ziaristii.com

Etichetă: AstraZeneca

  • Pfizer/BioNTech este cel mai eficient vaccin anti-Covid din cele fabricate până acum: 94%. Cum se prezintă celelalte

    Pfizer/BioNTech este cel mai eficient vaccin anti-Covid din cele fabricate până acum: 94%. Cum se prezintă celelalte

    Produsul Pfizer/BioNTech este cel mai eficient dintre toate vaccinurile anti-Covid produse până acum, relevă studii făcute în Israel, țara cea mai avansată din lume în imunizarea populației.

    Principalul furnizor de servicii medicale din Israel, Clalit, a comunicat că eficiența vaccinului de la Pfizer/BioNTech este de 94%, statistică realizată după centralizarea rezultatelor a 600.000 din cele câteva de milioane de indivizi imunizați în această țară.

    Studiul a urmărit evoluția a 600.000 de persoane după ce au fost vaccinate. Incidența cazurilor de coronavirus a scăzut cu 94% , comparativ cu un grup de alți 600.000 de indivizi care nu fuseseră vaccinați.

    Un alt element remarcabil este că eficiența vaccinului s-a menținut pentru toate grupele de vârstă, inclusiv cei peste 70 de ani, raportează reprezentanții Clalit.

    În ultimele două luni, Israelul a dat dovadă de o eficiență și organizare remarcabile, reușind să vaccineze cu prima doză peste 3,8 milioane de persoane din populația totală de 8,8 milioane. Dintre cele 3,8 milioane de oameni vaccinați cu prima doză, 2,4 milioane au primit-o deja și pe cea de-a doua, putându-se considera deja imunizați.

    Guvernul israelian își propune să vaccineze populația peste 16 ani până la sfârșitul lunii martie, adică în următoarele 6 săptămâni.

    Deși mult mai în urmă față de ritmul Israelului, care vaccinează zi și noapte, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și România stă binișor față de media imunizării în Uniunea Europeană. Până acum s-a vaccinat 5,59% din populația adultă, anunță autoritățile.

    Importantă este și schimbarea de optică a populației. Deși supuși aproape un an bombardamentului cu știri false și propagandei antivacciniste, românii au început în ultimele luni să se lămurească: nu-i cipează nimeni, nu se înregistrează nici valuri de morți în rândurile celor imunizați, iar reacțiile adverse nu sunt atât de îngrozitoare cum li se spusese. Așa că mare parte din populație este acum interesată să se imunizeze cât mai repede.

    Vaccinul Moderna, produs de americani, este cotat la o eficiență de peste 91%.

    Datele puse la dispoziție de ruși privind vaccinul Sputnik V relevă o eficiență de 92%, dar nu au fost validate nicăieri, deocamdată, și rămân doar pe hârtie.

    Vaccinul AstraZeneca e cel mai ieftin, dar oferă o protecție mai scăzută, de circa 70%, iar datele raportate la ultima mutație a virusului, din Africa de Sud, arată că eficiența scade până la 20%.

    Vaccinul Sinovac, al chinezilor, este estimat la o eficiență de circa 50% și nu se știe ce imunitate oferă contra noilor mutații.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Record: peste 100.000 de persoane s-au programat la vaccinul AstraZeneca în primele 22 de ore de la introducerea opțiunii pe platformă

    Un număr de 107.144 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani și aparținând primelor două categorii de risc (cadre medicale, lucrători “esențiali”, bolnavi cronici) s-au programat deja, într-o singură zi, la vaccinarea anti-Covid cu produsul AstraZeneca.

    Anunțul a fost făcut de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Miercuri, 10 februarie 2021, ora 12.30, s-a pornit pe platforma online de programare a vaccinării anti-Covid și opțiunea pentru AstraZeneca, împreună cu deschiderea a 180 de noi centre. Până joi, la ora 10.30, se înregistraseră 107.144 de înscrieri.

    În medie, s-au programat 4.464 de persoane pe oră. S-au înscris 54.454 de femei și 52.690 de bărbați. Numărul de accesări al platformei dezvoltate de STS a fost, de asemenea, notabil, 3,6 milioane.

    Vaccinul AstraZeneca este obținut de compania suedeză în colaborare cu cercetătorii de la Oxford pe calea clasică, aceea a vectorului viral (virusuri inactivate injectate în corp, care generează răspunsul organismului și apariția anticorpilor). Este mult mai ieftin decât vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna, obținute prin noua tehnologie ARN mesager, dar până acum studiile arată că este mai puțin eficient (62-90%), comparativ cu celelalte două.

    În plus, pare să fie foarte puțin eficace împotriva noii mutații sud-africane a virusului. Pe de altă parte, nu e nevoie să fie stocat la temperaturi foarte scăzute (precum Moderna și BioNTech/Pfizer), ceea ce înlesnește foarte mult distribuirea și administrarea sa.

    Rapelul se face la 56 de zile, față de 21 de zile (BioNTech/Pfizer) și 28 de zile (Moderna).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De azi se pot face programări și la vaccinul AstraZeneca. S-au deschis încă 180 de centre în toată țara. În București sunt 22. Cine beneficiază

    De miercuri, 10 februarie 2021, românii între 18 și 55 de ani care fac parte din primele două categorii de risc se pot programa pentru vaccinare și cu produsul AstraZeneca, au anunțat coordonatorii campaniei naționale.

    Platforma a activat opțiunea începând cu ora 12.30. S-au deschis încă 180 de centre de vaccinare în toată țara (în București sunt 22). Se vor pune la dispoziția oamenilor câte 10.800 de locuri pe zi.

    Programările se vor putea face începând de azi, 10 februarie, pentru intervalul 15 februarie – 6 martie (20 de zile). Rapelul se va face la 56 de zile distanță de primul vaccin și nu se va putea efectua decât la cabinetul unde s-a făcut și prima doză.

    După intervalul enunțat mai sus, vor fi alocate noi locuri până pe 11 aprilie.
    Ceea ce este important de reținut: numai persoanele din primele două categorii de risc (cadrele medicale, persoanele cu boli cronice, anumite categorii de lucrători considerați “esențiali”) cu vârsta între 18 și 55 de ani se vor putea programa la vaccinarea cu produsul AstraZeneca.

    Persoanele peste 55 de ani vor fi vaccinate în continuare cu produsele BioNTech/Pfizer și Moderna, conform recomandărilor specialiștilor.

    Marea masă a populației mai are de așteptat până când îi va veni rândul la vaccinare.

    Programările se pot face

    – în platforma informatică fie de către beneficiar, fie de angajator, fie de un aparținător (rudă, prieten), la linkul: https://programare.vaccinare-covid.gov.ro

    – prin medicul de familie;

    – prin Call Center, la numărul unic 021.414.44.25;

    – prin direcțiile de asistență socială din primării.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • În România, vaccinul AstraZeneca le va fi administrat doar persoanelor între 18 și 55 de ani. Rapelul se face după două luni

    Guvernul a anunțat oficial, joi, că vaccinul anti-Covid de la AstraZeneca, al treilea autorizat în Europa, va fi folosit în România doar pentru persoanele între 18 și 55 de ani. Mult mai ieftin și mai ușor de depozitat, vaccinul va putea fi administrat pe larg, inclusiv prin cabinetele medicilor de familie, ceea ce înseamnă că ritmul imunizării populației va putea crește substanțial.

    Ministerul Sănătății mai anunță că vaccinul AstraZeneca are perioada de rapel la 8 săptămâni, substanțial mai mult decât vaccinurile de la BioNTech/Pfizer (21 de zile) și Moderna (28 de zile).

    AstraZeneca se deosebește fundamental de celelalte două, chiar dacă, în final, rezultatul este același – producerea de anticorpi împotriva coronavirusului.

    Mai sunt așteptate pe piață, în următoarele luni, încă două vaccinuri chinezești și un vaccin rusesc

    Produs prin tehnologia clasică (virus inactivat), vaccinul AstraZeneca poate fi ținut la frigider normal, cu temperatura de depozitare 2-8 grade Celsius. Are, totuși, o eficiență mai scăzută, de 65-90%. El costă doar aproximativ 5 euro doza.

    Produse prin tehnologie inovatică (mARN), vaccinurile de la BioNTech/Pfizer și Moderna trebuie ținute în frigidere speciale, la temperaturi foarte scăzute, de -70 și, respectiv, -20 de grade Celsius. Ele au o eficiență foarte ridicată, de peste 90%. Sunt, însă, foarte scumpe, peste 35 de euro doza.

    Pe lângă aceste 3 vaccinuri, este foarte probabil ca, în următoarele luni, pe piața Uniunii Europene să pătrundă și vaccinurile dezvoltate de Rusia (Sputnik V) și China (Sinopharm şi Sinovac). În același timp, este de așteptat ca și alte firme occidentale să ajungă la sintetizarea unor vaccinuri performante.

    Vaccinarea cu produsul AstraZeneca ar trebui să înceapă în a doua jumătate a lunii februarie

    Până acum, în România au fost vaccinați anti-Covid 463.763 de oameni cu prima doză și alți 165.516 cu ambele doze. Ritmul e destul de scăzut din cauza penuriei de vaccinuri instalate la nivelul Uniunii Europene. BioNTech/Pfizer acumulează mici întârzieri la livrarea dozelor promise, în timp ce cu AstraZeneca s-a ajuns la un adevărat scandal. Firma a refuzat să-și achite obligațiile contractuale cu UE invocând probleme tehnice, dar există suspiciunea că, de fapt, urmărește favorizarea Marii Britanii, căreia i s-au livrat dozele achiziționate prin contract.

    Uniunea Europeană a recurs la presiuni și a inițiat un embargo asupra vaccinurilor, interzicând exportul lor, iar AstraZeneca a dat înapoi, promițând că-și va onora obligațiile. Între timp, însă, s-a înregistrat deja o întârziere substanțială, pentru că milioane de doze ar fi trebuit să ajungă de la 1 februarie la țările membre UE.

    Vaccinarea cu produsul AstraZeneca e așteptată începând cu a doua jumătate a lunii februarie. Ministerul Sănătății a anunțat că s-a elaborat și trimis deja personalului specializat procedura de vaccinare cu AstraZeneca, împreună cu condițiile privind modul de stocare, depozitare, transport și distribuire.

    Potrivit avizului Agenției Europene a Medicamentului (EMA), „vaccinul AstraZeneca este un vaccin monovalent compus dintr-un singur vector adenoviral modificat (un virus inofensiv), care transmite celulelor umane „instrucțiunile” necesare producerii proteinei Spike unice, specifică virusului care provoacă boala COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaște că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism și reacționează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecției SARS-CoV-2“.

    Mai multe amănunte puteți citi AICI.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De ce e nevoie de „certificatul de vaccinare”: România începe de azi imunizarea și cu produsul Moderna. În curând, e așteptat și vaccinul AstraZeneca

    România începe de luni, 1 februarie, imunizarea populației contra Covid și cu produsul americanilor de la Moderna. Acesta este al doilea vaccin care intră în utilizare după cel al nemților și belgienilor de la BioTNech/Pfizer. În cel mai scurt timp, e așteptată și apariția celui de-al treilea vaccin, de la AstraZeneca.

    În acest moment devine clară manipularea dintr-un alt narativ al conspiraționiștilor, care vreme de peste o lună au strigat că oamenilor li se dă Certificatul de Vaccinare ca un fel de permis și că, în curând, cei fără el nu vor mai avea dreptul să călătorească sau să intre în clădirile publice.

    În realitate, Certificatul de Vaccinare – care conține datele persoanei, locul și data unde s-a vaccinat, dar și produsul cu care s-a făcut imunizarea, lotul și seria acestuia – a fost creat pentru acest moment, în care pe piață se va merge în paralel cu mai multe produse.

    Vaccinuri cu tehnologii diferite și care nu pot fi combinate

    Vaccinurile de la BioNTech și Moderna folosesc aceeași tehnologie nouă, ARNm, dar nu sunt identice, iar rapelul se vade la intervale diferite: BioNTech – 21 de zile, Moderna – 28 de zile. O persoană vaccinată cu produsul BioNTech la prima doză nu poate fi vaccinată la rapel decât cu un vaccin identic.

    Și mai mare este diferența între produsele BioNTech și Moderna, pe de o parte, și cel de la AstraZeneca, pe de alta. E vorba de tehnologii și de moduri de a stimula producerea de anticorpi total diferite. AstraZeneca folosește tehnologia clasică, prin care se introduce în organism o cantitate de virus inactivat, în timp ce BioNTech și Moderna folosesc o tehnologie nouă, care programează niște celule din mușchi să producă fragmente de virus.

    Ambele tehnologii au în final același scop și efect, învață organismul să producă anticorpi împotriva noului coronavirus. Dar nu se poate ca un om să fie vaccinat prima oară cu Moderna și a doua oară cu AstraZeneca sau BioNTech, de exemplu.

    Certificatul de Vaccinare are rolul de a elimina orice posibilă confuzie și eroare medicală. Doctorul care face imunizarea consultă întâi fișa, vede ce s-a folosit la prima doză și știe ce are de făcut în continuare.

    România are acum 35.600 de doze Moderna cu care se pot imuniza 17.800 de persoane.

    Luni a intrat în țară și a 6-a tranșă de vaccinuri BioNTech/Pfizer, cu 92.430 de doze care ajung pentru imunizarea a 46.215 persoane.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De ce trebuie România să urce rapid de la 38.000 la 90.000 de vaccinați pe zi, pentru a reuși să imunizeze populația până în toamnă

    Ținta fundamentală a tuturor țărilor este, în acest moment, obținerea imunității de grup contra Covid-19 până la sosirea toamnei lui 2021. România nu face excepție, doar că pentru a reuși să atingă obiectivul trebuie ca, din februarie, să dubleze numărul de persoane vaccinate pe zi.

    În acest moment, ritmul este bun, cu aproape 40.000 de oameni vaccinați la fiecare 24 de ore, dar tot e prea puțin – și asta, în principal pentru că sunt prea puține vaccinuri. Acest lucru se poate rezolva doar dacă, de la 1 februarie, AstraZeneca va începe să livreze UE vaccinurile conform contractului, spune la RFI doctorul Gino Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din Societatea Națională a Medicilor de Familie.

    Situația este complicată și există deja un scandal internațional pe această temă. AstraZeneca se angajase să livreze, în februarie, 80 de milioane de doze de vaccin, dar acum spune că nu poate să dea mai mult de 36 de milioane. Există dubii că se va ține de cuvânt și în această privință.

    Fără vaccinurile de la AstraZeneca nu se poate dubla ritmul zilnic de vaccinare

    România trebuie să ajungă rapid la un ritm mediu de 89.429 de oameni vaccinați pe zi. Joi, 28 ianuarie 2021, fuseseră 38.692 de vaccinări, deci mai puțin de jumătate – toate cu vaccinul de la BioNTech/Pfizer.

    Dar acest ser nu e în cantități suficiente. Gino Dumitra a explicat la RFI: “România își poate dubla numărul de persoane imunizate zilnic dacă AstraZeneca va livra Uniunii Europene, în februarie, 36 din cele 80 de milioane de doze de vaccin promise. Dacă ar primi și vaccinurile AstraZeneca, România ar putea imuniza până la 80.000 de persoane zilnic, adică dublu decât în prezent“.

    Miza de a imuniza un număr critic de oameni în următoarele luni este copleșitoare și nu toată lumea o înțelege pe deplin. Dacă nu e stopată rapid pandemia, criza economică va continua și se va adânci, odată cu creșterea permanentă a numărului de victime. Oamenii se pot reinfecta de Covid-19 exact așa cum se îmbolnăvesc în fiecare iarnă cu virusul gripei.

    Un pericol pe care puțini îl percep: acela ca oamenii să se îmbolnăvească în fiecare an de Covid, iar criza economică să nu se mai sfârșească

    Dacă în această privință cele două viroze sunt asemănătoare, în schimb Covid-19 are o mortalitate de 10-15 ori mai mare decât gripa obișnuită (2-3% comarativ cu 0,1-0,2%). Ar fi o tragedie la care nici nu ne putem gândi ca fiecare om să se îmbolnăvească de Covid de două ori pe an (așa cum se întâmplă cu mulți la gripă – viroza de toamnă și viroza de primăvară).

    Criza economică nu mai poate fi suportată multă vreme de oameni. Dacă nu se obține imunizarea până în toamnă, există posibilitatea ca populația să fie nevoie să se revaccineze. Mai există și pericolul de a apărea, în cele din urmă, o nouă tulpină față de care vaccinurile actuale să nu fie eficiente.

    Deocamdată, nu se știe cât durează imunitatea obținută prin vaccin. Se estimează că e vorba de 6-8 luni, dar acest lucru trebuie verificat de practică. Dacă în acest interval nu se va reuși imunizarea a minimum 70% din populație, pentru a stopa transmiterea comunitară a virusului, va fi nevoie de reluarea campaniei de vaccinare, spune pentru Ziare.com medicul Radu Tincu, de la Terapie Intensivă – Spitalul de Urgență Floreasca.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Vaccinul AstraZeneca, aprobat în Marea Britanie. Diferențele între cele 4 vaccinuri anti-Covid: BioNTech/Pfizer și Moderna produse cu tehnologie nouă, AstraZeneca și Sputnik V – cu cea clasică

    Vaccinul AstraZeneca, aprobat în Marea Britanie. Diferențele între cele 4 vaccinuri anti-Covid: BioNTech/Pfizer și Moderna produse cu tehnologie nouă, AstraZeneca și Sputnik V – cu cea clasică

    Omenirea are oficial, în acest moment, 4 vaccinuri diferite anti-Covid, după ce Marea Britanie a aprobat marți, 29 decembrie 2020, produsul dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford. Informația este foarte importantă pentru că aceste 4 vaccinuri sunt produse cu două tehnologii total diferite: cea clasică, existentă de peste 100 de ani, și cea nouă.

    Diferențele sunt esențiale și ar trebui să le dea de gândit celor care, influențați de propaganda antivaccinistă, gândesc “la paușal”, fără să ia în seamă modul în care acționează vaccinurile.

    Vaccinurile AstraZeneca și Sputnik V – fabricate cu tehnologia clasică, presupun inactivarea virusului, introducerea sa în organism și declanșarea sistemului imunitar. Sunt mai ieftine, mai ușor de transportat și de păstrat

    Produsele scoase pe piață de suedezo-britanicii de la AstraZeneca și rușii care au fabricat Sputnik V au fost fabricate prin tehnologia clasică: virusul este slăbit sau inactivat, apoi este injectat în corp, care-l recunoaște ca pe un inamic și începe să producă anticorpi.

    Este o tehnologie ultracunoscută, care stă la baza tuturor vaccinurilor din ultima sută de ani. Așa s-au eradicat variola și poliomielita, așa se vaccinează toată lumea în fiecare toamnă împotriva gripei.

    Avantajele acestor vaccinuri: folosesc o tehnologie ultraverificată, care a trecut testul timpului, se pot depozita într-un frigider obișnuit și distribui prin intermediul medicilor de familie.

    Nu în ultimul rând – lucru extrem de important –, sunt mult mai ieftine decât cele făcute cu tehnologia nouă. Vaccinul de la AstraZeneca, pentru care Uniunea Europeană a contractat în avans 300 + 100 de milioane de doze, costă în jurul a 3-5 euro.

    Vaccinul Astra Zeneca și cel rusesc Sputnik V, se fac în două doze, la interval de 3 săptămâni. Imunitatea dezvoltată împotriva Covid este de peste 90% în ambele cazuri.

    Vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna – fabricate mai repede cu tehnologie nouă, presupun injectarea în mușchi a unui fragment de cod genetic al virusului. Sunt mult mai scumpe, dificil de transportat și de păstrat

    Vaccinurile produse de BioNTech/Pfizer (Germania/Belgia) și Moderna (SUA) folosesc o tehnologie cu totul nouă, revoluționară – care folosește mRNA. Aceasta presupune, în esență, decuparea unui fragment de virus (acea parte cu “țepi” care se agață de celulele umane), modificarea sa și injectarea în mușchi. Celulele umane primesc o parte din codul genetic al virusului și sunt programate să producă acel fragment cu țepi. Sistemul imunitar se declanșează, atacă respectivele fragmente și le nimicește cu ajutorul anticorpilor produși.

    Avantajele, în cazul acestor vaccinuri, sunt că au fost produse mai repede (cu o lună înaintea celui de la AstraZeneca) și, în primă fază, a fost raportată o eficiență mai mare comparativ cu cel al suedezo-britanicilor. Inițial, vaccinul AstraZeneca avea eficiență de 70%, iar cele BioNTech/Pfizer și Moderna – peste 90%.

    Între timp, ambele avantaje par să se fi anulat. AstraZeneca a reușit să ridice eficiența propriului vaccin și, odată cu omologarea sa pe piața britanică, intră în competiție.

    Dezavantajele prezentate de vaccinurile făcute cu noua tehnologie par să fie mai multe: fiind abia introduce pe piață, n-au trecut încă testul timpului. Nu se știe dacă și ce efecte secundare vor avea pe termen lung. Trebuie transportate și păstrate la temperaturi mult mai joase decât cele fabricate prin tehnologia clasică. Vaccinul Moderna trebuie ținut la -20 de grade Celsius și doar 6 luni. Vaccinul BioNTech/Pfizer trebuie ținut la -60 de grade Celsius.

    Deloc în ultimul rând, produsele Moderna și BioNTech/Pfizer sunt, deocamdată, foarte scumpe. O doză costă circa 39 de euro. Cum la procesul de imunizare se folosesc două doze la interval de 3 săptămâni, costul vaccinării unui singur om se apropie de 80 de euro – enorm, comparativ cu costul vaccinării cu produsul AstraZeneca (10 euro).

    Totuși, pentru că lumea nu putea să mai aștepte și pentru că presiunea pandemiei este foarte mare, Occidentul a început deja vaccinarea cu produsele Moderna și BioNTech/Pfizer.

    E însă de așteptat ca, în următoarele luni, produsele AstraZeneca (în Occident) și Sputnik V (în Rusia și sateliții acesteia) să intre puternic pe piață și chiar să devină predominante, datorită prețului mult mai convenabil.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • E gata și primul vaccin anti-Covid obținut prin tehnologia clasică! AstraZeneca anunță că produsul său e eficient 100% și va primi aprobare pe 4 ianuarie

    Este gata și primul tip de vaccin anti-Covid obținut prin tehnologia clasică: grupul suedezo-britanic AstraZeneca anunță că produsul său va primi autorizația de punere în circulație pe 4 ianuarie și că eficiența sa este, după ultimele îmbunătățiri, de 100%.

    Din mai multe motive, anunțul este foarte important atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru cei care sunt mai reticenți la tehnologiile noi. Între vaccinurile elaborate de BioNTech/Pfizer și Moderna, pe de o parte, și AstraZeneca, pe de alta, sunt diferențe semnificative.

    Două tehnologii diferite: cea clasică, folosită de AstraZeneca, merge pe virus inactivat, iar cea nouă, a BioNTech/Pfizer, folosește fragment de virus

    Trebuie știut că, deși se face tot în două doze, ca și cele de la BioNTech/Pfizer și

    Moderna, vaccinul AstraZeneca nu se bazează pe tehnologia mRNA, de care se tem atât de tare conspiraționiștii. Produsul AstraZeneca a fost obținut pe calea știută de peste 100 de ani: este un virus inactivat sau puternic slăbit. Odată introdus în organism, acesta nu este capabil să infecteze omul, dar declanșează răspunsul imunitar.

    Produsele BioNTech/Pfizer și Moderna au mers pe o tehnologie nouă, folosită în premieră: un fragment de cod genetic al virusului este injectat în mușchi, programând celulele să producă acea parte a agentului patogen care conține “țepii” – fără ca virusul să existe însă și fizic în corpul uman. Sistemul imunitar al organismului învață să recunoască respectivii “țepi” ai coronavirusului ca fiind străini și produce anticorpi.

    Dacă ambele tipuri de vaccinuri (cele BioNTech/Pfizer și Moderna, pe de o parte, și AstraZeneca pe de alta) au un grad asemănător de eficiență (peste 90%), în schimb alte câteva deosebiri sunt deosebit de importante.

    Aceeași eficiență, dar diferențe majore la preț și la condițiile de depozitare și transport

    În primul rând, vaccinul AstraZeneca este cu mult mai ieftin decât cele BioNTech/Pfizer și Moderna. Când vorbim de sute de milioane sau chiar miliarde de doze, diferența de preț dintre cele două produse începe să cântărească foarte greu.

    BioNTech/Pfizer vând SUA 100 de milioane de doze de vaccin la prețul de 19,5 dolari doza. Cum e nevoie de două doze, înseamnă că imunizarea unei singure persoane va costa statul american 39 de dolari (31,6 euro).

    Prin comparație, vaccinul AstraZeneca, obținut prin metoda clasică, costă circa 5 dolari doza, deci imunizarea unei persoane va costa 10 dolari (8,1 euro). Compania suedezo-britanică propune o schemă prin care prețul pentru țările foarte sărace să fie chiar mai scăzut, de circa 3 dolari pentru o doză.

    Uniunea Europeană are o precomandă de 300 de milioane de doze la AstraZeneca. E ușor de calculat că, la diferența de preț între vaccinul BioNTech/Pfizer și AstraZeneca, economia este de 8.250.000.000 de euro.

    O altă diferență majoră o reprezintă condițiile de depozitare și transport. Vaccinul BioNTech/Pfizer necesită o temperatură de -70 de grade Celsius până cu câteva minute înainte de a fi injectat. Acest lucru reprezintă o problemă majoră atât în privința transportului, cât și a depozitării și administrării. Spre exemplu, rețeaua medicilor de familie nu poate fi folosită pentru că aceștia nu dispun de frigidere cu temperaturi atât de scăzute.

    Vaccinul AstraZeneca poate fi depozitat și transportat la temperatura la care se țin și celelalte vaccinuri – la un frigider obișnuit. Asta înseamnă că va putea fi administrat de medicii de familie, în clinici obișnuite și, de asemenea, comercializat și în farmacii.

    AstraZeneca a fost, o perioadă, în fruntea cursei pentru obținerea unui nou vaccin. Dar astă-toamnă s-a întâmplat un incident care a blocat, o perioadă, studiile pe voluntari. Unul dintre oamenii care primiseră vaccinul a reclamat “reacții adverse inexplicabile”, după cum au spus producătorii.

    Procesul a fost stopat până s-au clarificat lucrurile, apoi a fost reluat, dar americanii de la Moderna și germanii de la BioNTech trecuseră deja în față ci cercetările.

    Acum, odată cu finalizarea tuturor studiilor și publicarea tuturor documentelor, AstraZeneca e gata, începând de pe 4 ianuarie 2021, să intre în forță pe piață, cu un produs la fel de eficient, dar mult mai ieftin.

  • Încă un rateu în cursa pentru vaccinul anti-Covid: după AstraZeneca, și Johnson&Johnson oprește testele după ce un voluntar a făcut o boală “inexplicabilă”. În cursă rămân Moderna și BioNTech

    După suedezii de la AstraZeneca, și americanii de la Johnson&Johnson ies din cursa pentru descoperirea unui vaccin anti-Covid. Compania a anunțat oprirea testelor pe voluntari a serului după ce unul dintre voluntari s-a îmbolnăvit, anunță Agerpres.

    Într-un comunicat, cei de la Johnson&Johnson explică: “Am oprit temporar dozarea suplimentară în toate testele noastre clinice ale unui vaccin experimental împotriva COVID-19, inclusiv toate testele din faza a treia, din cauza unei boli inexplicabile a unui participant“.

    Johnson&Johnson s-a blocat, practic, în aceeași etapă în care se blocase luna trecută și AstraZeneca, firma suedeză care dezvoltă un vaccin anti-Covid alături de cercetătorii de la Oxford. Exact ca și în cazul americanilor, suedezii ajunseseră în faza a III-a (ultima) de testări, când vaccinul li se administrează unui număr de zeci de mii de voluntari din întreaga lume, pentru a urmări efectele. AstraZeneca a oprit testele după ce un voluntar din Spania a prezentat simptome “inexplicabile”. Johnson&Johnson ajunsese în faza a III-a și testa vaccinul propriu pe 60.000 de voluntari din întreaga lume.

    Boala “inexplicabilă” a subiectului care a testat vaccinul Johnson&Johnson a fost investigată atât de medicii personali ai pacientului, cât și de un consiliu independent care monitorizează siguranța produsului.

    Cele două evenimente – oprirea testărilor de către AstraZeneca și Johnson&Johnson – arată în primul rând două lucruri: 1) găsirea unui vaccin anti-Covid e mai grea decât se bănuia, 2) măsurile de precauție privind siguranța vaccinului chiar sunt luate în serios. Eșecurile au fost foarte costisitoare pentru cele două companii. Cu toate acestea, nu s-a mers mai departe, așa cum susțin teoriile conspirației ventilate pe Internet și care susțin că există un complot mondial, omenirea urmând să devină un cobai pentru afaceriștii veroși care vor să ascundă în vaccin și un cip.

    În acest moment, două companii par să se îndrepte spre linia de finiș a găsirii unui vaccin, aproximativ în același timp. E vorba de americanii de la Moderna și de germanii de la BioNTech. Produsele acestora au trecut testele de faza a III-a și se îndreaptă spre omologarea oficială, după analizarea tuturor studiilor clinice.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Soțul judecătoarei „anti-botniță” din Piatra Neamț a adus un autocar cu moldoveni în Piața Universității, ca să nu fie „îmbotnițați”. El a găsit vinovații pandemiei: masoneria, „cârpa”, „musulmanu’”

    * Triplă lovitură a Guvernului Orban, pe relația SUA: autostrada și calea ferată Constanța – Gdansk, Centrala de la Cernavodă și finanțarea cu 7 miliarde de dolari

  • Eșecul AstraZeneca-Oxford amână vaccinul anti-Covid cu un an în Europa. UE a semnat un nou contract, cu asocierea Sanofi-GSK, pentru 300 de milioane de doze

    După neașteptatele dificultăți întâmpinate de compania suedeză AstraZeneca și cercetătorii de la Oxford în producerea vaccinului anti-Covid, Comisia Europeană s-a reorientat și a semnat un nou precontract, de data aceasta cu asocierea Sanofi (Franța)-GSK (Marea Britanie). Reprezentanții UE au rezervat 300 de milioane de doze din potențialul vaccin, așa cum procedase luna trecută și prin contractul cu AstraZeneca, înainte ca studiile de fază III să fie sistate în urma apariției unor reacții adverse grave la unul dintre voluntari.

    Principala problemă este că eșecul vaccinului anti-Covid sintetizat de AstraZeneca se traduce într-o amânare de cel puțin un an a punerii în circulație a produsului. AstraZeneca era compania care avansase cel mai mult, în producerea vaccinului, dintre toți producătorii cu care încheiase contracte Comisia Europeană.

    AstraZeneca promitea, înainte de apariția problemelor, că vaccinul va fi gata în această lună. Sanofi-GSK l-ar putea pune în circulație, în cel mai bun caz, în a doua jumătate a lui 2021

    Înainte de apariția reacțiilor adverse la unul dintre voluntarii care testau vaccinul, reprezentanții AstraZeneca spuneau că, dacă nu intervine nimic neprevăzut, în luna septembrie urmau să fie finalizate studiile și omologat produsul. Până la sfârșitul anului 2020 ar fi trebuit livrate populației din Uniunea Europeană primele doze.

    Sincopa a schimbat datele problemei. Sanofi și GlaxoSmithKline (GSK) sunt mai în urmă cu studiile – abia au demarat fazele 1 și 2 (teste pe un număr mic de voluntari). Dacă totul va fi în regulă, până la sfârșitul acestui an se va trece la studiile de fază 3 (testarea vaccinului pe zeci de mii de voluntari). Dacă și această etapă (unde s-au blocat cei de la AstraZeneca) va fi depășită cu bine, primele doze de vaccin anti-Covid vor fi puse pe piață abia în a doua jumătate a anului 2021.

    Vaccinul Sanofi-GSK „se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant“

    Contractul cu Sanofi-GSK va fi finanțat de Comisia Europeană prin Instrumentul pentru sprijin de urgență. „Sanofi și GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva Covid-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a Covid -19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situație de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și contribuind, prin urmare, la protejarea unui număr mai mare de persoane. Combinația dintre un antigen proteic și un adjuvant este bine documentată și utilizată într-o serie de vaccinuri disponibile în prezent pentru îmbunătățirea răspunsului imunitar. Aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească probabilitatea de a elabora un vaccin eficace care poate fi fabricat la scară largă”, scrie într-un comunicat emis de Comisia Europeană.

    Friptă cu eșecul AstraZeneca, Uniunea Europeană caută acum să semneze precontracte și cu alte companii care lucrează la vaccin: BioNTech, Moderna, CureVac, Johnson&Johnson

    Dincolo de aceste cuvinte frumoase, realitatea este că oficialii UE nu mai au de gând să aștepte după un singur producător care – așa cum s-a văzut – poate da greș. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat că vor fi încheiate precontracte similare și cu alți producători: “În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii și se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori șansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”.
    Pe lista Comisiei Europene mai sunt BioNTech (care a anunțat că în octombrie va cere omologarea unui vaccin, iar până la sfârșitul anului ar putea să-l producă deja), Moderna (cu care are precontract și guvernul SUA), CureVac și Johnson&Johnson.

    Goana după vaccin tentează politicienii să pună în pericol viețile oamenilor. Rusia și China au sărit peste studii, Donald Trump pune presiune să fie aprobat un produs înaintea alegerilor prezidențiale din SUA

    Goana după vaccin este febrilă și a cuprins toată lumea. Un remediu anti-Covid ar debloca economia mondială acum puternic blocată și ar reduce semnificativ numărul deceselor din cauza acestui virus.

    Rusia a sărit peste faza a treia a studiilor (care, așa cum s-a demonstrat în cazul AstraZeneca, este esențială pentru a preveni punerea în circulație a unui vaccin cu reacții adverse prea agresive) și a început să distribuie propriul vaccin. Între timp, cercetători din întreaga lume care au studiat produsul rușilor au descoperit grave probleme.

    Datele prezentate de Rusia par duplicate, cercetările sunt incomplete, lipsesc informații esențiale și sunt dubii în privința eficienței vaccinului, ca și a efectelor sale secundare incomplet studiate.

    China a anunțat, de asemenea, că e gata propriul său vaccin, dar de asemenea refuză să furnizeze informații și e cert că a sărit peste studiile de faza a 3-a.

    În SUA, președintele Donald Trump exercită mari presiuni asupra Agenției Naționale a Medicamentului pentru a aproba un vaccin înaintea alegerilor din toamnă. Trump le-a cerut responsabililor guvernamentali “să nu se încurce în hârtii birocratice”, adică să valideze vaccinurile fără documentația completă și fără studiile de faza a 3-a. Cei vizați sunt însă foarte reticenți să dea curs acestor presiuni cu iz electoral.
    În SUA, compania Moderna a început studiile de faza a 3-a, dar acestea sunt încă departe de a fi încheiate. Trump are nevoie de acest vaccin pe piață urgent pentru a putea folosi vestea în campania pentru obținerea unui al doilea mandat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică