Începând din 2017, sistemul judiciar s-a aflat sub asalt concertat și sistematic, care a capturat întreaga Justiție, transformând-o într-o structură piramidală controlată în mod absolut de câțiva indivizi, dezvăluie Andrea-Anamaria Chiș, fostă judecătoare și membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Analiza, de-a dreptul șocantă pentru că provine de la un om din interior, apare în studiul „Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România”, publicat în revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și preluat de publicația Bursa.ro.
O mână de judecători și procurori au ajuns, în acest moment, să aibă putere discreționară asupra carierei oricărui magistrat din România, explică Andrea-Anamaria Chiș, care s-a pensionat în acest an.
Dezvăluirile sunt cutremurătoare: „În România, au fost create şi implementate scenarii pe termen scurt, mediu şi lung de reconfigurare a sistemului judiciar într-o structură piramidală, care să permită controlul absolut asupra carierei fiecărui judecător şi procuror, control care poate fi utilizat pentru a promova anumite persoane în defavoarea altora sau pentru a sancţiona anumite persoane şi pe altele nu, pentru comportamente similare, în funcţie de felul în care răspund sau nu la comenzi, atunci când este cazul. Aceasta se poate realiza doar cu complicitatea unui cal troian, conţinând în măruntaiele sale judecători şi procurori de rang înalt, cei care cunosc cel mai bine vulnerabilităţile, punctele slabe ale sistemului, unghiurile moarte pentru politicieni, puncte care, odată lovite, pot duce la căderea întregului edificiu al independenţei justiţiei, în toate componentele sale”.
Judecătoarea arată, în studiu, că asaltul pentru preluarea ostilă a întregului sistem a început în 2017, ceea ce este cu atât mai relevant cu cât, din 2019 încoace, președintele Klaus Iohannis a avut control total asupra acestui domeniu, numindu-și oamenii la Ministerul Justiției. De aici rezultă că această capturare a Justiției – despre care vorbea oligarhul Dan Voiculescu în 2013 – s-a făcut cel puțin cu știința, dacă nu și cu sprijinul președintelui.
Atacul a vizat toate componentele Justiției, de la independența judecătorilor și a procurorilor până la cea a instanțelor și a parchetelor, iar garanțiile legale s-au dovedit total insuficiente.
Faptul că totul s-a făcut coordonat, de la nivel înalt, e confirmat de evenimente. După ce s-a dovedit că e o diferență uriașă între felul în care e percepută Justiția de către societate, pe de o parte, și de cei din sistem (avocați și judecători), Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat, în ultimii 3 ani, să mai participe la sondajele de opinie care măsurau acest parametru!
Andrea-Anamaria Chiș: „În Raportul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ) privind independenţa, responsabilitatea şi calitatea activităţii judecătorilor şi a instanţelor pentru perioada 2019-2020, independenţa percepută de societate era de 55%, cea percepută de justiţiabili (utilizatorii serviciilor instanţelor) era de 30%, de avocaţi – puţin peste 60%, iar de judecători – 79%. Aşa cum rezultă din rapoartele pe anii următori, respectiv 2021-2022 şi 2022-2023, România nu a mai participat ulterior la sondajul privind percepţia judecătorilor asupra propriei independenţe, şi aceasta din cauza deciziei luate de CSM, care era şi este membru al RECJ”.
Cele trei legi ale Justiției susținute de Iohannis, care au intrat în vigoare pe 22 decembrie 2022, nu repară decât parțial răul făcut de regimul Dragnea-PSD în perioada 2017-2019 și conțin prevederi toxice, care consolidează structura piramidală deja existentă, avertizează Andrea-Anamaria Chiș.
În actualul CSM nu mai există dezbateri publice, așa cum erau în trecut, iar modul în care se fac numirile, delegările și detașările judecătorilor în dosarele penale de mare interes este absolut dubios, mai spune autoarea raportului.
„În cazul judecătorilor penalişti, în special al celor de la curţile de apel care judecă apeluri în cauze de mare corupţie, pronunţând hotărâri definitive, detaşarea în CSM poate să însemne reluarea probaţiunii, ceea ce poate conduce la prescripţia răspunderii penale. Cu atât mai greu este de înţeles cum un judecător numit de Secţia pentru judecători a CSM în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a penale a CAB (Curtea de Apel Bucureşti – n. red.) la data de 6 aprilie 2023, pentru un mandat de trei ani, a putut fi detaşat la CSM la un interval de o lună, în 18 mai 2023, pe o perioadă de trei ani, adică cât toată durata mandatului, în locul său fiind delegat un alt judecător pe o perioadă de şase luni, delegare care va fi prelungită până la terminarea perioadei detaşării în CSM. Acest judecător delegat pe funcţie de conducere are, la rândul său, o vechime foarte mică la această instanţă, fiind doar delegat în funcţie de execuţie (nici măcar transferat), printr-o decizie a preşedintelui Curţii de Apel. Astfel de decizii sunt, oare, în interesul instanţei sau al dosarelor în care va fi înlocuit judecătorul detaşat? Întrebarea este, desigur, retorică. Este greu de explicat şi soluţia delegării unor preşedinţi sau vicepreşedinţi ai unor instanţe pe funcţii de execuţie la instanţa ierarhic superioară, mai cu seamă dacă este urmată de soluţionarea unor dosare cu impact mediatic”.
De fapt, spune Andrea-Anamaria Chiș, merită să ne întrebăm dacă nu cumva subordonarea Justiției a fost un deziderat devenit realitate, ținând cont că „o mână de oameni ține în mână un sistem întreg”.