Dovezile științifice de până acum, cu privire la noua variantă de coronavirus, apărută în Marea Britanie, sugerează că aceasta ar fi mai mortală decât varianta obișnuită, a anunțat prim-ministrul Boris Johnson, citat de BBC.
Tulpina britanică a virusului a ajuns și în România. Au fost descoperite deja trei cazuri: unul în Giurgiu și două în București (acestea depistate chiar ieri – vineri, 22 ianuarie).
„Pe lângă faptul că se răspândește mai repede, se pare că există dovezi conform cărora noua varianta este asociată și cu un grad mai ridicat de mortalitate. Faptul că NHS (sistemul național de sănătate britanic – n. red.) se află sub această presiune intensă este urmarea impactului acestei noi variante”, a spus Boris Johnson.
Datele au fost evaluate de cercetătorii unei organizații care se ocupă cu studierea bolilor virale respiratorii noi și care consiliază Guvernul de la Londra. Toate informațiile științifice sunt însă preliminare, iar concluziile finale nu există încă.
Studiile anterioare concluzionaseră deja că tulpina britanică a coronavirusului este mai contagioasă. Ea a fost detectată pentru prima oară în Kent, în septembrie 2020. De atunci, ea devenit varianta dominantă a virusului în Anglia și Irlanda de Nord și s-a răspândit deja în peste 50 de alte țări.
Conform cercetătorilor citați de Johnson, noua variantă este cu 30% mai mortală decât varianta inițială a virusului. Datele au fost obținute pe baza analizei matematice a numărului de decese, în medie, a persoanelor infectate cu varianta inițială și a persoanelor infectate cu varianta nouă de virus.
Sir Patrick Vallance, consilierul-șef al Guvernului britanic pe probleme de cercetare științifică, spune, totuși, că datele noi nu sunt încă finale și trebuie să mai așteptăm până la să avem concluzii ferme.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Stanley Johnson (80 de ani), tatăl premierului britanic Boris Johnson (56 de ani), a declarat joi, în ultima zi a anului, că a demarat procedurile de solicitare a unui paşaport francez, pentru a-şi putea menţine legăturile cu Uniunea Europeană după Brexit, transmite Reuters.
Fost membru al Parlamentului European, Stanley Johnson a votat în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE, la referendumul din 2016, opunându-se Brexit-ului promovat de fiul său.
Stanley Johnson a declarat pentru RTL că doreşte să devină cetăţean francez ca urmare a legăturilor puternice de familie cu Franţa.
„Dacă înţeleg bine, sunt francez. Mama mea s-a născut în Franţa, mama ei era 100% franţuzoaică, la fel şi bunicul ei. Deci, în ceea ce mă priveşte, nu fac decât să revendic ceea ce am deja. Iar acest lucru mă face foarte fericit”, a declarat Stanley Johnson, exprimându-se în limba franceză.
„Voi fi mereu un european, asta-i sigur. Nimeni nu poate veni să spună poporului britanic: «nu sunteţi europeni». A avea o legătură cu Uniunea Europeană este important”, a adăugat Stanley Johnson.
Fiul său, Boris Johnson, a fost unul dintre vectorii importanți ai campaniei în favoarea ieşirii Regatului Unit din UE, la referendumul din 2016. Premierul britanic consideră că Regatul Unit „poate prospera extraordinar” în calitate de naţiune pe deplin suverană în afara Uniunii Europene, pe care o percepe ca fiind „excesiv de birocratică”.
Marea Britanie iese oficial de pe orbita UE joi noaptea, la cumpăna anilor 2020-2021, după o relaţie adesea dificilă cu proiectul european, relație care a durat 48 de ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Guvernul Regatului Unit a presupus încă din primul minut că ceea ce se întâmplă în țările vecine ale continentului european va ajunge să se întâmple și pe insulă. Echipa științifică de la care primește sfaturi premierul Boris Johnson estimează că decalajul, de exemplu, în ceea ce privește Spania, este de aproximativ 6 săptămâni, relatează BBC.
Boris Johnson și-a avertizat vineri concetățenii că sosirea unui al doilea val de Covid-19 este practic inevitabilă și vor fi necesare noi măsuri de restricționare a mobilității.
„Vrem să păstrăm toate sectoarele economiei deschise cât putem”, a explicat premierul.
„Nu cred că cineva vrea o a doua închidere în case, dar dacă observăm ce se întâmplă, nu ai de ales decât să te întrebi că poate fi necesar să treci dincolo de «regula celor 6», pe care am impus-o lunea trecută”, a mai spus Boris Johnson.
Din acea zi, adunările a mai mult de 6 persoane în interior și în aer liber (cu excepția cazului în care toate fac parte din aceeași casă familială) sunt interzise, iar Guvernul a consolidat puterile Poliției pentru a lua măsurile necesare.
Amenda minimă este de 110 euro, care poate ajunge până la 3.500 de euro în cazul unei infracțiuni repetate.
Administrația Johnson studiază posibilitatea impunerii unei carantine „scurt-circuit” de două săptămâni pentru a întârzia avansul virusului suficient de mult, fără a pune activitatea economică înapoi în hibernare. Data așteptată ar fi săptămâna de vacanță de care se bucură școlarii britanici la fiecare două luni. Următoarea este programată pentru sfârșitul lunii octombrie.
Downing Street intenționează să extindă această vacanță la două săptămâni. Nu este exclus, deoarece observă cum evoluează pandemia, să folosească în prealabil această măsură. Guvernul încearcă cu disperare să mențină activitatea școlară anul acesta, în ciuda faptului că sute de centre și-au suspendat deja cursurile din cauza reizbucnirii virusului.
„Perioadele scurte și planificate de reducere a indicelui R (indicele de transmisie, care accelerează infecțiile atunci când este mai mare de 1/1 – n. red.) pot ajuta la evitarea riscului unor carantine mai severe și neprevăzute”, a declarat Graham Medley pentru ziarul The Times. Medley este expert în modele de previziune epidemiologică și membru al SAGE, comitetul consultativ științific al Guvernului britanic.
„Este o opțiune care trebuie combinată cu alte măsuri mai locale și selective care produc mai puține daune economice sau sociale, dar care prin ele însele împiedică creșterea exponențială a infecțiilor”, a spus Graham Medley.
Vineri au fost raportate 4.322 de cazuri pozitive de coronavirus în Regatul Unit, în 24 de ore. A fost prima dată în ultimele patru luni când numărul infectaților a depășit 4.000. Numărul deceselor înregistrate a fost de 27, iar numărul total al morților de la izbucnirea pandemiei a ajuns la 41.732.
Guvernul a impus deja măsuri de restricționare socială mai severe în părți din nordul Angliei și Midlands (Western Lands), care presupun închiderea sălilor de sport și a centrelor de recreere, avansarea orelor de închidere a barurilor și restaurantelor la ora 10.00 noaptea sau interzicerea întâlnirilor sociale între oameni din diferite nuclee familiale.
Dispoziții similare au fost adoptate și în anumite părți din Scoția și Țara Galilor. Primarul Londrei, Sadiq Khan, a avertizat, de asemenea, cetățenii metropolei să se pregătească pentru introducerea de noi restricții.
„Cel mai bun lucru pentru sănătatea publică și pentru economie este că acționăm cât mai curând posibil, înainte de a fi obligați să impunem un blocaj total. Dar Guvernul central trebuie să se asigure că avem un sistem de testare complet eficient”, a spus Khan într-o declarație publică.
Poliția din Marea Britanie este în alertă pentru un weekend cald și însorit, așa că se tem că mii de cetățeni vor ieși în parcuri și terase pentru a se bucura de ultimele pusee ale verii, ca de o ultimă șansă de a socializa cu adevărat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Starea de sănătate a premierului britanic Boris Johson (55 de ani) s-a agravat, după ce ieri a fost internat la un spital din centrul Londrei. Șeful Executivului a fost transferat astăzi la terapie intensivă și este ventilat mecanic. Informația a fost publicată în premieră de tabloidul britanic „Daily Mail”, iar luni seară a fost confirmată de agenția Reuters.
După ce știrea privind înrăutățirea stării de sănătate a lui Boris Johnson s-a răspândit în presa europeană, un oficial al Guvernului britanic a negat informația, vorbind de „un fake-news rusesc”.
„Boris Johnson va mai rămâne internat, dar se simte bine”, a spus luni purtătorul său de cuvânt, citat de Reuters.
„Prim-ministrul s-a simţit bine noaptea trecută la Spitalul «Saint Thomas» din Londra şi este bine dispus. El rămâne în spital sub observaţie”, a precizat oficialul pentru presă.
El a negat informația pe care a atribuit-o agenției ruse RIA Novosti, una dintre sursele de propagandă ale Moscovei. Aceasta anunțase că Johnson ar fi fost conectat la un ventilator din cauza problemelor de respirație.
„Asta este o dezinformare”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului.
„The Guardian”, cotidian britanic de mare credibilitate, remarcă însă faptul că purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson nu a negat că premierul ar fi primit oxigen, informație vehiculată de ediția de duminică a tabloidului „Daily Mail”.
Luni seară, purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson s-a văzut ridiculizat chiar de Guvernul britanic, care a transmis într-un comunicat preluat de Reuters: „În cursul acestei după-amieze, starea prim-ministrului s-a înrăutățit și, la sfatul echipei sale medicale, a fost transferat la Unitatea de Terapie Intensivă a spitalului”.
BBC: „Simptome persistente” ale infecției, mai ales febră
Boris Johnson a ajuns pe mâna medicilor, duminică, după ce starea sa nu s-a ameliorat în ultimele 10 zile. Din contră, premierul britanic are în continuare simptome specifice Covid-19, în special febră persistentă, scrie presa britanică.
În urmă cu 10 zile, premierul britanic a anunţat pe Twitter că are simptome uşoare de coronavirus și se autoizolează, dar că va conduce guvernul de la distanţă.
Boris Johnson a fost internat duminică, pentru a i se face mai multe teste privind infecţia cu noul coronavirus. BBC, care a citat un purtător de cuvânt, a anunțat că șeful Guvernului de la Londra prezenta „simptome persistente” ale infecției.
În prima fază a epidemiei de coronavirus, Boris Johnson a subestimat pericolul acesteia. De aceea, o vreme a refuzat să impună măsuri de izolare a populației. El a optat pentru infectarea populației cu Covid-19, ca o metodă de imunizare naturală („imunizarea de turmă”). Ulterior, speriat de ravagiile pandemiei, Boris Johnson a schimbat tactica, ordonând izolarea populației.
Dominic Raab e pregătit să-i țină locul
Decizia ca Boris Johnsosn să fie internat a fost o măsură de precauție și a fost luată la sfatul medicului său. „Este o măsură de precauție, pentru că premierul continuă să aibă simptome persistente de coronavirus la 10 zile după ce a fost testat pozitiv”, a spus purtătorul de cuvânt.
După internare, premierului britanic i-au fost făcute radioagrafii la plămâni, pentru că avea dificultăți de respirație. De asemenea, i-au fost verificate funcțiile inimii (printr-o electrocardiogramă) și i-au fost făcute analize de sânge, pentru a verifica nivelul de oxigen, numărul de leucocite, funcțiile hepatice și renale.
Dominic Raab
Dominic Raab, prim-secretar de stat și secretar pentru Afaceri Externe, adjunctul de drept al premierului Boris Johnson, este pregătit să-l înlocuiască pe acesta la conducerea Guvernului britanic, dacă premierul de drept nu-şi va putea îndeplini atribuţiile din cauza coronavirusului.
În cursul zilei de duminică, înainte de a fi internat, premierul britanic a făcut apel la cetățeni să păstreze distanțarea socială și să stea în casă. El a precizat că a ordonat Poliției să-i bage în carantină obligatorie pe cei care vor refuza să respecte regulile izolării.
Sâmbătă, partenera de viață a lui Boris Johnson, Carrie Symonds, care este însărcinată, a scris pe Twitter că a stat o săptămână în pat, având unele simptome, dar nu a fost testată pentru coronavirus.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Boris Johnson (55 de ani), premierul Marii Britanii, a anunțat vineri pe contul său de Twitter că s-a infectat cu coronavirus. Anunțul vine la trei săptămâni de când șeful Guvernului de la Londra miza pe imunizarea prin infectarea colectivă cu COVID-19 a populației („imunizarea de turmă”).
„În ultimele 24 de ore, am dezvoltat simptome uşoare şi am fost testat pozitiv la coronavirus”, scris Boris Johnson.
„Acum mă aflu în autoizolare, dar voi continua să conduc Guvernul prin videoconferinţă, în contextul luptei împotriva acestui virus”, a mai comunicat el.
Potrivit Reuters, lui Boris Johnson i s-a făcut testul chiar la reședința sa (temporară) din Downing Street 10.
La începutul crizei, Boris Johnson a adoptat o atitudine instituțională extrem de precaută, refuzând să închidă școlile și să oblige populația să se izoleze. Mai mult, el a mers pe politica imunizării colective, concept promovat de autoritățile sanitare britanice.
Ulterior, pe măsură ce numărul cazurilor de infectare a crescut rapid, iar autoritățile sanitare au renunțat la teoria imunizării colective, Boris Johnson a trecut la măsurile mai dure, luate deja de majoritatea statelor europene.
Miercuri, 25 martie, și Prințul Charles (71 de ani), moștenitorul Coroanei britanice, a anunțat că e infectat cu coronavirus. El s-a izolat pe o proprietate regală de la Balmoral, Scoția.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Strategia absurdă a premierului Boris Johnson, care în primă fază a mers pe „imunizarea de turmă”, pare să fi dus Marea Britanie într-o situație neprevăzută. COVID-19 ar fi putut infecta deja jumătate din populația Marii Britanii, arată un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea Oxford.
Sunetra Gupta, profesor de epidemiologie teoretică, care a condus studiul, spune că, dacă rezultatele se confirmă, mai puțin de un om din 1.000 de persoane infectate cu COVID-19 are nevoie de internare, conform unui articol publicat de ft.com.
Potrivit modelării efectuate de cercetătorii de la Oxford, virusul ar fi ajuns în Regat la jumătatea lui ianuarie și s-ar fi răspândit fără să fie observat mai mult de o lună, până când a fost detectat primul caz, la sfârșitul lunii februarie.
Studiul oferă rezultate total diferite de cele propuse de Imperial College London, care a determinat guvernul britanic – care prefera până atunci o imunizare colectivă – să-și schimbe abordarea și să treacă la măsuri de distanțare socială mai dure.
“Sunt surprins că a existat o astfel de abordare fără rezerve a modelului Imperial,” a declarat Sunetra Gupta, citat de FT.
Rezultatele prezentate de cercetătorii de la Oxford readuc în discuție imunitarea colectivă, principiul prin care poate fi controlată propagarea unei maladii în momentul în care o majoritate a populației este imunizată. Teoria a fost favorizată inițial de guvernul Boris Johnson, dar un raport al Imperial College din Londra, publicat la începutul săptămânii trecute, indica faptul că epidemia COVID-19 ar putea ucide până la 510.000 de oameni în Regatul Unit, în cazul pur ipotetic în care nu se ia nicio măsură.
Cu strategia urmată până atunci de guvern, cercetătorii estimau că Regatul riscă până la 260.000 de decese, din cauza sufocării sistemului de sănătate. Exact acest raport a determinat guvernului lui Boris Johnson să recurgă la măsuri mai dure și să ceară populației să evite orice contact, deplasările neesențiale și să ceară persoanelor în vârstă și femeilor însărcinate să se izoleze timp de trei luni.
Pentru a-și dovedi teoria, grupul de cercetători de la Oxford lucrează cu colegi de la universitățile Cambridge și Kent pentru a testa dacă populația a dezvoltat anticorpi la noul coronavirus.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După săptămâni de bâjbâială periculoasă, în care a mers pe „imunizarea prin infectare” a populației, premierul Boris Johnson a schimbat placa: a luat măsuri dure, de carantinare a marii Britanii. Spaima de coronavirus l-a făcut să cedeze.
Măsurile adoptate de Guvernul de la Londra sunt cele mai dramatice pe care țara le adoptă în timp de pace. Ele au intrat în vigoare de marți, 24 martie.
Adresându-se națiunii de la reședința sa din Downing Street 10, Boris Johnson a anunțat că evenimentele majore de mai mult de două persoane, precum nunțile, botezurile și alte adunări publice (exceptând înmormântările), trebuie anulate. Explicația oferită de premierul britanic: să nu se ajungă la un număr de îmbolnăviri care să suprasolicite sistemul național de sănătate.
Toate magazinele care vând bunuri neesențiale vor fi închise, ca și locurile de joacă, sălile de sport și lăcașurile de cult.
Oamenii pot ieși pentru a cumpăra produse esențiale (alimente, medicamente), pentru a căpăta ajutor medical sau pentru a merge la serviciu, dacă este inevitabil.
Exercițiile fizice în parcuri vor fi admise o dată pe zi, dar parcurile vor fi patrulate de poliție, care este autorizată se amendeze pe cei care nu respectă regulile și să disperseze adunările publice.
„Din această seară trebuie să le ofer britanicilor o instrucțiune foarte simplă:trebuie să rămâi acasă!”, a spus Boris Johnson.
Comitetul de urgență al Guvernului, Cobra, a semnat noile restricții extraordinare, similare celor care au fost deja impuse în restul Europei.
Restricțiile vor dura inițial trei săptămâni, dar experții Guvernului au sugerat că situația poate dura până la un an, pentru rezolvarea crizei medicale.
Decizia a fost luată după ce Marea Britanie a ajuns luni 335 de persoane infectate cu coronavirus care au decedat și la 6.650 de îmbolnăviri.
Inițial, Marea Britanie luase în calcul un scenariu al „imunizării de turmă”. Această metodă – controversată pentru unii, scandaloasă pentru alții – presupune infectarea unui număr cât mai mare de cetățeni, care după vindecare devin imuni și îi protejează astfel și pe cei neinfectați. Metoda a fost susținută de o comisie de specialiști, care a argumentat că altfel coronavirusul se va întoarce mai puternic în viitorul sezon de iarnă.
„Nu se poate opri în totalitate această epidemie, astfel că nu trebuie să încerci să o stopezi în totalitate. Ar fi oprită doar până când va apărea din nou, la sfârşitul anului, iar Serviciul britanic pentru Sănătate (NHS) este mai vulnerabil iarna şi apar alte probleme”, afirma Patrick Vallance, consilier guvernamental britanic pe tema ştiinţifice, potrivit Mediafax.
Marea Britanie a fost criticată de celelalte țări pentru această abordare extrem de riscantă. Inclusiv SUA, aliatul strategic de peste Ocean, i-a închis porțile, interzicând călătoria cetățenilor britanici în Statele Unite.
În cele din urmă, Boris Johnsosn a cedat, recurgând la metodele dure de izolare și carantinare adoptate de majoritatea țărilor europene, dar și de SUA.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pentru Boris Johnson și susținătorii Brexit-ului, noul pașaport britanic, fără însemnele Uniunii Europene reprezintă simbolul victoriei. Dar pentru că Brexit-ul, de multe ori, are și o parte comică, licitația pentru realizarea noilor pașapoarte a fost câștigată de o companie franco-olandeză, iar tipărirea lor va avea loc în Polonia.
Noile pașapoarte britanice de după Brexit au devenit o afacere a Uniunii Europene. Această situație a stârnit un hohot de râs în multe cancelarii din Europa și a produs stupoare printre suporterii Brexit-ului din Marea Britanie.
Revenirea la pașaportul albastru, culoarea pe care o avea actul de identitate înainte de aderarea la UE a fost un subiect de campanie pentru susținătorii Brexit-ului. Schimbarea culorii pașaportului a devenit un obiectiv politic, reprezentând „recâștigarea independenței”.
Parlamentarii britanici, susținători ai rămânerii în cadrul UE, l-au luat peste picior pe premierul Boris Johnson când acesta a prezentat noul pașaport, spunând că marele simbol al independenței britanice a devenit o afacere a Uniunii Europene.
„Chiar îmi place noul pașaport proiectat de francezi alături de olandezi și tipărit de polonezi, deși cel vechi era mult mai util – le oferea britanicilor posibilitatea să călătorească liberi oriunde în Europa, să locuiască, să învețe și să muncească oriunde și-ar fi dorit”, a declarat, ironic, Seb Dance, membrul al parlamentului, susținător al rămânerii în UE, citat de CNN.
Noul pașaport reprezintă un nou moment de stânjeneală a lui Boris Johnson în fața susținătorilor Brexit și un motiv de glume și zâmbete pentru europeni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Începând cu 2021, Marea Britanie va impune un nou plan de acceptare a muncitorilor imigranți care nu va face distincție între cetățenii Uniunii Europene și cei non-UE.
Planul îi va favoriza pe cei calificați și cu mare experiență într-o profesie, limitând accesul persoanelor necalificate și cu educație medie. Acest plan defavorizează România care era o sursă importantă de forță de muncă mai puțin calificată pentru piața Regatului Unit.
Guvernul britanic a dezvăluit noul sistem de imigraţie bazat pe puncte care va fi utilizat în Regatul Unit post-Brexit, favorizând minţile ”strălucitoare” faţă de ”lucrătorii puţin calificaţi”, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.
„Răspundem priorităţilor cetăţenilor prin introducerea unui nou sistem bazat de puncte care va face să scadă numărul imigranţilor”, a declarat, într-un comunicat trimis marţi seara, ministrul de Interne Priti Patel, salutând un ”moment istoric” care ”pune capăt liberei circulaţii”.
Sistemul va acorda puncte în funcţie de competenţe, calificări şi niveluri salariale şi va trata cetăţenii europeni şi non-europeni ”în mod egal”. Se preconizează că noul sistem va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, după încheierea perioadei de tranziţie care a început după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie.
”Vizele nu vor mai fi acordate decât celor care au obţinut suficiente puncte”, precizează comunicatul, pentru a ”acorda prioritate celor mai bune talente”, cum ar fi ”oamenii de ştiinţă, inginerii şi profesorii universitari”.
Prin urmare, ministerul consideră că respectă ”mesajul clar” transmis de poporul britanic în cursul referendumului din 2016 privind Brexitul şi la alegerile parlamentare din decembrie. Controlul imigraţiei a fost unul dintre subiectele principale în timpul campaniilor pentru aceste două scrutine.
Una dintre condițiile principale ale acestui plan este ca persoanele care aplică pentru un permis de muncă în Marea Britanie trebuie să știe limba engleză la un nivel mediu. Fără a îndeplini această condiție, va fi și mai dificil să fie obținut punctajul necesar.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La mai puțin de două săptămâni de la oficializare Brexit-ului, Boris Johnson are o primă mare problemă. După alegerile din Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, presiunile pentru unirea cu Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, au crescut semnificativ.
Sinn Fein, partidul unionist din Republica Irlanda, a câștigat mult în ce privește susținerea publică, devenind a doua formațiune politică din țară, cu 37 de deputați.
După rezultatul foarte bun obţinut la alegerile legislative de sâmbătă din Republica Irlanda, lidera Sinn Fein, Mary Lou McDonald, a cerut marţi Uniunii Europene să sprijine proiectul de reunificare a Irlandei, transmite AFP, citat de Agerpres.ro.
Pe primul loc în urma scrutinului s-a clasat Fianna Fail, partid aflat până acum în opoziţie, care va avea 38 de deputaţi. Sinn Fein – formaţiune de stânga – a obţinut însă un rezultat istoric: locul al doilea, cu 37 din cei 160 de membri ai Dail (Camera inferioară a Parlamentului). Fine Gail, partidul de centru-dreapta din care face parte şi premierul Leo Varadkar, este al treilea, cu doar 35 de deputaţi.
Dacă va intra la guvernare în cadrul unei coaliţii, Sinn Fein îşi va promova obiectivul de unire a Republicii Irlanda, membră a Uniunii Europene, cu Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Reunificarea este din nou un subiect de actualitate după Brexit, deoarece majoritatea nord-irlandezilor au votat împotriva retragerii din UE.
McDonald consideră că UE „trebuie să ia poziţie în privinţa Irlandei, aşa cum a făcut şi când a susţinut reunificarea Germaniei. Şi în acelaşi fel în care are o poziţie asupra Ciprului şi o abordare pozitivă a reunificării acestei ţări”. Într-o declaraţie pentru BBC, ea a adăugat că divizarea Irlandei a fost „un dezastru”, iar calea de urmat este „reunificarea, reconcilierea şi bunele relaţii cu vecinii apropiaţi”.
Fostul premier irlandez Bertie Ahern consideră că este „inevitabil” un referendum privind reunificarea.
Lidera Partidului Democratic Unionist nord-irlandez, Arlene Foster, este însă de părere că un astfel de demers ar putea fi declanşat doar de ministrul britanic pentru Ulster (reprezentantul coroanei britanice în Irlanda de Nord), dacă „va avea susţinerea majorităţii” din parlamentul local.
McDonald, în vârstă de 50 de ani, nu exclude posibilitatea de a ocupa postul de prim-ministru. „Cred că ar fi formidabil să avem ca în aceastăpoziție pe cineva din Sinn Fein şi de asemenea o femeie”, a declarat ea presei.
AFP reaminteşte că Sinn Fein a fost considerat multă vreme un partid nefrecventabil politic, din cauza legăturilor sale cu Armata Republicană Irlandeză. Acum, lidera partidului a început deja negocieri cu mai multe formațiuni mici de stânga, cum ar fi Verzii şi Social Democraţii. Este însă puţin probabil ca o astfel de coaliţie să întrunească cele 80 de voturi necesare pentru majoritatea parlamentară, apreciază agenţia citată, arătând că tratativele ar putea dura câteva săptămâni.
Între timp, Boris Johnson, care vrea să evite cu orice preț organizarea unui referendum pentru independența Irlandei de Nord, a anunțat că va plăti oricât va fi nevoie pentru a realiza o linie de tren de mare viteză care să lege nordul Marii Britanii cu Londra. Proiectul e aprig contestat de fermieri și de proprietarii de terenuri pe care ar urma să fie ridicată connstrucția.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
