După victoria militară fulgerătoare obținută pe 19 septembrie de armata azeră împotriva separatiștilor din regiunea Nagorno-Karabah, peste jumătate din cei 120.000 de etnici armeni care locuiau acolo au fugit deja peste graniță, în Armenia. Este o epurare etnică fără precedent în secolul XXI.
Președintele autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah, Samvel Shahramanayan, a semnat deja un decret de dizolvare a tuturor instituțiilor acestui stat începând cu 1 ianuarie 2024, au anunțat joi autoritățile din Karabah. Este punctul final al unei lungi povești, începută încă dinainte de dizolvarea Uniunii Sovietice.
După destrămarea URSS, Rusia s-a folosit de conflictul dintre minoritatea armeană și statul azer pentru a crea un conflict înghețat, așa cum s-a întâmplat și în Transnistria. În zonă a fost și un război în 1994.
Apoi, timp de peste două decenii, situația a rămas staționară. Numai că Azerbaidjanul, datorită resurselor de petrol și gaze, s-a dezvoltat mult mai mult în ultimii ani, depășind net Armenia ca potențial – inclusiv militar. În toamna lui 2020, printr-un atac fulgerător, armata azeră i-a zdrobit pe separatiști. S-a semnat un acord de pace total defavorabil enclavei Nagorno-Karabah.
Pe 19 septembrie 2023, un nou atac al Azerbaidjanului a obligat forțele enclavei să capituleze. Teritoriul separatist locuit de armeni va fi integrat de la 1 ianuarie 2024 în Azerbaidjan, de care aparținea oricum conform dreptului internațional.

Guvernul din Baku a dat toate asigurările că armenii nu vor suferi consecințe, că pot rămâne pe loc și că vor avea toate drepturile garantate, inclusiv să-și practice religia creștină. Însă armenii, știind istoricul conflictului cu azerii musulmani, nu au nicio încredere în aceste promisiuni și părăsesc regiunea în masă, îndreptându-se spre Armenia.
În plus, Azerbaidjanul este condus de un regim dictatorial, iar armenii și-au dezvoltat, în ultimele trei decenii, destule reflexe democratice. De aceea, promisiunea că armenii din Nagorno-Karabah vor avea exact aceleași drepturi ca azerii nu-i încântă deloc pe armeni, dimpotrivă, îi sperie!
⚠️Nagorno-Karabakh (Artsakh) republic will cease to exist in the coming days, but the political organization will remain in existence until January 1, 2024, putting an end to one of the oldest frozen conflicts on the European-Asian scene.
*People are already leaving .
.#ผบตร… pic.twitter.com/8lerNJCz8o
— World Chairman 👑 (@Worldchairman_1) September 28, 2023
Profesorul Armand Goșu, cel mai important istoric român specializat în spațiul ex-sovietic, a explicat într-un interviu acordat pentru Spotmedia.ro că au mai fost câteva elemente care au contribuit la cea mai mare epurare etnică din secolul XXI.
Unul ar fi faptul că Putin îl antipatizează pe premierul armean Nikol Pașinian, venit la putere pe fondul unui val de proteste anticorupție. Putin, care este înspăimântat de revoluții și mișcări de protest – considerate de el opera serviciilor secrete occidentale –, l-a considerat pe șeful Guvernului de la Erevan omul americanilor, mai ales că acesta a inițiat discuții pentru a scoate Armenia din sfera de influență a Rusiei.
Armand Goșu sugerează chiar că Putin a complotat, împreună cu președintele azer Ilham Aliev, împotriva Armeniei. A ar fi o altă cauză a lipsei de reacție a rușilor în apărarea armenilor, pe lângă cea a incapacității militare.
Și mai grav, semnalează Armand Goșu, este că Putin susține acum și revendicările teritoriale ale Azerbaidjanului față de coridorul Zangezur, din provincia armeană Syunik. Trupele rusești de menținere a păcii au fost pasive la atacul azer, pe care l-au și favorizat.

Enclava Nagorno-Karabah a rămas astfel, până la final, un instrument în mâinile Moscovei, care s-a folosit și încă se mai folosește de acest teritoriu și de drama oamenilor de acolo pentru a-și urmări scopurile.
Armand Goșu spune că propagandiștii ruși l-au atacat pe premierul Pașinian pentru pierderea Karabahului și au cerut populației, cu această ocazie, să iasă în stradă și să răstoarne Guvernul pro-occidental.







