Furia anti-austriacă de după eșecul Schengen s-a rezumat până acum la amenințări războinice și la declarații de intenție – nervoase, furioase, răzbunătoare, pe alocuri siterice. Marți, 13 decembrie, lucrurile au luat-o însă razna. Mai mulți reprezentanți ai statului român, de la PSD și de la PNL, au anunțat acțiuni periculoase, care pot aduce daune uriașe României și cetățenilor săi.
Cei doi iresponsabili, îmbrăcați în straie de patrioți, sunt:
- Sorin Grindeanu (PSD) – ministrul Transporturilor;
- Cristian Pistol (PNL) – directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
PSD-istul Grindeanu umblă cu o „Ordonanță 13 bancară”: schimbarea băncii fără licitație!
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu – cel care pe 31 ianuarie 2017, în calitate de prim-ministru aflat sub înrâurirea lui Liviu Dragnea, a semnat sinistra Ordonanță 13 – a făcut marți un anunț periculos. Și a făcut-o pe un ton șmecheresc, evident iresponsabil.
Grindeanu a confirmat un lucru grav: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis să-şi închidă conturile de la Banca Comercială Română (BCR) și să se mute la CEC, fără nicio licitație sau selecție de oferte!
”Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și-a anunţat o anumită intenţie, de a-şi muta conturile de la BCR la CEC, şi ştiu că vor face, mi-au spus şi mie”, a spus agramat Sorin Grindeanu.
Ministrul PSD a adăugat: „Și nu doar CNAIR. Am fost anunţat că şi alte companii aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor vor face acest lucru, fie că vorbim de Portul Constanţa, fie că vorbim de Aeroporturi Bucureşti, de CFR şi toate celelalte, pentru că au găsit condiţii mai bune la CEC. O explicaţie cât se poate de simplă”.
PNL-istul Pistol prinunță cuvântul periculos: „colaps„
Director general provizoriul al CNAIR (numit politic, fără concurs) este Cristian Pistol (PNL), aflat în funcție din septembrie 2021. Acesta a venit la CNAIR din poziția de consilier al fostului premier Florin Cîțu, fiind susținut de PNL Ilfov, după ieșirea USR de la guvernare. În acel moment, ministru interimar al Transporturilor era Dan Vîlceanu.
În septembrie 2022, mandatul de director general provizoriu al PNL-istului Cristian Pistol a fost prelungit cu 4 luni, până la 30 ianuarie 2023, cu posibilitatea prelungirii cu încă două luni. Prelungirea a fost aprobată de ministrul Sorin Grindeanu, care controlează majoritatea PSD-istă din Consiliul de Administrație al CNAIR.
Marți, Cristian Pistol a vorbit, iresponsabil, de un posibil „colaps” al unei – sau unor – „bănci austriece” din România. Folosirea cuvântului „colaps” este extrem de periculoasă, putând duce la o scădere a încrederii în banca respectivă, putându-se ajune chiar la panică în rândul populației.
CNAIR a rulat anual zeci de miliarde de lei prin conturile deschise la BCR, banca membră a Erste Group (Austria). Toate aceste operațiuni ar urma să se facă prin CEC. Potrivit oficialilor CNAIR, transferul va dura însă câteva luni.
Oficial CNAIR: „Beneficiul mutării la CEC, o bancă românească, este siguranța„
Cât privește decizia de a face această mutare, conducerea CNAIR susține că nu este „o răzbunare” sau „un boicot”, ci „o măsură de siguranță”.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR. a afirmat la fel de riscant pentru Hotnews.ro: „Din declarațiile pe care le-a făcut cancelarul Austriei reiese că Austria este o țară nesigură din cauza migrației. Nu este o măsură de retorsiune (închiderea conturilor la BCR – n. red.), ci este o măsură de siguranță, de a proteja banii. Noi avem obligația de a lua toate măsurile în acest sens. Beneficiul mutării la CEC, o bancă românească, este siguranța”.
Întrebat care e rulajul financiar pe care CNAIR îl face prin conturile BCR, Șerbănescu a precizat că este „de ordinul zecilor de miliarde de lei anual”. Asta înseamnă, printre altele, bugetul, plățile către salariați, plățile contractorilor și chiar rovigneta.
„Plata rovignetei se face prin intermediul platformei BCR. Am discutat pentru a calibra sistemul CEC”, a adăugat oficialul CNAIR.
În privința salariaților care au cardurile pe care primesc salariile la BCR, Șerbănescu a precizat că o eventuală renunțare este o decizie personală, iar CNAIR va livra banii în continuare către acestea.
CNAIR are circa 8.000 de salariati și un buget anual de cheltuieli de natură salarială de 641 de milioane de lei (circa 125 de milioane de euro).
Prin mutarea conturilor CNAIR către altă bancă, BCR va pierde lichiditatea consistentă pe care compania i-o asigură și, posibil, și o masă importantă de clienți, dacă salariații vor decide să migreze și ei.
Pericolele care pândesc statul român
Implicarea unor instituții (Ministerul Transporturilor) sau companii ale statului român (CNAIR, CFE, Portul Constanța, Aeroporturi București etc.) în campania de boicotare a companiilor austriece, fie ele bănci, benzinării, marketuri sau asigurători, poate duce România într=o zonă extrem de periculoasă.
Dacă vor avea pierderi majore, companiile austriece pot invoca intervenția neloială în piață a statului român, având ca efect distorsionarea pieței libere. S-ar putea ajunge la procese internaționale în care statul român să fie obligat să plătească daune colosale. România n-ar putea invoca motive rezonabile și credibile pentru deciziile în cascadă de a rezilia contractele cu companii austriece.
De exemplu, BCR a obținut contractul cu CNAIR în urma unei licitații internaționale. Pentru rezilierea contractului, CNAIR trebuie să prezinte motive solide. Or, singurul argument real, în acest context de mare încărcătură politică, este furia stârnită de decizia Guvernului austriac de a bloca – aberant și abuziv – accederea României în Spațiul Schengen. Or, nu BCR, Raiffeisen sau OMV a luat această decizie nefastă, deci nu pot fi pedepsite ele!
Inclusiv nominalizarea unei alte bănci – în cazul de față, CEC Bank – ca partener al CNAIR este un abuz riscant din punct de vedere juridic. Oricare altă bancă din piață ar putea invoca o discriminare. De exemplu, de ce n-ar avea acces și Banca Transilvania – cu capital privat, dar românesc – la contractul cu CNAIR?
O altă gafă sancționabilă sin punct de vedere juridic este folosirea repetată, de către reprezentanți ai statului român (Sorin Grindeanu, Cristian Pistol, Alin Șerbănescu, precum și mulți alți politicieni, inclusiv parlamentari sau miniștri, în aparițiile televizate), a expresiilor „bănci austriece” sau „bănci străine” (BCR, Raiffeisen), respectiv „bancă românească” (CEC). Din punct de vedere juridic, toate sunt bănci românești, înregistrate în România, activând după legile românești și plătind impozite statului român. Diferența este de capital, nu de statut juridic: unele sunt bănci românești cu capital majoritar austriac (BCR, Raiffeisen), altele sunt bănci românești cu capital majoritar românesc – privat (Banca Transilvania) sau de stat (CEC).
Dincolo de procesele comerciale în care statul român ar putea fi atras ca urmare a acțiunilor iresponsabile, umorale, ale unor demnitar sau funcționari ai săi, există un pericol și la nivelul Uniunii Europene. România poate face obiectul unei acțiuni de infrigement și obligată să plătească daune serioase dacă la nivelul Comisiei Europene se va stabili că statul român, prin reprezentanții săi, a distorsionat piața liberă pe piața bancară, pe cea a carburanților etc.