Măsurile de sancționare a capitalului privat, sintetizate cel mai bine prin formula „taxa pe lăcomie” instituită de la 1 ianuarie pentru sistemul bancar, dublate de continuarea programului de creștere a cheltuielilor bugetare vor face din România o țară tot mai puțin atractivă pentru investiții.
Practic, semnalul transmis de partidele aflate astăzi la guvernare este că vor continua majorările de pensii și salarii, chiar dacă structura economiei nu o permite. Demonizarea mediului privat care este populat cu hoți care cred că România e „sat fără câini” și afaceriști mânați de „lăcomie” condamnabilă a devenit discursul oficial.
Newmoney a găsit (cel puțin) șapte elemente care demonstrează că situația economiei se va degrada în anul în care tocmai am intrat.
- Pe termen mediu, este posibil ca unele companii din sectoarele bancar și energetic (principalele vizate de ordonanța din decembrie care prevede suprataxarea sectorului privat) să decidă să plece din România, lucru care s-a întâmplat recent în Ungaria.
- Salariații și micii antreprenori vor deconta nota de plată a ordonanței din decembrie.
- Creditarea persoanelor fizice și a companiilor va fi frânată, ceea ce va duce la o încetinire a economiei. Aceasta în condițiile în care România e pe ultimul loc din UE la capitolul intermediere financiară. O creștere a costurilor de finanțare va afecta inclusiv capacitatea statului de a se împrumuta.
- Cheltuielile bugetare vor continua să crească într-un ritm greu de controlat. Vine rândul sistemului de educație să preseze semnificativ bugetele din anii viitori. Impactul bugetar al acestor măsuri va fi imens, având în vedere că Educația este un sector de circa trei ori mai mare decât Sănătatea.
- Deficitul bugetar ar putea ajunge la cer. Deja există informații vehiculate de Ziarul Financiar potrivit cărora deficitul bugetar pe 2019 ar putea ajunge la 4,9% din PIB, cu 1,9% mai mult față de nivelul acceptat.
- Impredictibilitatea cadrului legislativ se va accentua. Ordonanța de urgență din decembrie a fost dată, aproape la propriu, peste noapte. În mod normal, măsuri cu un impact atât de ridicat trebuie luate după consultarea mediului de afaceri cu mult timp înainte de a fi aplicate. Impredictibilitatea înseamnă risc crescut, iar riscul costă.
- Popularea administrației publice cu personal insuficient pregătit. Noul șef al ANAF, oficialul de la care se așteaptă o creștere și mai mare a colectării, pentru a evita un colaps bugetar, are o experiență administrativă extrem de redusă. La limita ridicolului, Mihaela Triculescu, noul șef al ANAF, a fost contabilă la firma de curățenie a Primăriei Cârcea (județul Dolj), o localitate cu puțin peste 3.000 de locuitori.. Promovarea unor funcționari în funcții-cheie este un semn că politizarea deciziilor se va accentua.
Sursa (New Money)

Lipsită de o minimă experienţă în domeniu, cu examenul oral picat de cinci ori în diverse concursuri pentru acces în sistem şi ajunsă peste noapte ditamai înalt funcţionar de stat din simplă contabilă la salubritate într-o comună doljeană, Mihaela Triculescu este deja o bombă cu ceas în interiorul ANAF, prin voia ministrului Eugen Teodorovici (alăturat). Nu una sexi, ci una cu mare potenţial de a arunca în aer atmosfera de lucru şi relaţiile de respect profesional între angajaţii cu experienţă ai Fiscului.
„Membrii comisiilor mi-aU dat asigurări că doamna Mihaela Triculescu este foarte slab pregătită. Din informațiile mele, dânsa s-a prezentat foarte slab la examene, iar lucrurile acestea se vor vedea în viitor”
Situaţia acestei cumetrii ar fi scandalizat-o şi pe Olguţa Vasilescu, lider puternic la PSD Dolj, care ar fi fost lăsată şi ea în ofsaid de numirea „blondei lui Vâlcov”. Surse din presa locală susţin că Olguţa ar fi fost vădit deranjată de propulsarea într-o funcţie aşa de importantă a unei persoane provenite din PSD Dolj, fără consultarea sa.