Aflat în siajul premierului, al cărui om de încredere este, secretarul de stat Andrei Baciu, vicepreședinte al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV), a acuzat vineri, la Digi 24, primarii din localitățile mici pentru faptul că România e pe penultimul loc în UE la imunizarea populației. Baciu a folosit cuvinte extrem de dure, spunând că de vină e diferența de cultură și de responsabilitate între comunitățile dezvoltate și cele „subdezvoltate care aparțin de un alt secol“.
Cu doar o zi în urmă, premierul Florin Cîțu acuzase publicitarii și influencerii că n-au făcut treabă bună și din cauza asta nu s-a vaccinat populația. Miercuri, el acuzase și foștii miniștri USR-PLUS ai Sănătății, precum și liderii partidelor, că nu au fost în centrele de vaccinare, nu s-au implicat și l-au lăsat singur.
Declarațiile lui Andrei Baciu, secretar de stat pe Sănătate și vicepreședinte al comitetului campaniei de vaccinare
„Vorbim de comunități locale unde cultura locală își spune cuvântul. Trebuie să te uiți puțin la cultura locală și care este responsabilitatea socială a respectivei comunități (…)
Din punct de vedere teoretic cam știm ce avem de făcut și nu cred că aici a fost problema. Însă când vorbim de implementare, aici cred că este una dintre principalele probleme ale societății. Haideți să comparăm Bucureștiul cu un sat care n-a avut un medic de familie în ultimii 10 ani. În București te poți vaccina într-o oră oriunde dorești. Într-o comunitate locală poate să vină guvernul, și autoritățile, și ministrul să-ți dea toate informațiile, să existe ample acțiuni de comunicare pe toate canalele de comunicare, dacă la nivel local, într-un astfel de sat, unde, să presupunem că sunt 1000 de oameni din care 500 ar vrea să se vaccineze, dacă autoritățile locale nu organizează un centru de vaccinare, cum se vaccinează acei 500 de oameni? Merg 20 de kilometri la cel mai apropiat centru de vaccinare?
Trimitem echipe mobile, dar dacă tu nu ai o acțiune aplicată de comunicare în care tu să pregătești acea comunitate, realmente cum faci, te duci cu o caravană și cu o portavoce și zici bună ziua am venit?
A luat câteva luni de zile ca în toate localitățile din mediul rural să ajungă echipele mobile.
Este de-a dreptul revoltător să vă spun sincer ca în luna august să ai în continuare autorități locale care nu au făcut absolut niciun fel de acțiune de a le oferi posibilitatea vaccinării cetățenilor din localitatea respectivă. Este absolut inadmisibil!“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România se situează pe locul 15 la nivel european şi pe locul 28 la nivel global în ceea ce priveşte administrarea ambelor doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2, a informat, marţi, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
„Ţinând cont de administrarea unui regim complet de vaccinare, România se situează pe locul 15 la nivel european şi pe locul 28 la nivel global”, a afirmat el.
Baciu a menţionat că, până în acest moment, România a recepţionat 14.720.749 de doze de vaccin anti-Covid şi au fost administrate 8.288.345, reprezentând 56,30%.
Până la data de 6 iunie, s-au înregistrat 20.317 doze pierdute, pentru motive neimputabile, reprezentând 0,2% din totalul dozelor utilizate.
În luna iunie, România urmează să primească un total de 6.538.961 de doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2.
Potrivit secretarului de stat, până în prezent, 527 de companii, dintre care 83 din domeniul HoReCa (Hoteluiri – Restaurante – Cantine), au demarat activitatea de imunizare a angajaţilor şi a familiilor acestora. Activitatea de vaccinare s-a desfăşurat cu ajutorul a 138 de echipe mobile, iar până acum au fost vaccinate 47.405 persoane în acest fel, dintre care 2.366 din domeniul HoReCa.
Ca şi în săptămânile anterioare, judeţele Braşov, Alba şi Bihor sunt pe primele locuri privind numărul de operatori economici care s-au implicat în vaccinarea anti-Covid a angajaţilor: Braşov – 85, Alba – 60, Bihor – 37. În ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate, Braşovul se află, de asemenea, în fruntea clasamentului, cu 5.337 de persoane. În această săptămână, au încheiat acţiunea de vaccinare 133 de operatori economici şi demarează activitatea de imunizare alţi 15, cu peste 100 de angajaţi.
Cu ajutorul echipelor mobile şi al centrelor mobile au fost vaccinate 17.035 de persoane. Au funcţionat 24 de centre mobile de vaccinare anti-Covid.
Prin intermediul caravanelor şi al echipelor mobile, în mediul rural, până în acest moment, au fost vaccinate 18.870 de persoane.
În Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” de la Otopeni, unde există două fluxuri de vaccinare cu ser de la Johnson&Johnson, au fost imunizate 300 de persoane.
La Aeroportul Internaţional Craiova au fost vaccinate 114 persoane, la Aeroportul Internaţional Iaşi – 218, la Aeroportul Internaţional Transilvania din Târgu Mureş şi Aeroportul Internaţional Suceava – câte 42.
La centrul de la vama Nădlac II (jud. Arad), au fost vaccinate 278 de persoane, la Punctul de Trecere a Frontierei din Borş (jud. Bihor) – 104 persoane, iar la Petea (jud. Satu Mare) – 184 de persoane.
În proximitatea Gării din Constanţa există, de asemenea, un centru de vaccinare, unde au fost imunizate 59 de persoane.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Andrei Baciu, secretarul de stat căruia premierul Florin Cîțu i-a delegat atribuțiile pentru a conduce Ministerul Sănătății, este un apropiat al europarlamentarului liberal Cristian Bușoi.
Andrei Baciu a condus în 2015 un ONG care-i făcea publicitate electorală mascată lui Bușoi
Imagine dintr-un spot publicitar al ONG-ului condus de Andrei Baciu și finanțat din banii Big Pharma
Florin Cîțu a anunțat ulterior că își asumă el conducerea temporară a Ministerului Sănătății, iar joi dimineață și-a delegat toate atribuțiile către Andrei Baciu, secretar de stat în minister din partea PNL și adjunctul colonelului Valeriu Gheorghiță în campania de vaccinare anti-Covid.
Andrei Baciu nu este un personaj de prim-plan în politica românească. Se știa despre el că a fost fotomodel înainte să-și înceapă ascensiunea în care cariera medicală s-a împletit strâns cu cea politică.
Acum în vârstă de 35 de ani, Baciu este unul din “lupii tineri” ai PNL. Prima ieșire pe firmament a fost în 2015, când o campanie a Asociației SOS Drepturile Pacienților, un ONG condus de tânărul medic, a fost “lansată la apă” de însuși Cristian Bușoi, în acel moment vicepreședinte al PNL și președinte al filialei PNL București, cu veleități de candidat al partidului la Primăria Capitalei.
Campania ONG-ului condus de Baciu conținea niște spoturi care, de fapt, erau publicitate mascată pentru Cristian Bușoi, filmulețele fiind difuzate masiv pe posturile TV și în special la televiziunile trustului Intact, controlat de oligarhul Dan Voiculescu.
După lansarea acestei campanii “de informare”, Bușoi și-a anunțat intenția de a candida la primăria Capitalei. Drept urmare, CNA a decis, pe 10 noiembrie 2015, că spotul conține publicitate electorală mascată și l-a interzis.
Deși în acte figura Andrei Baciu drept conducător al Asociației SOS Drepturile Pacienților, avocatul Daniel Ionașcu, reprezentantul Antenei 3, a spus în fața membrilor CNA cu totul altceva: “Un om politic care are intenția de a candida are dreptul să aibă o asociație?”.
După ce l-a nominalizat pe Baciu la Sănătate în guvernul din 2015, Cioloș s-a trezit cu telefon de felicitare de la Bușoi. A renunțat la actualul secretar de stat când a aflat că „m-a mințit”
La finalul anului 2015 a fost cât pe ce să ajungă titularul postului de ministru al Sănătății. Premierul Dacian Cioloș l-a anunțat public inițial, apoi l-a retras. Într-o delarație acordată astă-toamnă jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la site-ul investigatiimedia.ro, Cioloș și-a amintit că a renunțat la Baciu când și-a dat seama că acesta l-a mințit: „Domnul Baciu m-a mințit, asta a fost problema, de-asta l-am retras. Dânsul avea oarece experiență, inclusiv în afara României, însă nu mi-a spus că nu și-a dat secundariatul (examenul de la finalul rezidențiatului, echivalent cu examenul de medic specialist – n. red.)“.
Cioloș i-a povestit jurnalistului Vanghele că, după ce l-a nominalizat inițial pe Baciu la Sănătate, s-a trezit cu un telefon de felicitări de la Bușoi! „Mi-a spus că am făcut o alegere excelentă, că domnul Baciu este un tânăr profesionist remarcabil”, a rememorat Cioloș scena din toamna lui 2015.
Andrei Baciu, cu lipici la Bih Pharma. ONG-ul său a primit 1.000.000 de euro în 2016-2017 de la companie care, în același interval, a încasat zeci de milioane de euro de la CNAS
În calitate de conducător oficial al “asociației lui Bușoi”, Andrei Baciu a avut o priză formidabilă la companiile Big Pharma. În 2016, primul an în care firmele de medicamente au fost forțate de stat să-și publice sponsorizările, s-a descoperit că “SOS Drepturile Pacienților” primise de la AbbVie România circa 200.000 de euro pentru “campanii publicitare”. În 2017, aceeași AbbVie România a livrat ONG-ului condus în acte de Andrei Baciu încă 800.000 de euro.
AbbVie era în 2015 pe locul 11 în topul firmelor care vând medicamente în România, cu cotă de piață de 2,57%. În 2017, după sponsorizările acordate ONG-ului condus de Baciu și Bușoi, compania urcase deja la cota de 12,4%, ascensiunea datorându-se aproape în totalitate, scrie Ovidiu Vanghele în investigatiimedia.ro, banilor veniți de la stat, prin intermediul CNAS: „(…) grație bugetului de aproximativ 40 de milioane de euro anual alocat de stat, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru medicamentele pentru hepatita C. Buget pe care AbbVie îl înghite în 2017 aproape integral”.
Bușoi despre Ciurchea, șeful CNAS în 2014-2016 și 2019: „A făcut treabă!”. DNA l-a acuzat pe Ciurchea că a prejudiciat CNAS cu 16 milioane de euro
Șeful CNAS a fost, în perioada 2014-2016, Vasile Ciurchea, numit de Ponta și lăudat cu entuziasm de Bușoi: “Este un om care a făcut treabă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate!”. De aceeași părere au fost și procurorii DNA, care au declanșat ancheta penală împotriva lui Ciurchea, acuzat că a făcut contracte cu prețuri umflate, păgubind CNAS cu 16 milioane de euro. În 2019, Ciurchea a fost numit iar șef la CNAS, de data asta de către Viorica Dăncilă.
Bușoi a fost și el șef al CNAS. Pe când ocupa această funcție, ar fi cerut bani ca să semneze un contract, l-a acuzat Radu Enache, director HP România, depoziția petrecându-se în fața procurorilor DNA: „În anul 2013, HP a semnat cu CNAS un proiect de mentenanță pentru aplicația ePrescription. Am fost informați de doamna Irina Socol că președintele Cristian Bușoi solicită o sumă de bani, câteva zeci de mii de euro. Inițial am refuzat cererea, dar la solicitarea lui Bușoi adresată doamnei Socol, am participat la o întâlnire cu acesta și Irina Socol. În cadrul întâlnirii a cerut explicit banii menționați. Nu cunosc dacă Siveco a transferat banii în contul lui Bușoi”.
Vlad Voiculescu a fost demis de Cîțu cu câteva zile înainte să înceapă concursurile pentru posturile de directori ai Caselor Județene de Asigurări de Sănătate
Revenind în 2021, atacurile asupra lui Vlad Voiculescu au căpătat o amploare extraordinară după ce ministrul Sănătății a adus la șefia CNAS un cercetător care lucrase la Imperial College of London, apoi s-a anunțat că, în aprilie-mai, se vor desfășura concursuri pe post pentru managerii Caselor Județene de Asigurări. Prin acest concurs urma să se stopeze sistemul de până acum, prin care directorii acestor instituții erau numiți politic, interimari sau cu delegație.
Bugetul CNAS în 2021 este unul-record, de 9 miliarde de euro – miză majoră pentru baronii din Sănătate, toate companiile Big Pharma și distribuitorii care lucrează cu managerii din spitale.
Atacurile s-au întețit pe măsură ce s-a apropiat data examenelor, devenind feroce la posturile TV ale oligarhilor când Vlad Voiculescu a anunțat și transparentizarea achizițiilor făcute în sistemul sanitar. În ultimele zile, Antena 3 și România TV l-au somat non-stop pe premier, pe un ton isteric, să-l dea afară pe ministrul Sănătății.
Miercuri, Vlad Voiculescu a fost demis de Florin Cîțu.
Conform calendarului stabilit de noul șef al CNAS și de ministrul demis, pe 20 aprilie ar trebui să se încheie perioada în care candidații la conducerile CJAS-urilor își pot depune dosarele. Proba scrisă ar trebui să fie pe 6 mai, iar interviul (ultima probă a examenului) să se dea în maximum 4 zile de la proba scrisă (adică pe 10 mai cel mai târziu).
Regulamentul prevede că sunt excluși de la concurs cei cu condamnări penale, dar și cei care sunt asociați sau administratori la firme care furnizează servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
