Pentru prima oară de la făurirea Guvernului PSD-PNL, social-democrații au lansat un atac major și fățiș la adresa președintelui Klaus Iohannis, artizanul actualei coaliții. Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, a anunțat prin intermediul Agerpres că nu va demara audierile pentru investirea a 12 ambasadori numiți vineri de Klaus Iohannis.
Atacul este dur și fără echivoc. Până acum, politica externă a fost un domeniu care-i revenea președintelui țării și doar Liviu Dragnea a mai încercat să conteste acest lucru în perioada când a vrut să mute Ambasada României din Israel la Ierusalim.
Miza atacului: PSD vrea să împartă cu Iohannis controlul asupra ambasadorilor, care până acum erau problema președintelui
Operațiunea are destule caracteristici care arată că a fost pregătită îndelung de PSD. Întâi s-a amplificat cu tentă naționalistă cazul unei familii de români din Danemarca, al căror bebeluș a ajuns la spital cu multiple traumatisme, autoritățile arestându-i pe părinți. PSD și televiziunile oligarhilor au pretins că e un abuz comis de danezi pe criterii etnice, iar Corlățean a anunțat că-l va chema la audieri, la Senat, pe ambasadorul Danemarcei. În context s-a sugerat că Externele și președintele Iohannis nu-i apără pe români și că nu fac nimic pentru ca „să fim respectați în Europa”.
Apoi s-a lansat și atacul principal la adresa Ministerului de Externe și al președintelui Klaus Iohannis: PSD vrea să împartă cu șeful statului controlul asupra ambasadorilor României.
PSD-istul anunță că nu va avea loc nicio audiere a celor 12 persoane propuse ca ambasadori ai României în diverse țări până când nu va avea “o discuție directă” cu reprezentanții Administrației Prezidențiale și ai Ministerului Afacerilor Externe, pentru ca de acum înainte să fie respectate regulile și să se „coopereze loial” între instituții.
Corlățean este PSD-istul care, în 2014, a încercat să blocheze accesul la urne al românilor din diaspora, ca să nu fie votat Iohannis
În spatele acestui atac sunt motivații mult mai adânci. PSD-ul este în plină ofensivă electorală, profitând din plin de degringolada și amorțirea în care a intrat PNL-ul. Social-democrații, deși sunt vioara întâi la guvernare și ocupă cele mai bănoase ministere, se prezintă la Antena 3 și în presa pe care o finanțează cu zeci de milioane de lei ca fiind în opoziție. Se duc ample campanii împotriva PNL, indicat drept vinovatul principal pentru că nu cresc pensiile, pentru că sunt facturi mari la energie și pentru că nu se renegociază PNRR-ul.
Acum, atacul s-a extins la Iohannis. Corlățean are un istoric vechi cu șeful statului. În 2014, ministrul de Externe de atunci al PSD a provocat un scandal uriaș restricționând fățiș și deliberat accesul românilor din diaspora la alegerile prezidențiale. Corlățean era conștient că românii din străinătate votează covârșitor împotriva candidatului PSD și a încercat să le interzică accesul la urne. Doar imunitatea ministerială l-a salvat pe Corlățean atunci de un dosar penal.
Intrarea pe teritoriul până acum rezervat exclusiv președinției – niciun partid n-a contestat vreodată atributul șefului statului de a numi ambasadori – reprezintă o etapă semnificativă în procesul PSD de reacaparare completă a puterii în stat.
Atacul lui Titus Corlățean după ce Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a 12 ambasadori
„În săptămâna care se încheie, practic s-a încheiat, am fost într-o misiune externă cu mandat european şi, în timpul misiunii, am aflat, oarecum întâmplător, din presa română, despre decretele semnate de preşedinte pentru rechemarea a zece ambasadori şi despre decretele de desemnare a altor 12 noi ambasadori la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. (…)
Nu am fost informat, aşa cum ar trebui să impună o anumită practică instituţională bazată pe curtoazie instituţională şi pe cooperarea loială a instituţiilor, nu am primit o notificare scrisă, o informare din partea Ministerului de Externe, în prealabil informaţiilor ajunse în presă. Nu apreciez această modalitate neinspirată care decurge din modul de gestiune de la nivelul Cabinetului sau Oficiului preşedintelui României care gestionează aceste aspecte şi conexat cu competenţele Ministerului de Externe.
Nu cred că aceasta este modalitatea instituţională de cooperare ca membrii Comisiilor parlamentare de politică externă şi, în anumite cazuri, cei ai Comisiilor pentru comunităţile de români din afara ţării, Comisiile parlamentare de specialitate care audiază candidaţii pentru poziţia de ambasador, să afle întâmplător din presă.
Acesta este motivul pentru care voi solicita, atât la nivelul consilierilor prezidenţiali care se ocupă de relaţiile externe, cât şi al conducerii Ministerului de Externe să vină, la Senat, şi să avem o discuţie pe modul de gestiune instituţională în astfel de situaţii, cu cei doi preşedinţi de Comisii pentru politică externă (de la Senat şi de la Camera Deputaţilor), în primul rând.
Nu voi convoca audierea acestor ambasadori până când această discuţie instituţională nu are loc, până nu clarificăm din nou, pentru că au mai fost astfel de episoade, în anii anteriori, pe care am crezut că le-am depăşit printr-un alt tip de cooperare care a funcţionat corect până când, iată, ne lovim din nou de această chestiune prost gestionată şi e necesar să clarificăm şi să închidem acest tip de funcţionare neinspirată din punct de vedere instituţional.
După ce vom clarifica aceste aspecte şi stabilim necesitatea respectării regulilor corecte, atunci da, împreună cu doamna Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, vom recurge la paşii procedurali corespunzători, fireşti în astfel de situaţii, vom convoca comisiile pentru audierea candidaţilor de ambasadori.
Până nu clarificăm acest lucru, nu voi face această convocare, cu atât mai mult cu cât nu am primit până la această oră adresele oficiale de la Ministerul Afacerilor Externe de desemnare a noilor ambasadori.
Noi nu putem fi puşi, precum o cutie poştală, în faţa unei situaţii în care aflăm din presă, parlamentarii din structurile specializate pentru audierea ambasadorilor află din presă despre desemnarea de noi ambasadori.
Aceste Comisii trebuie să acorde avize consultative care pot fi favorabile sau nefavorabile, dacă prestaţia celor propuşi este proastă. Deci avem o competenţă legală foarte bine definită şi, personal, nu pot să înţeleg şi nici nu pot să accept ca Parlamentul să fie tratat ca o simplă cutie poştală, fără să fie informat oficial, instituţional, în prealabil diseminării din presă a acestor informaţii.
Deci nu va exista niciun fel de audiere înainte de clarificarea printr-o discuţie foarte directă cu reprezentanţii celor două instituţii în sensul ca de acum înainte, în practică, să fie respectate regulile cooperării loiale între instituţii.“