Zona de nord a Bucureștiului a fost, în noaptea de Ajun, unul din cele mai poluate locuri de pe Pământ. Datele furnizate de aparatura de măsurare a calității aerului arată că la Otopeni, lângă Capitală, poluarea a atins cote mai mari decât în Bangladesh, care este cea mai poluată țară din lume.
Datele privind media poluării în lume, în 2020, arată că Bangladesh a fost cea mai poluată țară, cu un indice al calității aerului de 165. În Otopeni, acest indice a ajuns în noaptea de Ajun la 173.
Toate platformele independente de monitorizare a calității aerului au depistat cantități mari de particule PM 2.5, foarte dăunătoare pentru sistemul respirator.
Platforma Aerlive a depistat depășiri de până la 100 de micrograme pe metru cub în zonele Piața Romană și Bd. Iuliu Maniu, de 4 ori mai mult decât limita admisă de 25 de micrograme pe metru cub.
Garda de Mediu: Cauza – încălzirea rezidențială cu lemne, pe fondul dispersiei proaste
Reprezentanții Gărzii de Mediu spun că au depistat de asememnea depășiri ale cantității particulelor PM10 la 3 stații din București, dar că acestea nu au fost semnificative. O cauză probabilă, spun ei, este încălzirea locuințelor pe bază de lemne în zonele respective.
„În cursul zilei de ieri, concentratiile de PM10 au fost ridicate, într-adevăr, la stațiile B1, zona Lacul Morii, B7, zona Măgurele și B8, zona Balotești. Viteza vântului a fost aproape de 0 la stația B1 începând cu ora 14. Dispersia nu s-a realizat și, la această stație, concentrația de PM10 a ajuns la o valoare medie de 123 mg pe m³. Media zilnică a fost depășită foarte puțin la B1″, a spus Andrei Corlan, consilier la Garda Națională de Mediu.
„Echipele de control care s-au deplasat la punctele indicate neconstatând o activitate poluantă, putem estima că această creștere a concentrațiilor a fost cauzată de încălzirea rezidențială cu lemne, pe fondul dispersiei proaste”, a adăugat el.
„Privind pe rețelele de monitorizare independente, am văzut acolo stabilite niște valori de peste 400%. O valoare de peste 400%, dacă ar fi, în primul rând ar fi vizibilă cu ochiul liber. În al doilea rând, l-am resimți cu adevărat fiecare dintre noi, nu am putea ieși pe stradă, ne-am prăbuși pe stradă. Singurul organism acreditat, conform legii de monitorizare a calității aerului, este rețeaua națională de monitorizare a calității aerului. Rețeaua independentă ne este nouă utilă doar ca un reper pentru a trimite echipele de inspecție în zonele respective. Au fost întâlnite situații în care senzorii erau instalați la nivelul unor surse de poluare minoră, cum ar fi loc de fumat, coșul de evacuare, sobă, centrală termică etc.”, a ma spus Corlan.
Comisia Europeană a lansat până acum două proceduri de infringement pentru problema calității aerului din București.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cotidianul Washington Post își fundamentează o analiză despre „pandemia de corupție” generată de coronavirus cu patru exemple de pe trei continente: Columbia și Argentina (din America de Sud), Bangladesh (din Asia) și România (din Europa).
Jurnaliștii americani inventariază achiziții și cheltuieli suspecte din cele patru țări.
„În România, unde procedura normală de licitație a fost suspendată pentru a accelera achizițiile, au apărut critici și semnale de alarmă în ceea ce privește înțelegerile pe sub masă. Romwine&Coffee SRL, o companie mică, cu sediul la 32 de km de București, vinde țigări și lichior. Dar a câștigat două contracte în valoare de 12,6 milioane de dolari pentru a furniza măști medicale la preț dublu față de prețul pieței.
Afacerea a avut loc după ce Sanimed International, un furnizor de echipamente medicale, a făcut un parteneriat cu vânzătorul de țigări și lichior. Proprietarul Sanimed, Cătălin Hideg, a explicat presei că acordul nu este neobișnuit.
«Peste tot în lume, toate companiile mari folosesc alte companii pentru licitații. Se fac consorții, asocieri, parteneriate», a declarat Hideg pentru B1TV. El a adăugat că«sunt companii cu trei angajați și trei laptoturi care câștigă licitații de sute de milioane de euro».”
Sorin Ioniță, expert în administrație publică, a declarat pentru „Washington Post” că bătălia pentru contracte în timpul epidemiei de coronavirus reprezintă „o zonă gri”.
O achiziție scandaloasă
Contractul scandalos care a plasat România pe „lista rușinii”, alături de Columbia, Argentina și Bangladesh, a fost realizat de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), instituție înființată în octombrie 2018 de Guvernul Dăncilă, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, la comanda politică a atotputernicului (pe atunci) Liviu Dragnea.
Șefa ONAC, Cornelia Nagy, are rang de secretar de stat și este soție de ambasador. A migrat de la Satu Mare la București, unde a devenit emblema clientelismului politic, făcând naveta între mai multe ministere și instituții. Actuala funcție a căpătat-o de la trioul Dăncilă – Greblă – Teodorovici.
O dezvăluire a ziariștilor de la Recorder.ro a șocat opinia publică: Guvernul României a încredințat un contract de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), pentru achiziționarea a 1.750.000 de măști de protecție, măruntei firme Romwine&Cofee.
Această firmă a fost înființată în urmă cu un an și are ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Firma este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu, comuna Călugăreni (județul Giurgiu).
Ancheta a dus rapid la Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, care a admis că firma sa se află, de fapt, în spatele Romwine&Cofee. Un vechi client al banilor publici, deși firma sa „de bază”, Sanimed, are datorii uriașe la stat.
Sesizat de scandalul iscat, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, să dispună „o anchetă a Corpului de Control” al ministerului la ONAC. „Aştept rezultatele acestei anchete”, a adăugat Orban, care are bănuielile sale: „Mi se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract”.
Până când vor veni rezultatele controlului, să aruncăm, anticipat, o privire spre personajul care conduce misterioasa și atotputernica instituție care se ascunde în spatele a patru inițiale: ONAC. Cine este și de unde vine Cornelia Nagy?
Favorita PSD (Dăncilă – Greblă – Teodorovici)
Pe 8 octombrie 2018, prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă a semnat prin Decizia nr. 269, prin care Cornelia Nagy a fost eliberată din funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Nu a fost însă o sancțiune, ci o premiere: imediat, prin Decizia nr. 270, Cornelia Nagy a fost numită în funcția de președinte al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Ambele decizii au fost semnate de prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă și de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
Pentru numirea la șefia ONAC, propunerea a făcut-o, formal, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, întrucât ONAC a fost plasată din start în subordinea Ministerului Finanțelor.
În noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Dăncilă, Greblă și Teodorovici au părăsit Palatul Victoria, dar Cornelia Nagy a rămas neclintită la șefia ONAC. Acolo a prins-o și pandemia de coronavirus, când a crescut brusc nevoia unor achiziții urgente, fără licitație.
Așa a ajuns ONAC-ul condus de Cornelia Nagy să semneze contracte de zeci de milioane de euro pentru măști de protecție, aduse din Turcia. Dar vechile năravuri n-au dispărut nici în pandemie: Cornelia Nagy a acceptat un preț de trei ori mai mare decât cel cu care erau aduse aceleași măști de către societatea Unifarm (aflată în subordinea Ministerului Sănătății).
Prețuri umflate la volume uriașe
Ziariștii de la Recorder.ro au demonstrat că prețul plătit de ONAC firmei Romwine&Cofee pe cele 1.750.000 de măști (26 de lei bucata pentru FFP2, 38 de lei pe FFP3) este de 2-3 ori mai mare decât cel cu care s-au făcut achiziții similare pe piață.
De exemplu, o mască FFP2 a putut fi cumpărată, prin Unifarm (societate a statului român, arondată Ministerului Sănătății), cu 1,8 dolari, adică 8 lei bucata. Prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), aceeași mască a fost cumpărat cu 16 lei.
De la 8 sau 16 lei la cei 26 de lei plătiți de ONAC-ul doamnei Nagy e cale lungă! Mai ales că valoarea contractului e spectaculoasă: 12 milioane de euro.
„Nu ştiu, domnu’ ziarist, dacă sunt prea scumpe. Să verifice presa, să verifice cine doreşte dacă sunt la suprapreţ. Astea sunt preţurile care sunt acum pe piaţă, nu avem altă posibilitate” (Cornelia Nagy, în dialog cu Recorder.ro).
Iată că există și „alte posibilități”! Chiar pe SEAP: 16 lei bucata, nu 26! Iar când iei volume mari, ți se mai face și un discount.
CV-ul bogat al Corneliei Nagy
* „Baroneasa ONAC”, Cornelia Nagy (57 de ani), și-a început ascensiunea la Satu Mare. A lucrat 15 ani la Vama Petea, de la granița româno-maghiară: 12 ani controlor (1985-1997), 2 ani șef birou vamal (1997-1999), un an expert vamal (1999-2000).
* În decembrie 2000, odată cu instaurarea autoritară a regimului Iliescu-Năstase, Cornelia Nagy și-a luat zborul spre București. Nu se știe prin ce relație politică, a aterizat direct în Ministerul de Finanțe, cu rangul de consilier superior. A avut atribuții la ANAF – Direcția de Control Financiar.
* Pe 1 noiembrie 2005, Cornelia Nagy a fost numită șefă de cabineta ministrului de Finanțe din Guvernul Tăriceanu, Sebastian Vlădescu.
* După 7 luni, pe 30 mai 2006, a preluat șefia Serviciului de coordonare și verificare a achizițiilor publice, în cadrul aceluiași Minister al Finanțelor. A ocupat funcția timp de un an, suficient încât să se îndrăgostească de achizițiile publice.
* Tot la Achiziții Publice a rămas și în următorii trei ani (2007-2010), dar ca director general, în cadrul unui minister comasat (Ministerul Economiei și Finanțelor).
* Urmează alți trei ani (2010-2013) ca director general la achiziții, în același Minister de Finanțe, după despărțirea acestuia de Ministerul Economiei.
* Trece un an (2013-2014) la Ministerul Sănătății, tot la achiziții.
* Pentru un an și jumătate (aprilie 2014 – noiembrie 2015) se mută la Ministerul Mediului, ca secretar general adjunct.
* După căderea Guvernului Ponta, Cornelia Nagy revine, pentru alte 7 luni, la Ministerul Finanțelor (noiembrie 2015 – iunie 2016), tot ca secretar general adjunct.
* Urmează aproape un an (2016-2017) ca șefă a Direcției Servicii Interne din același Minister al Finanțelor.
* În luna mai 2017 revine ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Ocupă temporar, prin detașare, funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
* Pe 8 octombrie 2018, Viorica Dăncilă o numește ca director al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Așadar, revine în aria Ministerului de Finanțe, unde se află și în prezent.
Această longevitate de aproape de 20 de ani în zona guvernamentală, cu migrația între trei ministere total diferite (Finanțe, Mediu, Sănătate), a fost posibilă grație susținerii politice permanente pe care i-a asigurat-o UDMR.
În aceste două decenii, Cornelia Nagy a lucrat cu miniștri de la toate partidele mari care au guvernat: Mihai Tănăsescu, Florin Georgescu (PSD), Ionuț Popescu, Sebastian Vlădescu, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Eugen Nicolăescu, Florin Cîțu (PNL), Gheorghe Pogea, Gheorghe Ialomițianu (PDL), Attila Korodi (UDMR), Grațiela Leocadia Gavrilescu (ALDE).
Ferdinand Nagy, ambasadorul
Ferdinand Nagy
Și soțul Corneliei Nagy, Ferdinand Nagy, a profitat din plin de trambulina politică numită UDMR. Acesta e fiul unui fost lider comunist din Covasna, din „Epoca Ceaușescu”.
Ferdinand Nagy s-a cuibărit la Ministerul de Externe, dar a avut două mandate și la Protecția Consumatorului (ANPC)!
Câteva repere extrase din CV-ul său:
* 2013: ambasadorul României în Muntenegru
* 2011: preşedintele Biroului Internaţional de Expoziţii (BIE), Paris
* 2011-2013: reprezentant cu însărcinări speciale, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2012 – Yeosu, Korea
* 2009-2011: subsecretar de stat, MAE, Comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2010 – Shanghai, China
* 2007-2009: secretar general, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
* 2006-2007: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
* 2003-2006: secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2005 – Aichi, Japan
* 2001-2003: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
