După 98 de zile de tăcere adâncă, fostul cancelar german Angela Merkel a condamnat, în sfârșit, invazia Rusiei în Ucraina, stârnind valuri de ironii pe rețelele de socializare. Merkel, care a condus Germania 16 ani, până în 2021, a calificat drept „un război barbar de agresiune” atacul rușilor asupra Ucrainei. Ea este considerată, aproape în unanimitate, drept marele artizan al dependenței Germaniei de gazul rusesc și, de asemenea, principalul actor care s-a opus încă din 2008 aderării Ucrainei la NATO.
În primul său discurs ținut în public după ce a plecat din funcția de cancelar al Germaniei, în decembrie 2021, Angela Merkel a condamnat atacul Rusiei, descriindu-l drept un „război barbar de agresiune” care a constituit un „punct de cotitură de mare amploare” și cea mai „flagrantă încălcare a dreptului internațional” în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, notează CNBC.com.
Fostul lider german, prezent miercuri seara la un eveniment al sindicatelor germane organizat în Berlin, a menționat că dreptul Ucrainei la autoapărare este incontestabil: „Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina, care a fost atacată de Rusia”.
Merkel, care a condus Germania în perioada 2005-2021, a fost criticată dur în ultimele luni pentru politica sa de extindere a legăturilor economice cu Rusia până la nivelul la care statul german să fie dependent de Moscova. De asemenea, i se reproșează relația de prietenie cu președintele rus Vladimir Putin. Merkel nu e însă singurul cancelar german care a coabitat cu criminalii de la Kremlin. Gerhard Schröder, băgat de Putin, după ce a ieșit din funcție, în Consiliile de Administrație ale unor mari companii rusești, refuză și azi să condamne invazia. Despre actualul cancelar, Olaf Scholz, s-a aflat că a avut până în 1989 o relație foarte apropiată cu Moscova și cu autoritățile comuniste din Germania de Est, făcând jocurile Rusiei în interiorul Germaniei de Vest.
Angela Merkel a fost considerată multă vreme o pragmatică îndeajuns de dibace ca să întrețină relații strânse cu dictatorul rus făcând abstracție de crimele pe care acesta le organiza atât în interiorul propriei țări, cât și în exterior. Acum, însă, mulți o critică pentru creșterea dependenței Germaniei de importurile de energie din Rusia, în special prin înființarea primului gazoduct Nord Stream. Ea a fost, de asemenea, cea care a împins înainte proiectul gazoductului Nord Stream 2, în prezent defunct, pe care succesorul ei, Olaf Scholz, l-a abandonat chiar înainte de începerea invaziei Rusiei în Ucraina.
Merkel a emis un foarte scurt comunicat, după 24 februarie, afirmând evaziv că nu există nicio justificare pentru încălcarea dreptului internațional. Apoi a tăcut până miercuri, timp de 98 de zile.
