Joi, 6 ianuarie, se împlinește un an de la asaltul Capitoliului SUA, când câteva mii de partizani ai lui Donald Trump au încercat să blocheze prin violență ratificarea de către Congresul american a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. În prezent, 65 de milioane de americani continuă să creadă că Trump a câștigat de fapt alegerile, dar a fost victima unei uriașe fraude electorale. Mai mult, aproape o treime din populația SUA consideră că folosirea forței poate fi uneori justificată pentru apărarea unor idei.
Președintele Joe Biden (79 de ani) și vicepreședintele Kamala Harris (57 de ani) vor vorbi astăzi, pentru a marca un an de la atacul asupra Capitoliului.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 nu a reprezentat un atac asupra unei clădiri, ci asupra Congresului însuși. Membrii săi erau în ședință și au fost nevoiți să oprească lucrările și să suspende procedura formală de vot. Unii dintre ei s-au ascuns sub scaune, alții prin birouri, iar clădirea a fost evacuată de urgență, notează publicația The Conservation.
Teoriile conspirației despre alegerile prezidențiale din 2020 și bizarul univers alternativ al QAnon au contribuit la impulsionarea atacului din 6 ianuarie.
Cinci persoane au murit în timpul revoltei și imediat după aceasta, iar sute au fost ulterior acuzate de crime federale. Pe 6 ianuarie 2021, ei au acționat cu violență, fiind încurajați de președintele încă în funcție, Donald Trump, care făcea eforturi disperate să răstoarne rezultatul alegerilor prezidențiale.
Chiar și în prezent, Donald Trump și aliații săi continuă să promoveze marea minciună că alegerile le-au fost furate, amplificând acuzațiile false și teoriile conspirației, cu ajutorul aliaților din mass-media americană. „Insurecția a avut loc pe 3 noiembrie, ziua alegerilor. Pe 6 ianuarie a fost protestul!”, a scris Donald Trump în octombrie 2021, într-o declarație lansată de grupul său de strângere de fonduri.
„E greu de imaginat un mod mai grav de abandonare a responsabilității”
Chiar înainte de asaltul asupra Capitoliului, Donald Trump s-a adresat susținătorilor săi, pentru a-i convinge că alegerile i-au fost furate. Președintele i-a îndemnat clar să acționeze violent.
În prezent, 60% dintre americani consideră că Donald Trump este în mare măsură responsabil pentru pătrunderea partizanilor săi în clădirea Congresului.
Liz Cheney, una dintr puținele femei republicane care au făcut parte din comisia specială de anchetă din Camera Reprezentanților (majoritar democrată), l-a învinuit pe Donald Trump că a rămas tăcut pe tot parcursul atacului. „Ar fi putut să iasă la televizor să le transmită susținătorilor să se oprească, le-ar fi putut spune să se retragă, să plece acasă. Nu a făcut-o. E greu de imaginat un mod mai grav de abandonare a responsabilității”, a declarat republicana.
Liderii republicani din Congres, Kevin McCarthy (în Camera Reprezentanților) și Mitch McConnell (în Senat), au vorbit despre responsabilitatea morală a lui Donald Trump în atacul de la Capitoliu, dar au refuzat să susțină demiterea fostului președinte și s-au opus comisiilor bipartizane care să investigheze evenimente.
În cele din urmă, doar 10 republicani au votat pentru demiterea lui Trump din cauza evenimentelor din 6 ianuarie, iar 7 au votat pentru condamnarea sa. Insuficient pentru ca fostul președinte să fie pedepsit.
65 de milioane cred minciunile lui Trump
Motivul reticenței de a-l trage la răspundere pe fostul președinte poate fi acela că majoritatea alegătorilor republicani par să fi acceptat marile minciuni ale lui Donald Trump, privind fraudarea masivă a alegerilor și impunerea unui președinte nelegitim (Joe Biden). Circa 65 de milioane de americani continuă să creadă în această teorie toxică.
Două treimi dintre alegătorii lui Donald Trump continuă să creadă că Joe Biden nu a fost ales în mod legitim și că frauda a avut loc în timpul scrutinului din 2020, constată Washington Post.
De altfel, aproape 23 de milioane de americani (9% din populația SUA) cred că folosirea violenței este justificată.
Un sondaj din 2013 al Universității Fairleigh Dickinson din New Jersey despre controlul armelor revela că aproape o treime dintre americanii chestionați, respectiv 44% dintre republicani, erau de acord la acea vreme că o rebeliune armată ar putea izbucni în curând și ar fi necesară pentru a proteja libertățile.
O criză constituțională majoră în SUA?
În realitate, frauda electorală națională masivă este aproape imposibilă tocmai pentru că alegerile sunt responsabilitatea statelor, ceea ce înseamnă că adevăratele probleme sunt la nivel local.
Alegerile intermediare din 2022 vor fi importante pentru noile legi adoptate la nivel de state sub pretextul „integrității alegerilor”.
În prezent, 19 state roșii (unde republicanii controlează atât legislativul, cât și guvernatorul) au adoptat legi care fac votul mai dificil. În alte state-cheie au fost sau sunt pe cale să fie adoptate legi despre care mulți analiști spun că ar permite legislatorilor să ignore rezultatele alegerilor.
Toate acestea aspecte cresc posibilitatea unei crize constituționale americane, care să ajungă în fața unei Curți Supreme puternic politizate.
De alegerile intermediare depinde și candidatura lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2024. În prezent, 26% dintre americani doresc ca fostul lider de la Casa Albă să candideze din nou în 2024. Însă acesta va intra în cursă numai dacă este sigur că poate câștiga. Sondajele americane arată că 44% dintre republicani doresc ca el să candideze la președinție în 2024.
Opoziția față de vaccinuri în fața unei pandemii globale și credința oarbă în afirmațiile lui Trump despre alegerile prezidențiale din 2020 au arătat cât de mult pot modela convingerile ideologice percepția realității.