România își va spori, în 2023, la 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare, a anunțat luni președintele Klaus Iohannis. Asta înseamnă aproximativ 6 miliarde de euro, o sumă-record pentru țara noastră, după ce anul acesta s-a alocat, de asemenea, cea mai mare sumă din istorie – 5,2 miliarde de euro (credite bugetare). Așadar, în 2022-2023, creditele bugetare pentru MApN ar urma să fie de peste 11 miliarde de euro.
Anunțul a fost făcut în mesajul transmis de președintele Iohannis la Ziua Forțelor Terestre. După câțiva ani în care România a alocat 2% din PIB pentru apărare, suma va fi crescută la 2,5%. Iohannis a spus explicit că acest lucru se petrece din cauza războiului început de Rusia împotriva Ucrainei.
Obiectivul care se urmărește prin această sporire a cheltuielilor cu armata este nu doar instruirea cât mai bună a trupelor, ci și intrarea „într-un proces accelerat de modernizare a înzestrării”.
Gravele deficiențe ale armatei române, acumulate după 1990 și la care au contribuit toate Guvernele perindate după căderea lui Ceaușescu, au ieșit brusc la iveală zilele acestea, când s-a pus problema ca România să contribuie cu armament, alături de alte țări din regiune, la sprijinirea Ucrainei.
Țara noastră n-are avioane, tancuri, sisteme antiaeriene și artilerie nici măcar pentru propria apărare, pentru a nu mai vorbi despre sprijinirea altor țări. Polonia a livrat Ucrainei zeci de avioane de vânătoare MiG-29. România a avut, la rândul său, 18 avioane MiG-29 „cu resursa intactă”, dar puterea politică le-a neglijat în mod criminal, acestea fiind nemodernizate și retrase din activitate în 2003. Guvernele României au optat pentru programele de modernizare ale avioanelor mult mai vechi MiG-21, din care nu mai puțin de 20 s-au prăbușit din 1994 până astăzi.
Polonia, Cehia și Slovenia au livrat și livrează Ucrainei și tancuri T-72. România nu mai are nici acest tip de blindate în jurul anilor 2001-2004. Țara noastră avea circa 30 de tancuri de fabricație sovietică T-72, cu performanțe mult peste cele ale tancurilor pe care încă le mai are acum în dotare armata română. Și această decizie, de a abandona cele mai bune tancuri pe care le avea România, a fost una de-a dreptul criminală, care în contextul războiului izbucnit azi la granițe poate fi considerată chiar trădare de țară.
Slovacia a livrat Ucrainei un sistem antiaerian S-300, tot de producție sovietică. România n-are astfel de instalații.
În ultimii ani s-au achiziționat de către România câteva avioane F-16 la mâna a doua și se negociază pentru cumpărarea altora. Nu s-au cumpărat deloc tancuri, sisteme antiaeriene și antinavale. Există un acord cu firmele americane producătoare pentru sistemele Patriot și pentru sisteme de apărare de coastă, dar în acest moment, când războiul bate la ușă, în România nu există astfel de armament.
Din motivele de mai sus, în eventualitatea unei evoluții tragice a războiului din Ucraina și a unei agresiuni rusești asupra țării noastre (pe care comandanți americani și britanici ai NATO au luat-o în calcul încă de anul trecut), doar forțele NATO dislocate în România ar putea să ne apere.
În acest moment, armata României are un număr ridicol de mic de trupe terestre pregătite aproape de standardele NATO: un comandament de divizie, o brigadă mecanizată, o brigadă de infanterie și o brigadă vânători de munte. Acestea sunt evaluate la 70-90% din nivelul optim al NATO. Restul forțelor este foarte slab pregătit – evaluat la 40-70% din standardul NATO.
În total, forțele terestre române numără puțin peste 35.000 de militari.
Mesajul integral al lui Klaus Iohannis
„Sărbătorim astăzi Ziua Forţelor Terestre, una dintre cele mai importante categorii de forțe ale Armatei României, care desfășoară misiuni complexe, cu un rol esențial în asigurarea apărării și securității țării noastre.
Militarii din Forțele Terestre demonstrează o pregătire foarte bună, capacitate de adaptare rapidă şi eficiență în cadrul structurilor NATO. Datorită nivelului lor înalt de profesionalism, militarii noștri au o contribuție substanțială la imaginea internațională pozitivă a României în mediul aliat.
Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei și se impun, așadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv.
La Summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă și susținerea țării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.
Una dintre cele mai importante decizii pentru România este cea privind constituirea unui grup de luptă al NATO în țara noastră, alături de alte trei astfel de structuri pe Flancul Estic al Alianței, un demers care reflectă coeziunea, solidaritatea și determinarea aliate.
În ceea ce ne privește, România este și va continua să fie un important furnizor de securitate și stabilitate în Sud-Estul Europei, precum și la nivel euroatlantic.
Consolidarea capacității de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru țara noastră, așa cum rezultă și din decizia de a crește cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor.
În aceste condiții, Forțelor Terestre le revine un rol important în creșterea capacității operaționale a armatei noastre, fiind necesar un efort constant și susținut pentru instruirea intensivă și eficientă a unităților militare în condiții complexe, inclusiv în mediu aliat. Totodată, se va intra într-un proces accelerat de modernizare a înzestrării, astfel încât să poată fi îndeplinite cu succes misiuni dintre cele mai complexe.
Forţele Terestre vor continua să aibă un rol semnificativ în consolidarea profilului strategic al României, participând inclusiv la misiuni din teatrele de operații din afara teritoriului țării noastre.
Dragi militari, prin profesionalismul, disciplina, hotărârea şi spiritul de sacrificiu pe care le dovediți zi de zi demonstrați că sunteți pregătiți în orice moment să vă apărați patria și valorile pe care le împărtășim cu aliații și partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO.
Fie că vă antrenați în poligoanele de instrucție din țară sau că acționați în misiuni internaționale, în diversele teatre de operații, creșteți în fiecare zi prestigiul României şi al armatei noastre.
Urez mult succes în îndeplinirea misiunilor tuturor militarilor și personalului civil din Forţele Terestre aflați la datorie sub faldurile drapelului nostru tricolor.“
