Cade primul cap mare pentru „azilele groazei”: Budăi a demisionat împins de Ciolacu. Firea e sub presiune, dar ține cu dinții de funcție

    * Diversiune murdară a regimului PSD-PNL: încearcă să lipească „azilele groazei” de USR! Controale intense, puternic mediatizate de Mafia TV, în localitățile cu primari USR. La Brașov s-a dat amendă pentru 4 lămâi mucegăite

    * STENOGRAME. Noi dezvăluiri despre ororile clanului Firea-Pandele: bătrânii din „azilele groazei” erau jefuiți de pensii, case și terenuri

    * Discurs inept al unui vicepreședinte PNL în cazul „azilelor groazei”: „Nu e cazul să se ceară demisia lui Budăi. Firea nu știa nimic”. Senatorul Guran i-a scos vinovați pe locuitori, spune că ei ar fi trebuit să intervină

    * Complicități scandaloase cu clanul Firea-Pandele în jefuirea bătrânilor. Zeci de case și terenuri primite moștenire de șeful PNL de la Asistență Socială Ilfov. Bătrânii erau siliți să-și cedeze proprietățile

    * Jurnalista de casă a lui Cristoiu, angajată și la televiziunea lui Pandele, îi înjură pe cei indignați de „azilele groazei”: „Marș, ipocriților!”. Ulterior, Cora Muntean și-a șters postarea

    * Armand Goșu: „În România e tot mai activă propaganda rusească. E pe bani, probabil se face prin Moldova această corupere. Dacă serviciile de informații ar face un mic efort, ar descoperi traseele pe care se mișcă banii”

    * Curvăsărie media la Realitatea Plus: a aflat fiica patronului, „mamă de 5 copii”, de la colega sa Anca Alexandrescu că Dan Andronic „o are mică”?! Fiica lui Horia Alexandrescu a fost prima soție a fiului caricaturistului Adrian Andronic

    * „Du-te, copile, unde vezi cu ochii! Alege o meserie pe care s-o poți practica oriunde și apoi pleacă, du-te cât mai departe de țara asta!”

  • Textul săptămânii: Sergiu Toader, din Noua Zeelandă, despre „Tolontan și «caracatiţele» lui necâştigătoare”. O bijuterie stilistică, o reparație necesară

    Un text remarcabil a fost publicat miercuri, 26 mai, de Paginademedia.ro. Site-ul lui Petrișor Obae a fost ales de Sergiu Toader, un jurnalist de clasă retras „la căsuța lui” din Noua Zeelandă, pentru a găzdui un cvasi-editorial despre un alt gazetar exponențial, Cătălin Tolontan, despre „Oscarul necâștigător” al acestuia și despre audierea sa la DIICOT.

    Sergiu Toader s-a așezat la marginea lumii, în Noua Zeelandă, după ce a pus ordine în Știrile Pro TV (epoca Adrian Sârbu) și a adus profesionismul în Realitatea lui Sorin Ovidiu Vîntu. A făcut performanță, chiar dacă – sau tocmai pentru că – a lucrat cu doi „penali”. Priceperea lui Toader a făcut casă bună cu ambiția de number one a lui Sârbu și cu banii întorși cu lopata de Vîntu. Bani furați, se înțelege, dar asta nu e problema lui Sergiu Toader.

    Trebuie să fi avut și ceva traumatizant coabitarea cu marii moguli de presă. Altfel, sunt greu de înțeles câteva alunecări spre zona gri a gândirii penale:

    • „… când dinainte coruptul şi vinovatul era «fezandat». «Să-l ţină zece ore în faţa biroului, să-ngheţe şi c…catul în el de frică!» Mic exerciţiu pentru jurnaliştii curioşi: cărui personaj, pe care unii l-au apărat fără discernământ, îi aparţine celebra replică?”
    • „Procurorilor le este mai la îndemână să facă dosare cu «căpăţâni mari atârnate la cingătoare» decât să muncească temeinic pentru probatorii solide. Una e să descăpăţânezi un «trofeu», alta e să arestezi un interlop.”
    • „Lupta anticorupţie n-a speriat pe nimeni, a fost doar o ghioagă altoită în capul adversarilor politici.”

    În aceste fraze, parcă a vorbit Vîntu, nu Sergiu Toader. Dar nimeni nu e perfect, nici măcar la capătul lumii.

    În rest, textul este o bijuterie stlistică, dar și o corectă abordare a, totuși, unei mari performanțe: nominalizarea unui documentar românesc, „Colectiv”, cu Tolontan pe post de ardei iute, la două Premii Oscar. E ca și cum te-ai califica în semifinalele Campionatului Mondial de fotbal, iar fonfii de acasă și-ar salva proprile ratări printr-o strâmbătură acră: „Da, dar n-a câștigat trofeul…”

    Textul lui Sergiu Toader

    Lui Tolontan, nici măcar o caracatiţă nu i-ar fi adus Oscarul

    Foarte câine-am vrut să fiu

    cu lătratul în pustiu

    și cu dintele cel viu…

    Nichita Stănescu – „Foarte câine”

    ***

    „Aveți probleme cu inima?”

    Personajul care întreabă, „un angajat civil de la poartă„, este deodată îngrijorat de starea sănătăţii lui Cătălin Tolontan. Nu are calificare medicală, aşa cum sigur nu are nici o alta certă, în afara celei de „civil„. Nu empatia l-a împins să pună întrebarea. Şi nici curiozitatea nevinovată. Dar cum să rateze „civilul de la poartă” ocazia unică de a-l umili pe Tolontan şi, mai ales, de a-i exhiba „slăbiciunile”?!

    “Civilul de la poartă” nu este singur, alţi „civili” din Judecatorii, Curţi şi Parchete îl întovărăşesc într-ale „justiției” medicale. În viaţa lui profesională, de „civil de la poartă„, această replică va fi de povestit şi nepoţilor, va fi cheia de boltă a CV-ului lui, de „civil de la poartă„. Asta după ce „ziaristul a fost ţinut minute în şir pentru control, iar medicamentele pe care le avea în sac au fost scoase, silabisindu-le denumirea tare şi clar”:

    “Tertensiv, așa… Aspacardin…”

    Îl şi văd transpirând în timpul desluşirii alfabetului, aşa cum înaintea lui, un caşchetar în civil, cel mai „interes naţional„, generalul izmenucă (AZP în denumirile de şcoală veche), năduşea ori de câte ori trebuia să pronunţe un cuvânt mai lung de şapte litere… ng, ng, ng!

    Cu ani în urmă, „civilul de la poarta” justiţiei era învestit de către mai marii lui şi cu aptitudini de psiholog. El ştia cât să dureze „procedura de la poartă” şi când dinainte coruptul şi vinovatul era „fezandat”. „Să-l ţină zece ore în faţa biroului, să-ngheţe şi c…catul în el de frică!” Mic exerciţiu pentru jurnaliştii curioşi: cărui personaj, pe care unii l-au apărat fără discernământ, îi aparţine celebra replică?

    Poate că acum cincizeci de ani, „civilul de la poartă” i-ar fi tras şi una-n în cap lui Tolontan, că acolo doare, în „organu’ gândirii„, acum doar i-a dat cu pastilele-n reputaţie.

    „Suferindule!”

    Camerele TV erau instalate, albul făcut, transparenţa e maximă, justiţia deplină. Fonfii, rătăciţii din presa goală, sunt gata de fonfaială, scenariul este la fel de fiecare dată. Roll on! De cele mai multe ori, întrebările sunt abisale:

    Fonf: „… ng, ng, ng… ce credeţi despre…?

    ***

    Ecosistemul marin care l-a învins pe Tolontan la Oscar, deşi invadat de prădători, are mecanisme subtile de autoreglaj. Caracatiţe, rechini, peşti, alge şi alte organisme acvatice care funcţioneză armonios după reguli ştiute şi acceptate. Doar în adâncuri natura este perfectă!

    La suprafaţă, caracatiţa este hidoasă, peştii violenţi și organizaţi în bande, iar rechinii în clanuri. Statul român, neputincios şi ineficient, pare o balenă eşuată, căreia voluntarii îi mai aruncă din când în când găleţi cu apă pe spinare şi îi pun pături ca să o ţină în viaţă. Eşuarea marină are măreţie, eşecul terestru e însă cutremurător.

    O stea fără nume produce constant, creează – cum s-ar zice – spumă de mare. Burduşită de poveţe ieftine şi înarmată cu atenţia fonfilor, aceasta „constiinţă” a devenit reper, şi-a găsit în sfârşit menirea, tot rătăcind prin viaţă. Pentru fonfi, pentru alese „caractere” şi felurite – „abcesdirect” – media.

    De această dată a fost suficient ca fotografiile cu Tolontan, echipa lui şi un personaj din business să fie dovada de netăgăduit că omul lucrează la comandă, pe şpăgi. Adică „să vedeţi ce pramatie de om e şi ăsta”, aşa cum suna un comentariu de subsol.

    Fonf: „… Am găsit pe Google articole semnate de domnul Tolontan şi de colegi de-ai săi… Am găsit 14 sau 15 bucăţi în 7 zile. Sunt jurnalist de investigaţie de 24 de ani şi nu am căşunat niciodată pe cineva în halul ăsta. Am scris un articol, două, trei, apoi am lăsat instituţiile statului să-şi facă treaba„.

    Profundă gândire, excepţional ales verbul „a căşuna”, descrie cu graţie nivelul discursului profesional.

    Altul, politician: „Eu îmi dau seama când Tolontan lucrează pe interes”.

    Logica e imbatabilă aici.

    ***

    Tolontan a pierdut Oscarul în faţa unei caracatiţe pentru că „vietatea” din România nu mai impresionează pe nimeni. Românii trăiesc cu ea, respiră cu ea, “înoată” cu ea, de ce ar deveni tentaculele ei respingătoare? Familii întregi şi clanuri de sportivi, armate de șoferi, secretare şi amante se hrănesc din ce produce caracatiţa.

    Creatura marină este sensibilă și aproape umană, cea terestră este dezgustatoare, rapace și sălbatică. Tentaculele ei au construit reţele de jaf al banului public, de influenţă și putere, de bani și privilegii.

    “Caracatiţa” despre care scrie Tolontan nu mai e „cool”, „trendy” şi nici „appealing”. Juriul a obosit.

    Spre deosebire de „My Octopus Teacher”, unde caracatiţa este simbol, aspiraţie şi cunoaştere, caracatiţa descrisă de Tolontan înseamnă ani irosiţi în trai mizerabil, obişnuinţă cu răul şi compromisul cu noi înşine. Nu are în ea nimic cinematografic, iar publicul de afară are alte teme de reflecţie. Nici de caracatiţe nu suntem buni!

    Primarii din caracatiţă, fără excepţie, au pus bazele sistemului de jaf al banului public, instalându-şi oameni de încredere la principalele „ţevi”: spitale, spaţii verzi, administraţia pieţelor şi a cimitirelor, achizitii publice, comisia de urbansim, poliţia locală. Este o schemă care a funcţionat cu succes în Italia anilor ’80’-’90’ .

    Ca şi în Italia, caracatiţa s-a extins, interesele au crescut, iar liderii politici s-au folosit de lumea interlopă – să le zicem „sportivi”, „clanul sportivilor” – fie pentru a coordona şi strânge voturi, fie pentru a face tranzacţii imobiliare frauduloase (Berceni/Jilava etc).

    Cartiere întregi au fost construite din bani obținuţi prin șantaj, proxenetism, cămătărie şi furt. Câteva “tentacule” cheie au fost recuperate de actualul primar (de exemplu, fostul şef al comisiei de urbanism, fostul şef adjunct al Poliţiei Capitalei). Fie din incompetenţă, fie din ticăloşie, procurorii s-au împiedicat de fiecare dată şi tentaculele s-au consolidat.

    ***

    Incapabili să calculeze un simplu termen sau să depisteze fraude financiare din cauza lipsei de pregătire de specialitate, procurorilor le este mai la îndemână să facă dosare cu „căpăţâni mari atârnate la cingătoare” decât să muncească temeinic pentru probatorii solide. Una e să descăpăţânezi un „trofeu”, alta e să arestezi un interlop.

    Primarii, fonfii, interlopii şi spuma mării sunt mai vizibili ca niciodată, iar tupeul lor este nemăsurat. Au ocupat terenul, iar in curănd vor deveni cetăţeni respectabili. Doar gramatica şi prostul gust îi mai trădează…

    Lupta anticorupţie n-a speriat pe nimeni, a fost doar o ghioagă altoită în capul adversarilor politici, iar ideea de justiţie a fost compromisă total. Vor trece decenii până când sistemul îşi va recăpăta prestanţa şi credibilitatea.

    Nivelul moral şi profesional al multor procurori, judecători şi avocati este atât de jos, încât, prin comparație, i-au făcut pe interlopi simpatici, pe politicieni morali şi inteligenţi, iar pe nevinovaţi victime. Cu toate acestea, filmele pe aceste teme sunt desuete, nu mai atrag pe nimeni, iar locul lor a fost luat de producţii uşurele gen TikTok. Sunt „funny” şi sunt despre nimic.

    ***

    Societatea civilă din România a reuşit de multe ori să aibă voce şi conţinut. În ultimul timp însă, pare bolnavă, are “mască” la gură, albeaţă pe ochi şi mintea întunecată. Pare o moartă care învie la comandă. Dacă nu e despre Dragnea sau Kovesi, nimic nu e!

    Tolontan nu e nici prea agreabil, nu are nici umor, uneori se ia prea în serios, iar doza de egocentrism pare pastila care îl motivează zilnic.

    Dar nici de mediocri care să genereze plusvaloare n-am auzit. Toate acestea nu sunt motive suficiente pentru a-l da peste bord, peştilor, decât dacă eşti rechin.

    În marea sulfuroasă a rechinilor şi a peştilor autohtoni, este unul dintre puţinii supravietuitori fără vestă de salvare. Şi mai este ceva. Sfânta şi milenara invidie; personală şi profesională.

    Tolontan s-a descalificat pentru că reuşeşte să facă ceva într-un mediu complet infestat. El şi echipa pot produce uneori anticorpi pentru societate.

    Mai mult, munca lor este apreciată şi afară, iar asta nu se iartă. Aşa îmi explic de ce câteva condeie şi minţi cultivate şi exersate, din generaţia noastră, tac mâlc, deşi ar fi putut reacţiona la toate curiozităţile „medicale” ale sistemului.

    Există totuşi un „spectator” al filmului despre caracatiţa din România. În opinia mea, prin intervenţia sa publică a facut mai mult decât sublima, dar inexistenta solidaritate de breaslă.

    Este un gest mai mult simbolic, trecut aproape neobservat. Declaraţia domnului Cristi Chivu, un foarte talentat fost fotbalist („Continuați, nu vă lăsaţi intimidaţi!”) face să roşească de ruşine zeci de redacţii şi să suplinească toate ropotele de aplauze pe care le-ar fi meritat Tolontan pentru “caracatiţele” lui necâştigătoare.

    Aici, doar finalurile sunt identice: ca în filmul de Oscar, mă tem că și la suprafaţă vom ajunge să respectăm caracatiţa și tentaculele ei. De trăit, deja trăim cu ea.

    Sergiu Toader
    Christchurch, Noua Zeelandă, 26 mai 2021

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Misterele atacului mafiot la Arad. Ioan Crișan creștea somn african și crocodili în 22 de bazine încălzite cu apă termală

    * Cine este Ioan Crișan, arădeanul aruncat în aer cu mașină cu tot. Afacerile care i-ar fi putut aduce moartea

    * Șoșoacă: „Veți fi pseudo-oameni, o altă specie! Vaccinul îl înlocuiește pe Dumnezeu, modifică structura ADN-ului! Provoacă avorturi, sterilitate. Experimentul va dura până în decembrie 2023”

    * Dan Puric, delir conspiraționist: „S-a dat ordin să se stingă pandemia… la cei care ascultă de ordine pe unitate”

    * Tatăl celor 3 fete omorâte cu tomoxan vrea să se spânzure. El a adus otrava de la stână, unde muncește cu ziua

    * Revoluție la Primăria Capitalei! Nicușor Dan anunță că se trece de la condica de prezență „pe caiet” la cardul de acces. Miza: stoparea chiulului

    * George Simion – acțiuni de aurolac politic, împotriva Constituției. Vrea „suspendarea președintelui Iohannis printr-un referendum național”, deși suspendarea o poate face doar Parlamentul! Prin „referendum național” se decide demiterea, nu suspendarea!

    * Adrian Năstase recunoaște că doi securiști grei l-au sfătuit să-l aducă pe Cozmin Gușă în PSD: generalul Iulian Vlad și turnătorul Dan Voiculescu

    * Metrul pătrat de gazon din Sectorul 6 s-a ieftinit de 5,5 ori după venirea lui Ciucu în locul lui Mutu la Primărie!

    * „Rechinul” a fost „vândut” de bodyguardul său craiovean, și el infractor periculos, dar care ar fi devenit colaborator al FBI

  • Jaf la Primăria Capitalei! Nașa lui Firea, adusă de la trustul lui Voiculescu, ia 4.400 de euro pe lună. Alte 5 combinații scandaloase

    O simplă declarație de avere scoate în evidență privilegiile nerușinate de care beneficiază gașca primăriței Gabriela Firea, la Primăria Municipiului București (PMB). Ziariștii de la Newsweek România au urmărit documentele publice și au descoperit o țesătură asemănătoare pânzei de păianjen. Pur și simplu, la Primăria Capitalei e un jaf generalizat.

    Pe site-ul Primăriei Capitalei este publicată lista cu angajații încadrați în anul 2019. Pe listă apare și Alina Tarcevschi, nașa și șefa de cabinet a primăriței Gabriela Firea. Nașa a fost reîncadrată pe funcția de director în cadrul PMB.

    Din declarația de avere depusă la reîncadrare, rezultă că Alina Tarcevschi deține o vilă de 229,3 metri pătrați în București, obținută în urma partajului. Dar asta e numai așa, „de încălzire”.

    „Perla” declarației de avere o eprezintă veniturile obținute de nașa primăriței. În anul 2018, Alina Tarcevschi a supt de la cinci țâțe ale Primăriei Capitalei! Concret:

    • 137.021 de lei – salariu de la Primăria Capitalei;
    • 6.500 de lei – de Compania de Dezvoltare Durabilă;
    • 34.392 de lei – de la Compania de Consolidări (contract part time);
    • 42.714 lei – de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-Ilfov;
    • 27.181 de lei – de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Iluminat Public.

    În total, 247.808 lei! Asta înseamnă o medie lunară de 20.600 de lei, adică în jur 4.400 de euro. 100% bani publici! De la fina pentru nașa, pe banii bucureștenilor!

    Înainte de a fi adusă ca o mega-căpușă în Primăria Capitalei, Alina Tarcevschi a lucrat în echipa Gabrielei Firea și la Intact Media Group, trustul lui Dan Voiculescu (2009-2011). Nașa cuplului Pandele-Firea a fost plasată și la Prefectura județului Ilfov, pe care o controlau chiar finii, Pandele-Firea (2013-2015).

    Alte cinci tentacule ale „caracatiței Firea”

    Primărița Firea e pe punctul să bage Capitala în faliment, după ce a decis să pompeze anual câteva sute de milioane de lei în cele 22 de companii înființate ilegal. Dar cele 22 de companii sunt os de ros pentru nașii, finii, vecinii și prietenii clanului Firea-Pandele. Sute de angajări pe criterii clientelare, cu costuri nesimțit de mari, fac prăpăd în bugetul Primăriei. Iar Firea ce face? Cere bani de la Guvern, să aibă ce prădui ea și pilele sale!

    • Un om-cheie în „caracatița Firea” Adrian Corbu, vecinul din Voluntari al cuplului Firea-Pandele. Corbu este și ginerele lui Mircia Muntean, fostul primar al orașului Deva timp de x ani (1996-2012, 2016-2017), condamnat de două ori la închisoare cu executare (în 2013 și 2017): 4 ani + 6 ani. Acest Adrian Corbu s-a lipit de mai multe funcții publice, pe unde era de făcut bani, iar în 2017 a devenit tentacul în „caracatița Firea”. Primărița l-a numit director general și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale de Iluminat Public, dar și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Medicală București SA. Polivalent omul! Și eficient: pe 20 decembrie 2018, compania municipală condusă de Corbu a atribuit un contract de 6,1 milioane lei (peste 1,3 milioane de euro) pentru iluminaarea festivă a Capitalei. Cine a primit frumosul contract? Compania MK Ilumination SRL din Deva, orașul socrului lui Corbu. Cu două luni înainte, firma din Deva fusese angajată și de Pandele, să ilumineze Voluntariul.

      Adrian Corbu – vecinu’ polivalent

    • Ioan Laurențiu Moater este director general adjunct la Compania Municipală de Consolidări. A fost director plin, dar a făcut un pas înapoi, ca să-i lase locul polivalentului Adrian Corbu. Dar nu-i bai, că Ioan Laurențiu Moater câștigă bine și ca adjunct: salariu de 17.211 lei brut + indemnizație de 30% pentru funcția de conducere + spor de 25% pentru vechime în muncă. În total: 26.677 de lei (peste 5.600 de euro), venit lunar brut. Bonus: i-a fost angajat și fiul, Gabriel Ioan Moater, în cadrul aceleiași companii, pe funcția de asistent manager, cu un salariu de 6.900 de lei brut, pe contract part time (vine și feciorul pe la serviciu când își aduce aminte).
    • Iuliana Hodoș, fostă Mînza, cunoscută ca „fotomodelul lui Botezatu”, a fost angajată inițial, pe 28 februarie 2018, în funcția de consilier juridic la Compania Municipală Medicală București. După alte câteva luni, a mai prins un contract de muncă, part time, la Compania Municipală Consolidări, unde a fost încadrată pe funcția de specialist în planificarea, controlul și raportarea performanței economice. Așadar, fotomodela se pricepe și la treburi medicale, și la consolidări clădiri. Le face simultan pe amândouă, căci și ridică două salarii în fiecare lună, la două companii înființate ilegal. Are nevoie de mulți bani, căci nu e ușor de întreținut limuzina Mercedes de peste 100.000 de euro pe care o conduce.

      Iuliana Hodoș, fotomodela pricepută la toate

    • Laurenția Cătălina Gușavan a fost angajata lui Pandele la Primăria Voluntari (după ce a trecut și pe la Mazăre, la Constanța), dar a luat-o Firea la București și i-a dat două dregătorii: șef serviciu la Direcția de Urmărire Lucrări Mari Infrastructură și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA. A umflat și ea anul trecut 119.216 + 37.416 lei.
    • Bucureștenii plătesc și o întreagă Direcție de Integritate în cadrul Primăriei Capitalei, direcție condusă de Gheorghe Cristinel Relu Iubitu, fost polițist. Acest Iubitu este iubit de bani, dovadă că anul trecut a ridicat o pensie specială de 49.000 de lei, plus salariul de funcționar la Primărie, de 37.000 de lei. De banii ăștia, n-a văzut nicio abatere de la integritate în Primăria Capitalei. Nici măcar cazurile prezentate în acest articol.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!