Un document cu antetul Guvernului, „Cancelaria Prim-ministrului”, emis de un „Consilier de Stat”, a fost trimis către mai mulți liberali din „tabăra Cîțu”. Documentul stabilește direcțiile de comunicare pentru campania internă a partidului și face lista comunicatorilor.
Folosirea antetului Guvernului pentru o asemenea acțiune de partid este un abuz. Nici măcar sub antetul PNL nu puteau fi trimise asemenea instrucțiuni, pentru că ele nu reprezintă voința PNL sau a conducerii PNL, ci a unei facțiuni din PNL. Mai mult, ele sunt îndreptate împotriva președintelui PNL și a unei părți din conducerea partidului („tabăra Orban”)!
Autorul instrucțiunilor pornite de la „Guvernul României, Cancelaria Prim-ministrului” insistă asupra lipirii campaniei pro-Cîțu de președintele Klaus Iohannis, deși șeful statului n-a dat un semnal clar de susținere a vreunuia dintre candidați.
„Exemplu de mesaj tematic: (…) Premierul are un partener de încredere: președintele Klaus Iohannis. Aici mai ales minștrii trebuie să accentueze ideea de echipă cu premierul și președintele. Asta în timp ce Orban îi are pe Costel Barbu, Virgil Guran sau Ion Ștefan. Trebuie să găsim modalități să facem diferențe de clasă între «Team Orban» și «Echipa câstigatoare»”.
Oamenii reprezentativi din „tabăra Cîțu” sunt îndemnați să intervină cât mai des la televiziuni.
„Liderii din echipa premierului trebuie să iasă mai mult la TV, pentru a comunica, inclusiv miniștrii PNL care îl susțin pe premier. Mers in studio, intrat prin Skype sau prin telefon. Și aici sunt două paliere: apărarea Guvernului și candidatura la șefia PNL. Este foarte important ca lideri ca Rareș Bogdan, Dan Vîlceanu, Robert Sighiartău, Alina Gorghiu să fie prezenți în prime time la televiziuni. Miniștrii care merg la 21 la TV pentru domeniile lor pot face referire și la lupta din partid, pentru că sunteți lideri cu greutate în PNL: Raluca Turcan, Lucian Bode, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu”.
Celor care participă la emisiuni TV li se recomandă să insiste asupra faptului că echipa Cîțu „nu divizează, ca Orban”.
„Trebuie să se vadă că sunteți o echipă, să se vadă că există unitate și «Echipa câștigătoare» nu divizează, ca Orban. Când sunteți invitați, spuneți că puteți aborda și lupta pentru Congres, în emisiune”.
Este transmisă și „lista comunicatorilor agreați”, care cuprinde 19 nume: Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Dan Vîlceanu, Florin Roman, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Raluca Turcan, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu, Emil Boc, Pavel Popescu, Cristian Băcanu, Daniel Fenechiu, Ionel Bogdan, Monica Anisie, Alin Nica, Gheorghe Pecingină, Mara Mareș, Alin Ignat.
Autorul documentului face o scurtă analiză a mass media și constată:
„Cele mai agresive posturi și publicații sunt: Realitatea PLUS, B1, RTV, Hotnews. Aici Orban are contracate și înțelegeri, prin diverși.”
Duritatea bătăliei dintre cele două tabere e confirmată de punctul 4:
„Vă rog să ne dați ponturi, mie și colegei mele, Dana Păcurar, informații pe care le aveți despre «tabăra Orban», pentru a le da in presă. Ce negocieri duce, cum vrea să ia oamenii la bucată, orice poate fi folosit pentru a arăta că se tem că pierd, că sunt disperați. Mi le puteți lăsa în privat, mă puteți suna, dacă nu pot fi lăsate pe grup”.
DOCUMENT: Instrucțiunile transmise sub antetul Guvernului



Ce e OK și ce anormal în această comunicare
Conținutul documentului e unul obișnuit în bătăliile electorale, dar arată duritatea războiului la care s-a ajuns în interiorul PNL. E normal să fie date instrucțiuni în privința comunicării, să fie stabilite liste de comunicatori.
Lipirea lui Klaus Iohannis de una dintre tabere este însă forțată și chiar incorectă, atât timp cât președintele nu a dat un mesaj clar de susținere a vreunuia dintre candidați. Sub acest aspect, s-ar impune câteva precizări de la Cotroceni.
De-a dreptul abuzivă este punerea acestei comunicări sub antetul Guvernului României, a Cancelariei Prim-ministrului. Aici, Florin Cîțu e dator cu niște explicații.
Situația se complică dacă se va demonstra că respectiva comunicare s-a făcut chiar din sediul Guvernului, din Cancelaria Prim-ministrului, eventual și în timpul programului de lucru al autorului – „Secretar de Stat”.
Teoretic, comunicarea putea fi făcută și din afara clădirii Guvernului, în afara programului de lucru, dar acest aspect ar trebui investigat. În primul rând, de către premierul Cîțu. Dar nu numai!