ziaristii.com

Etichetă: amânare

  • VIDEO. Lovitura lui Cîțu: amânarea ratelor la bănci timp de 9 luni! Vor beneficia și persoanele fizice, și firmele

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat pe Facebook (format video) și a confirmat la Realitatea TV că a convenit cu BNR și cu băncile comerciale amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care o vor cere, atât ca persoane fizice, cât și ca persoane juridice (societăți comerciale, ONG-uri etc.).

    Florin Cîțu a mai spus că nu va exista pericolul ca, după încheierea perioadei de grație, clienții să fie obligați să plătească într-o singur lună mai multe rate cumulate. Reeșalonarea va fi făcută pe permen lung.

    BNR a aprobat marți măsuri care ar permite băncilor comerciale să ia o asemenea decizie fără a le fi periclitată situația contabilă.

    Ministrul Cîțu a anunțat și o rectificare bugetară, care ar urma să fie făcută săptămâna viitoare, pentru a asigura banii necesari Ministerului Sănătății în condiții de pandemie.

    VIDEO: Anunțul ministrului Florin Cîțu

     

    Principalele afirmații ale lui Florin Cîțu

    * „Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu BNR și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță.”

    * „Am discutat cine să aibă acces la această amânare și propunerea mea a fost să nu discriminăm, să aibă acces toți românii care vor cere acest lucru. Indiferent, persoane fizice sau jurdice – vor avea acces la această variantă.”

    * „Nu există niciun fel de limită în ceea ce privește tipul de credit.”

    * „Amânarea se va face doar la cererea clienților.”

    * „Decizia se va aplica întregului sistem bancar.”

    * „Reeșalonarea ar urma să fie făcută pe o perioadă mai lungă.”

    * „Am discutat și cum vor cere oamenii acest lucru. Vor face cerere în scris, prin online. Sunt două etape: una prin telefon și apoi să fie confirmată în scris printr-un email, pentru ca și băncile să aibă ceva scris.”

    * „Nu va fi nevoie din partea clienților de niciun certificat de urgență.”

    * „Sper să fie gata ordonanța pentru ședința de guvern de mâine.”

    * „Nu ne gândim doar la această perioadă de 9 luni, ne gândim cum să găsim soluții și după.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU. Sfaturi de la Virgil Musta, medicul care face minuni la Timișoara (71% dintre vindecații de coronavirus din România)

  • După Campionatul European de fotbal, se amână și Olimpiada până în 2021! Doar războaiele mondiale au mai perturbat programul Jocurilor Olimpice

    Pentru prima dată după 76 de ani, Jocurile Olimpice nu se desfășoară în anul stabilit inițial, întotdeauna an par și bisect. În istoria de 126 de ani a Olimpiadelor moderne, trei ediții (1916, 1940, 1944) au fost anulate din cauza celor două războaie mondiale.

    Shinzo Abe, prim-ministrul Japoniei, și Thomas Bach, germanul care conduce Comitetului Internațional Olimpic (CIO), au ajuns la un acord pentru ca Jocurile Olimpice de la Tokyo să fie amânate cu un an, urmând să aibă loc în 2021.

    Amânarea este o situație excepțională și a fost decisă din cauza epidemiei planetare de coronavirus. Din 1896 (prima ediție – Atena) până azi, nu a existat nicio Olimpiadă amânată, ci au fost trei ediții anulate:

    • 1916 (Berlin) – când omenirea era răvășită de Primul Război Mondial;
    • 1940 (Tokyo, mutată apoi la Helsinki) și 1944 (Londra) – din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

    În ultima perioadă, tot mai multe delegații și sportivi au cerut amânarea Olimpiadei, cu toate că Japonia se angajase că va putea organiza competiția de la Tokyo. Decisive au fost anunțurile făcute de Canada și Australia, care au hotărât să nu participe la ediția din acest an, pentru a nu-și supune sportivii unor riscuri de infectare cu coronavirus.

    În cele din urmă, iar CIO și organizatorii japonezi au ajuns la concluzia ca Jocurile Olimpice să fie amânate cu un an, la fel cum s-a întâmplat și cu Campionatul European de fotbal (Euro 2020).

    Jocurile Olimpice de la Tokyo ar fi trebuit să se desfășoare loc în perioada 24 iulie – 9 august 2020.

    Cu toate că vor avea loc în 2021, Jocurile Olimpice se vor desfășura tot sub denumirea inițială: Tokyo 2020. La fel se va întâmpla și cu Campionatul European de fotbal: deși se va desfășura în 2021, se va numi Euro 2020.

    Comunicat CIO

    „În circumstanţele actuale şi bazându-ne pe informaţiile oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, preşedintele CIO şi prim-ministrul Japoniei au concluzionat că ediţia a 32-a a Jocurilor Olimpice, de la Tokyo, trebuie reprogramată dincolo de 2020, dar nu mai târziu de vara anului 2021, pentru a avea grijă de sănătatea sportivilor, a tuturor celor implicaţi în Jocurile Olimpice şi a comunităţii internaţionale.

    Liderii au ajuns la un acord că Jocurile Olimpice de la Tokyo pot fi un far de speranţă în lume în aceste vremuri tulburi, iar flacăra olimpică poate deveni lumina de la capătul tunelului în care se găseşte lumea în prezent. Astfel, s-a stabilit ca flacăra olimpică să rămână în Japonia, dar şi ca Jocurile să-şi păstreze denumirea de Jocurile Olimpice şi Paralimpice Tokyo 2020.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * FOTBAL. Perspectiva Euro 2020: după Islanda și Bulgaria/Ungaria, am înfrunta Olanda, Austria și Ucraina. La București!

  • Fotbal amânat un an: Euro 2020 devine Euro 2021! Cupele europene se decalează cu o lună. Deocamdată…

    Într-un an cu două mari competiții sportive, Jocurile Olimpice de la Tokyo și Campionatul European de fotbal, una a fost deja amânată pentru anul viitor: Euro 2020, care astfel va deveni Euro 2021. E o premieră istorică: turneul final european într-un an impar.

    Euro 2020 urma să se desfășoare între 12 iunie și 12 iulie 2020. Marți, în videoconferința extraordinară a UEFA, s-a luat decizia ca marea competișie fotbalistică să fie reportată pentru perioada 11 iunie – 11 iulie 2021.

    Deocamdată, gazde rămân cele 12 orașe din tot atâtea țări: Londra, Glasgow, Dublin, Amsterdam, Bilbao, Roma, München, Copenhaga, Budapesta, București, Sankt Petersburg, Baku. Dar e posibil ca, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus și de efectele economice ale acesteia, formatul cu 12 orașe-gazdă să fie modificat până anul viitor.

    Alte modificări importante

    Cum pandemia de coronavirus a oprit fotbalul în majoritatea țărilor europene, unde competițiile interne au fost suspendate, UEFA a luat o primă decizie și în privința programului cupelor europene. Este însă o decizie provizorie, cam ambițioasă, care ar putea fi urmată de noi amânări.

    Deocamdată, UEFA a stabilit că:

    • finala Ligii Campionilor se va disputa pe 27 iunie, la Istanbul (în loc de 30 mai);
    • finala Ligii Europa se va juca pe 24 iunie, la Gdansk, Polonia (în loc de 27 mai).

    Chiar și dacă fotbalul ar reveni pe stadioane începând de luna viitoare (varianta optimistă!), anul 2021 tot ar fi extrem de aglometrat, cu foarte multe competiții. Printre acestea: preliminariile europene pentru Campionatul Mondial 2022 (Qatar), cu etapele 3 și 4 pe 4-5, respectiv 7-8 iunie (adică exact înainte de debutul Euro 2020/2021).

    Tot în iunie ar fi programate semifinalele și finala Ligii Națiunilor: 2-3 iunie, respectiv 6 iunie. Dar e posibil ca această competiție să fie pur și simplu anulată, din cauza supra-aglomerării.

    Varianta organizării Campionatului European în lunile noiembrie-decembrie 2020 nu a fost agreată, întrucât conducătorii forului european nu au dorit să întrerupă sezonul viitor la nivel de cluburi (campionate naționale și cupe europene).

    O altă competiție va fi reprogramată: Campionatul Mondial al Cluburilor, prima ediție în varianta cu 24 de echipe. Aceasta era programată în perioada 17 iunie – 4 iulie 2021, dar decalarea Euro 2020 (la nivel de echipe naționale) va obliga FIFA și UEFA găsească un alt intreval pentru marea competiție intercluburi.

    La videoconferința extraordinară de marți au participat toți cei 55 de președinți ai Federațiilor naționale de fotbal.

    În perioada următoare, la UEFA se vor forma două comisii: una se va ocupa de calendarul încarcat, iar cealaltă va veghea asupra problemelor financiare iscate după această decizie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * FOTBAL. Perspectiva Euro 2020: după Islanda și Bulgaria/Ungaria, am înfrunta Olanda, Austria și Ucraina. La București!

  • CCR îl salvează pe Dragnea prin tactica amânării. Și-a dat termen pe 20 mai, exact ziua judecății la Înalta Curte!

    Membrii Curţii Constituţionale (CCR) au amânat pentrua treia oară judecarea sesizării lui Florin Iordache (PSD) privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.

    Noul termen acordat de CCR este 20 mai, adică exact ziua în care ÎCCJ va judeca dosarul „Angajări fictive în Teleorman”. Coincidența este stranie, mai ales că Înalta Curtea a amânat sentința în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale.

    Suspect este și intervalul mare de timp pe care și l-a acordat CCR: 33 de zile. Până acum, termenele au fost scurte, de 8 zile și chiar de o zi, și brusc apare marea amânare: 10 aprilie – 11 aprilie – 19 aprilie – 20 mai.

    E de anticipat că, prin lipsa unei decizii a CCR înainte de 20 mai, Înalta Curte nu va da sentința nici în acea zi, ci va acorda un nou termen, pe la jumătatea lunii iunie. Apoi, un nou tertip va trimite dosarul în toamnă, pentru că urmează vacanța judecătorească de vară.

    Practic, Înalta Curte este ținută în șah de Curtea Constituțională, al cărei președinte, Valer Dorneanu, este un vechi activist PSD.

    Se poate interpreta și că lipsa unei decizii a CCR constituie un pretext pentru Înalta Curte de a amâna finalizarea procesului și pronunțarea unei sentințe. Aici există un șir de complicități și de lașități, care au un mare beneficiar: Liviu Dragnea.

  • Amânare de o zi în războiul de la Curtea Constituțională. Dragnea mai poate trage sfori până mâine

    Membrii Curții Constituționale (CCR) au decis amânarea până joi, la ora 10.00, pronunţarea în conflictul juridic dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.

    De obicei, amânările aveau termene mai lungi. De data asta, termenul neobișnuit de scurt (mai puțin de 24 de ore) a fost justificat prin problemele de sănătate ale judecătorului-raportor Petre Lăzăroiu, care urmează să se opereze la coloană.

    Membrii CCR au stabilit ca dezbaterile să fie reluate joi, la ora 10.00, pentru ca la şedinţă să poată participa şi Petre Lăzăroiu, care apoi va putea fi supus intervenţiei chirurgicale.

    Punctele de vedere ale părților au fost exprimate în ședința de astăzi.

    Preşedintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a arătat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

    Miza deciziei CCR în această speță este anularea condamnării lui Liviu Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare, în dosarul „Angajări fictive în Teleorman”, condamnarea pronunțată în primă instanță de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte.

  • Procesul lui Dragnea se lungește suspect de mult. Înalta Curte îi face un nou cadou șefului PSD: amânare de o lună

    Dosarul „Angajări fictive în Teleorman” devine o telenovelă obscenă. După cinci amânări impuse de controversa constituirii completurilor de 5 judecători, a venit astăzi și a șasea amânare, în faza de apel. Motivul: Liviu Dragnea vrea să fie audiat, deși astăzi a lipsit de la proces, fiind reprezentat de avocați.

    În acest dosar, Liviu Dragnea a fost condamnat, pe 21 iunie 2018, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Faza de apel, demarată în septembrie 2018, a fost o serie de cinci amânări. Cea de-a șasea, decisă astăzi, face ca următorul termen să fie pe 18 martie.

    La termenul de azi, Liviu Dragnea a cerut, prin intermediul avocaților, să fie audiat în proces. Același lucru a fost solicitat și de procurorul DNA. Acesta a spus că au apărut noi dovezi care demonstrează că Dragnea știa că două salariate de la Protecția Copilului Teleorman erau plătite de la bugetul statului, dar lucrau la sediul PSD.

    Și Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, a anunțat instanța să vrea să fie audiată. Restul inculpaților își mențin declarațiile date anterior.Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor pronunța pe aceste solicitări, dar și pe alte cereri de probe, pe 18 martie, dar audierile vor fi acceptate cu siguranță, dar fiind că nimeni nu se opune.Completul care judecă dosarul lui Liviu Dragnea este format din 5 judecătoare: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa.Noua amânare este o favoare nefirească pe care completul i-o face liderului PSD. Acesta câștigă timp pentru planurile sale de a anihila Justiția prin ordonanțe de urgență. Generozitatea celor 5 judecătoare este reflectată și de stabilirea noului termen abia peste patru săptămâni. Mult mai firesc era ca, în această fază decisivă a procesului, următorul termen să fie peste o săptămână, cel mult două.Există semnale că Dragnea și-a sporit influența la nivelul Înaltei Curți prin mișcări subterane, prin activarea unor rețele infracționale de tip Cătălin Voicu, dar și prin capturarea Secției de judecători a CSM și a Inspecției Judiciare.