Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu (PNL), a declarat vineri seară, la Digi 24, că în România sunt „milioane de consumatori de droguri”, cifră care ar rezulta din statisticile Agenţiei Naţionale Antidrog. Este o aberație monumentală: ar însemna că cel puțin un român din 7 se droghează! Ministrul are obligația de a ieși rapid cu scuze publice și cu rectificarea afirmației iresponsabile.
„Gândiţi-vă că în România sunt milioane de consumatori şi cred că ei trebuie să fie ajutaţi să scape. Nu putem să băgăm în puşcărie milioane de oameni pentru că ei consumă droguri. Important este să-i ajutăm să scape de această adicţie”, a spus Alina Gorghiu (45 de ani), vineri seară, la Digi 24.
Este una dintre cele mai aberante afirmații făcute de un politician român în secolul XXI. În România nu există nici măcar „milioane” de băutori de ceai, darmite de consumatori de droguri!
Oficial, România are 19,1 milioane de locuitori. În realitate, sunt în jur de 15-16 milioane, pentru că mulți au plecat să lucreze în străinătate, dar figurează cu domiciliul în România.
Când spui „milioane”, se presupune că te referi la cel puțin două milioane, ca să iasă pluralul. Asta ar însemna că cel puțin un român din 8 se droghează!
Dar dacă-i scoatem din calcul pe copiii sub 12 ani (că n-or fi toxicomani de la grădiniță!), populația predispusă acestui viciu ar fi de cel mult 14 milioane – așadar, conform declarației ministrului Gorghiu, cel puțin un român din 7 se droghează! Aberație mai mare e greu de imaginat.
Afirmația Alinei Gorghiu nu se bazează, de fapt, pe nicio statistică oficială. Nicio instituție n-a livrat cifrele trâmbițate iresponsabil de ministrul Justiției din Guvernul Ciolacu.
20.000 de dosare legate de tematica drogurilor
Alina Gorghiu a explicat la Digi 24 că procurorii DIICOT sunt copleşiţi de numărul foarte mare de dosare pe tematica drogurilor, însă cele mai multe dintre aceste dosare sunt pentru deţinerea de cantităţi mici, pentru consum propriu.
Alina Gorghiu:„Această temă, a drogurilor, este una care, din păcate, afectează România la nivel de flagel, dar nu numai România, afectează şi întreg mapamondul. Noi suntem în a doua parte a clasamentului cu privire la fenomenul drogurilor, însă nu ne încălzeşte cu nimic acest lucru. (…) În 2010 vorbeam de 6.000 de dosare legate de tematica drogurilor, în 2015 – de 8.700 de dosare, pentru ca anul acesta, doar în primele 8 luni să avem 20.000 de dosare. Dar ele trebuie puse în context, pentru că DIICOT, care are competenţa exclusivă pe tematica droguri, are 190 de procurori care sunt în problemele acestea legate de criminalitate organizată. (…) Dacă de mâine aceşti 190 de procurori nu s-ar mai ocupa de nicio altă infracţiune din competenţa DIICOT, ci exclusiv de aceste 20.000 de dosare, tot ar veni 105 dosare pe fiecare procuror. (…) Ca atare, trebuie să ne ocupăm cu prioritate de dosarele de trafic de droguri, de marile reţele”.
Conform ministrului Justiției, ar trebui pus un accent mai mare pe prevenţia şi tratarea consumatorilor de droguri, printr-o creştere a capacităţii instituţiilor care au în gestiune aceste probleme. În privinţa combaterii traficului de droguri, ar trebui mărit numărul de procurori din structura specializată a DIICOT.
De asemenea, ministrul Justiţiei a afirmat că ar trebui făcut un registru naţional al traficanţilor de droguri, pentru a fi mai bine monitorizaţi şi pentru a preveni recidiva, în condiţiile în care 65% dintre traficanţii de droguri aflaţi în penitenciare sunt recidivişti.
Alina Gorghiu:„Poate n-ar fi rău să facem un registru al traficanţilor de droguri, astfel încât să putem să integrăm toate aceste persoane care se ocupă de acest tip de criminalitate. Este un mijloc prin care s-ar cunoaşte, supraveghea şi identifica operativ aceste persoane, care au comis infracţiuni în sfera traficului de droguri. Ar fi o soluţie bună pentru a preveni potenţiale recidive”.
Conform ministrului, în penitenciare sunt 1.100 de persoane care execută pedepse pentru infracţiuni din sfera traficului de droguri. Dintre acestea, 709 sunt recidivişti cu antecedente penale pe infracţiuni din aceeaşi categorie.
În opinia ministrului Justiţiei s-a dat un semnal foarte clar de către preşedintele Klaus Iohannis prin includerea subiectului traficului de droguri pe agenda următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării că este vorba de o problemă de securitate naţională.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Omul-cheie pe care-l avea Florin Cîțu în Palatul Victoria, deși cu o funcție bine mascată, era Lucian Isar. Acesta era nelipsit din anticamera Cabinetului prim-ministrului, „filtrând” tot ce mișca prin zonă. Prima decizie a generalului Nicolae Ciucă, după preluarea șefiei Guvernului: l-a „evacuat” pe Isar din Palatul Victoria.
Nicolae Ciucă a fost votat de Parlament și a depus jurământul joi, 25 noiembrie. A doua zi, Monitorul Oficial publica deja decizia sa: „La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează, la cerere, calitatea de consilier onorific al prim-ministrului acordată domnului Lucian Isar”.
Mișcarea lui Ciucă a provocat o dublă supărare: atât actualului președinte al PNL, Florin Cîțu (din septembrie 2021), cât și unei foste șefe a partidului, Alina Gorghiu (2014-2017).
Alina Gorghiu a fost cea care l-a adus pe Cîțu în partid și l-a pus pe lista de candidați la Senat, în 2016, introducându-l pe scena politică. A făcut-o pe baza prieteniei dintre fostul ei soț, Lucian Isar (cu care a rămas în relații bune), și Florin Cîțu.
Ulterior, când a ajuns prim-ministru, Cîțu i-a întors serviciul lui Isar: l-a numit consilier onorific al său. O funcție deloc onorifică, dat fiind că Isar a folosit-o pentru a fi o prezență permanentă în clădirea Guvernului, la Cabinetul premierului. Un fel de „cerber” al acestuia, care superviza și filtra toate mișcările în această zonă de vârf a Puterii executiive.
Alina Gorghiu a fost și o susținătoare înflăcărată a alegerii lui Florin Cîțu ca președinte al PNL, în dauna lui Ludovic Orban. Din umbră, în același sens a acționat și Lucian Isar.
Acum, Cîțu este președintele Senatului României, Gorghiu este senatoare, iar Isar a rămas de căruță, în urma deciziei noului prim-ministru Ciucă.
Lucian Isar fusese numit consilier onorific al premierului Florin Cîțu pe 28 decembrie 2020, la scurt timp după înscăunarea acestuia. Funcția sa nu era remunerată, dar în mandatul său a devenit foarte influentă.
În trecut, Lucian Isar a fost ministru delegat pentru mediul de afaceri, în Guvernul Ponta, timp de trei luni (mai – august 2012).
Alina Gorghiu (43 de ani) și Lucian Isar (44 de ani) s-au căsătorit în ianuarie 2016. Sunt părinții a doi băieți, născuți în 2016 și 2018. Ulterior s-au despărțit, au avut și un partaj, dar au rămas în relații apropiate.
Alina Gorghiu – Lucian Isar
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Gafă incredibilă a senatoarei Alina Gorghiu (43 de ani), vicepreședintă a PNL și a Senatului României! Aceasta a scris vineri, pe Facebook, un comentariu stupid, care va rămâne în antologia tâmpeniilor politice.
Alina Gorghiu a avut intenții bune, încercând să promoveze vaccinarea împotriva Covid-19. Ea a postat vineri dimineață, pe Facebook, o fotografie cu o mușcată și un mesaj în care încurajează vaccinarea.
„Neața! Mergi să te vaccinezi azi, dacă până acum nu ai făcut-o! «Maratonul vaccinării pentru viață» va fi organizat în toate sectoarele Capitalei, în acest weekend, începând de vineri dimineață. Centrele de la Romexpo, Circul Metropolitan, Biblioteca Națională, Palatul Copiilor, Liberty Mall și Centrul Seniorilor vor funcționa non-stop”, a scris senatoarea PNL, una dintre cele mai aprige susținătoare ale premierului demis Florin Cîțu.
Printre sutele de comentarii a fost și cel al unui bărbat bănuitor, probabil „atins” de teoriile conspiraționiste. Acesta a scris: „Sunteți jalnici. Dacă mă duc să mă vaccinez, îmi garantați în scris că răspundeți dvs. dacă pățesc ceva?”.
Replica Alinei Gorghiu a venit imediat: „Dacă mori, o faci pentru tine, pentru sănătatea ta, nu pentru alții”!
Răspunsul senatoarei PNL i-a stupefiat pe oameni. „Cred ca nu ați vrut să spuneți asta!”, a răspuns cineva. O altă persoană a scris: „Cred că începem s-o regretăm pe Viorica Dăncilă!”
„Ești inteligentă foc!”, a fost un alt comentariu, iar altcineva a scris: „Ați împrumutat marfă de la Cîțu sau ați băut apă după Raluca (Turcan – n. red.)?”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Senatoarea Alina Gorghiu (43 de ani), vicepreședinte PNL, îl atacă în termeni duri pe fostul președinte al partidului, Ludovic Orban, după ce acesta le-a adus acuzații în rafală noului lider PNL, Florin Cîțu, și președintelui României, Klaus Iohannis.
Criticile Alinei Gorghiu au fost formulate într-un editorial publicat pe Digi24.ro, intitulat „Delirul grandorii”.
Fără a-l numi explicit pe Ludovic Orban, senatoarea din „echipa Cîțu” califică declarațiile acestuia drept „acuzații halucinante”, „teorii ale conspirației”, „manifestări toxice pentru PNL”, „delirul grandorii la fiecare ceas”.
Cele patru personaje implicate în această răfuială sunt ultimii președinți ai PNL, în succesiunea: Klaus Iohannis (iunie – decembrie 2014), Alina Gorghiu (2014-2016), Ludovic Orban (2017-2021), Florin Cîțu (din septembrie 2021).
„Editorialul” semnat de Alina Gorghiu
„Delirul grandorii”
„Unii nu pot concepe că au fost înfrânți. În loc de pas lateral, preferă delirul grandorii la fiecare ceas, dovada că liberalii au votat înțelept la Congres.
Decredibilizarea PNL, acuzațiile halucinante către noua conducere a PNL și președintele Klaus Iohannis, teorii ale conspirației, motivate de mentalitatea «nu e nimeni mai bun decât mine» sau «toată lumea e împotriva mea», sunt manifestări toxice pentru PNL.
Cine își imagina că, după Congres, atacurile la adresa Partidului Național Liberal, venite din interior, vor înceta – iată că s-a înșelat!
Campania internă din PNL a fost o perioadă grea pentru PNL.
Important este că am intrat într-o nouă etapă care va fi definită de fair-play, unitate și muncă în echipă. Toate acestea pentru cel mai important obiectiv al noii echipe este o bună guvernare!
De aici înainte, indiferent de opțiunile noastre de ieri trebuie să avem grijă de imaginea PNL de mâine. Rezultatul de la Congres reflectă foarte bine ceea ce gândește acum PNL. Un alt mod de a face politică. El trebuie respectat ca atare de toți membrii PNL. A fost opțiunea PNL de a suprapune funcția de președinte al partidului cu cea de prim-ministru, cu Florin Cîțu.
Cu el, proiectul politic liberal este clar, tot PNL-ul este acum echipa câștigătoare pentru 2024.
Apoi, guvernarea cu Premier liberal va continua. PNL nu își va răsturna niciodată un guvern, mai ales că Florin Cîțu tocmai a fost ales președintele PNL. Ritmul este alert: implementarea PNRR, rezolvarea crizei din Parlament, doza trei de vaccin. Această guvernare va lua în continuare multe măsuri bune pentru români!
Și ceea ce este esențial, PNL va continua parteneriatul cu Președintele României, Klaus Iohannis.
Așa că până la urmă, dincolo de impresia amestecată de sâmbătă, Congresul PNL aduce vești bune pentru români: toate deciziile care rămân denotă responsabilitate, stabilitate și maturitate politică. Pentru că obiectivul Partidului Național Liberal unit va fi o bună guvernare.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liberalul Cristian Păun, fost consilier economic al lui Ludovic Orban când acesta era premier, acuză tabăra Florin Cîțu că „înroșește telefoanele“ PSD-iștilor pentru a le cere să susțină din umbră guvernul, iar primul lucru cerut de aceștia în schimb este șefia Senatului. „Doamne, ce neghiobi!“, concluzionează Cristian Păun, care o indică pe Alina Gorghiu drept „cureaua de transmisie“ între PNL-Cîțu și PSD.
Primul pas în direcția demiterii Ancăi Dragu de la șefia Senatului a fost făcut luni de PNL. Vicepreședintele Senatului, Alina Gorghiu, a cerut conducerii acestui for să verifice de ce şedinţa de plen reunit de joia trecută a fost condusă de doi reprezentanți ai USR-PLUS. Surse parlamentare au declarat pentru HotNews.ro că liberalii din tabăra lui Florin Cîțu intenționează să strângă semnături pentru revocarea Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului. Aceleași surse susțin că mai mulți senatori PSD ar fi fost sunați pentru a fi întrebați dacă susțin demersul și dacă sunt dispuși să semneze pentru inițierea demersului.
Cristian Păun, care este și președintele Consiliului de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), spune că înțelegerea e chiar mai amplă, PSD cerând să-și pună propriul om în fruntea Senatului.
La ședința de plen de joi, 9 septembrie, parlamentari AUR l-au luat cu forța pe deputatul liberal Florin Roman de la prezidiu, nelăsându-l să conducă discuțiile, așa cum ar fi trebuit. La conflict n-a participat niciun membru USR-PLUS, dar PNL, PSD, Antena 3 și personaje precum Cristian Tudor Popescu s-au activat, reproșându-le foștilor membri ai Coaliției că, de fapt, ei ar fi fost de vină.
Acest incident între un deputat PNL și parlamentari AUR e folosit acum de PNL și PSD ca argument pentru declanșarea procedurii de destituire a actualului președinte al Senatului, Anca Dragu (USR-PLUS).
Acuzațiile făcute de Cristian Păun la adresa taberei Cîțu din PNL
„Ce puțin a trecut până când PSD își cere nota de plată pentru a pactiza cu gașca Cîțu din PNL, punând între paranteze democrația și constituționalismul din spatele unei instituții sacre a opoziției – moțiunea de cenzură.
Pesediștii nu se încurcă. Vor poziția Ancăi Dragu și o cer prin omul lor din PNL – Alina Gorghiu. O poziție importantă, mai ales în caz de suspendare a Președintelui, următorul pas din planul lor, vă asigur. V-am spus eu că nimic nu e gratis! Și că PSD face de ceva timp jocurile prin PNL, și nu numai. Nu îl iartă pe Orban pentru Viorica lor!
Am înțeles că Alina Gorghiu înroșește deja telefoanelor pesediștilor din echipa câștigătoare pe acest subiect. WOW! Fantastic! Abia aștept suspendarea Președintelui și pe Ciolacu la cârma „României Educate”! Oare vine și la Congres? Să verifice pozele cu buletinul de vot din cabină…
Doamne ce neghiobi!“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele PNL, Ludovic Orban, a lansat sâmbătă critici tăioase la adresa câtorva fruntași liberali din Timișoara, pe care-i acuză că au măsluit alegerile din filială, le-au interzis unor membri să voteze și au încălcat “grosolan” democrația internă din partid.
Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, e acuzat de deputatul liberal Claudiu Martin Chira că a tăiat de pe convocator 320 de membri PNL care nu voiau să voteze cu el. Nica a susținut, în schimb, că aceștia n-ar fi avut domiciliul în Timișoara.
Deputatul Chira l-a acuzat pe Nica de ”fraudarea alegerilor” din filială. Acesta este episodul 2 al scandalului, pentru că acum săptămâni a avut loc o altă adunare de alegeri, în care au câștigat susținătorii lui Orban, iar Alin Nica a anulat-o ulterior.
Aflat în competiție cu premierul Florin Cîțu la algerile pentru viitorul mandat de președinte al partidului, Ludovic Orban reclamă că la filiala din Timișoara au fost persecutați și “executați” simpatizanții săi de către aripa pro-Cîțu.
Orban spune că susținătorii premierului sunt mai puțini, dar cu funcții mai importante. Liderul PNL îi acuză că s-au folosit de asta ca să manipuleze alegerile interne.
Pentru rezultatul alegerilor de la Congresul PNL din 25 septembrie este foarte important cine câștigă, în această perioadă, filialele. Acestea își vor desemna apoi delegații care vor merge la Congres și vor vota conducerea națională a partidului.
Printre cei acuzați de Orban se numără Alin Nica, actualul președinte al Consiliului Județean Timiș. Acesta s-a remarcat, astă-iarnă, nu doar prin atacuri asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz, tensionând relațiile cu partenerii de coaliție din USR-PLUS, dar și – culmea – asupra premierului Florin Cîțu, pe care acum îl susține!
În contextul pandemiei, al aglomerării secțiilor de terapie intensivă, Alin Nica a îmbrățișat atunci teorii conspiraționiste și complexe locale de inferioritate, acuzând Guvernul și “Bucureștiul” că ar ține intenționat Timișoara în carantină, ca să le facă rău timișorenilor. El a comparat demonstranții anti-mască din 2021 cu revoluționarii care au înfruntat gloanțele lui Ceaușescu în 1989, acuzând Guvernul Cîțu că alocă Timișoarei mai puține vaccinuri decât Iașiului sau Clujului.
Acum, Alin Nica este acuzat de tabăra pro-Orban – desemnată să conducă filiala Timiș, în urma unor alegeri care au fost însă anulate – că a schimbat yalele de la uși, pentru ca persoanele alese să nu poată intra în sediu!
Ludovic Orban o menționează și pe predecesoarea sa la conducerea PNL, Alina Gorghiu, în cazul „încălcărilor grosolane ale democrației interne” de la Timișoara. Gorghiu este senatoare de Timiș.
Acuzațiile aduse de Ludovic Orban fruntașilor PNL Timiș
„Condamn public încălcările grosolane ale democrației interne săvârșite la PNL Timișoara de Alin Nica, Dănuț Groza, Alina Gorghiu și Bogdan Ghelbere.
Le-am transmis înainte de conferința pentru alegerea conducerii organizației o adresă prin care le-am solicitat să respecte întocmai prevederile Statutului Partidului Național Liberal.
Totodată, le-am comunicat situația oficială a membrilor PNL la 31 decembrie 2020 și i-am avertizat că orice îngrădire a dreptului de vot a membrilor partidului poate conduce la sancțiuni îndreptate împotriva celor care au împiedicat membrii în drept ai PNL să-și exprime opțiunea, precum și la anularea alegerilor grav viciate prin aceste demersuri.
În calitate de președinte al Partidului Național Liberal, având obligația statutară de a veghea la respectarea Statutului partidului și de a garanta aplicarea acestuia, îmi rezerv dreptul de a acționa în conformitate cu prevederile statutare pentru sancționarea celor vinovați, precum și pentru anularea alegerilor de la Timișoara, desfășurate cu încălcarea normelor impuse de Statutul PNL și de deciziile organismelor de conducere ale PNL.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Senatoarea Alina Gorghiu (PNL) a trimis o scrisoare, din partea Grupului PNL din Senat, celorlalte patru grupuri din Camera Superioară a Parlamentului – PSD, USR-PLUS, AUR, UDMR -, în care propune sancţionarea senatoarei Diana Iovanovici-Şoşoacă pentru încălcări ale prevederilor regulamentare.
Inițiativa liberalilor este un examen pentru celelalte patru partide reprezentate în Senat. Se va vedea care aplică regulamentul și care susține tacit comportamentul abject al senatoarei Șoșoacă.
În scrisoarea-apel se menționează că Şoşoacă nu respectă măsurile de protecţie sanitară şi nu poartă mască în sala de plen, instigă la ură în luările de cuvânt, jijneşte şi utilizează un discurs xenofob, homofob şi extremist.
„Prea multe derapaje care pun în pericol buna funcționare a Legislativului. Astăzi, în Biroul Permanent al Senatului, grupul senatorilor PNL propune acest demers pentru păstrarea unui standard necesar în Parlament. E nevoie de reacție, din partea tuturor senatorilor, la populism, extremism, lipsă de decență, nerespectarea regulamentelor în mod constant. E nevoie de această delimitare. Doar așa putem lucra la creșterea credibilității acestei instituții”, și-a argumentat inițiativa Alina Gorghiu.
Conform procedurilor interne din Senatul României, Biroul Permanent ia în discuție cererea și o trimite către Comisia juridică, iar aceasta poate propune sancţiuni.
Apelul Grupului PNL către celelalte grupuri din Senat
„Stimaţi colegi,
Grupul parlamentar din Senat al Partidului Naţional Liberal vă propune eliminarea unei probleme care se perpetuează de la începutul legislaturii în Parlamentul României: comportamentul necorespunzător, nociv şi neregulamentar al doamnei senator Diana Iovanovici-Şoşoacă.
Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: «Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie şi de disciplină parlamentară şi să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase».
Nimeni nu este mai presus de lege!
De asemenea, art. 206 din Regulamentul Senatului, republicat, prevede că:
«Constituie abateri disciplinare săvârşite de senatori următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:
a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de Constituţie, şi de Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor;
b) încălcarea jurământului de credinţă;
c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului;
d) exercitarea abuzivă a mandatului de senator;
e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator;
f) absentarea, nemotivată şi în mod repetat, de la lucrările Senatului».
Este inadmisibil să mai tolerăm ca parlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă să sfideze orice normă legală şi orice regulă a bunului-simţ în cea mai prestigioasă instituţie a ţării, în care fiecare dintre noi, la fel ca şi domnia sa, este legitimat prin votul electoratului. O asemenea atitudine resprezintă o gravă ofensă adusă atât Parlamentului, cât şi românilor.
Încalcă măsurile sanitare, nu poartă mască de protecţie în sala de plen a Senatului, dând în permanenţă dovadă de iresponsabilitate. Instigă la ură şi haos în luările de cuvânt din plenul Senatului, jigneşte, aduce ofense şi grave acuzaţii neîntemeiate, utilizează discurs homofob, xenofob, extremist. În loc să îşi respecte statutul de parlamentar şi să facă legi în interesul românilor şi pentru electoratul care a trimis-o în Parlament.
Sunt prea multe derapaje care pun în pericol buna funcţionare a Legislativului, dar şi aplicarea şi respectarea măsurilor de protecţie. Este grav să tolerăm asemenea conduită, mai ales că există sancţiuni disciplinare, statuate clar în cuprinsul art. 207 din Regulamentul Senatului, republicat:
«Abaterile de la deontologia parlamentară se sancţionează cu:
a) atenţionare;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
e) avertisment public-scris».
Stimaţi colegi, acesta este un apel la dumneavoastră: să lăsăm orgoliile politice şi să dăm dovadă de responsabilitate, corectitudine şi respect. Dacă vrem să creştem încrederea în Senat, dacă ne dorim un mediu de lucru civilizat, trebuie să soluţionăm urgent problema.
Vă amintesc că există şi o reacţie recentă din partea societăţii civile, adresată clasei politice, de a se delimita de la astfel de derapaje de la democraţie din partea unui ales al electoratului.
Parlamentul a tergiversat nepermis sancţionarea unor persoane care promovează discursuri populiste, extremiste, xenofobe şi care incită la ură. Este nevoie de asumare fermă din partea Senatului!”
Dan Tănasă a fost sancționat cu avertisment scris
Un caz similar a fost şi la Camera Deputaţilor, unde Comisia juridică a hotărât, joia trecută, să-l sancţioneze pe deputatul Dan Tanasă (AUR) cu un avertisment scris.
Comisia juridică va înainta Biroului Permanent al Camerei Deputaților propunerea cea mai aspră prevăzută de Statutul deputaţilor şi senatorilor, şi anume avertismentul scris. Biroul Permanent are competenţa de a decide în această speță.
Tot luni, USR-PLUS a anunţat că va depune un proiect de lege prin care să fie introduse sancţiuni mai dure pentru parlamentarii care au un comportament injurios. Pe modelul sancţiunilor pentru votul cu mai multe cartele, parlamentarii care adresează injurii altor parlamentari sau demnitari ar urma să fie sancţionaţi cu reducerea drastică a indemnizaţiei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu pe canalul de YouTube al acestuia, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dezvăluit o parte din tentativele politicienilor de a-l face parlamentar sau ministru. Nu doar Dragnea (PSD) și Tăriceanu (ALDE) i-au făcut propuneri, direct sau prin emisari, ci și Alina Gorghiu și Costel Alexe (PNL)!
Mărturisirea e importantă, pentru că arată cât de USL-ist gândea încă Alina Gorghiu în 2016, la aproape trei ani de la dispariția oficială a USL (catastrofala Alianță PSD-PNL, o construcție contra naturii).
Aceasta a fost și cauza eșecului electoral al PNL în decembrie 2016: USL-ismul de care Alina Gorghiu nu s-a despărțit niciodată! Din aceeași gândire nocivă s-a născut și proiectul de lege, promovat de senatoarea Gorghiu, care prevedea ca unele pedepse de până la 7 ani de închisoare să fie executate nu în penitenciar, ci la domiciliu. Între timp, legea a fost respinsă, dar răul făcut PNL-ului de către Alina Gorghiu rămâne.
Un alt personaj invocat Tudorel Toader este Costel Alexe, actualul ministru al Mediului, care „s-a strecurat” din tabăra infractorului Relu Fenechiu în cea a PNL-ului pro-european și justițiar de astăzi.
Precizare: dezvăluirile făcute de Tudorel Toader nu-l reabilitează sub nicio formă pe acesta. Nenorocirile făcute de „Slugărel”, ca ministru al Justiției în epoca de tristă amintire Dragnea-Tăriceanu, l-au compromis definitiv, și compromis rămâne!
VIDEO: Interviul lui Ion Cristoiu cu Tudorel Toader
Mărturia lui Tudorel Toader
* „Eu am devenit rector în februarie 2016. Terminam mandatul de judecător (constituțional – n. red.) în iulie 2016. În noiembrie 2016 mă curta PNL-ul să devin parlamentar de PNL. Costel Alexe, care-i ministru – pe care-l puteți întreba – a venit la mine la rectorat: «Vă propunem să fiți candidat, primul pe listă, la deputați sau la senatori, la Iași sau la Vrancea. Primul!». I-am zis: «Domn’e, eu nu-s pregătit să dau jos roba de judecător, să mă fac om politic. Nu!». «Vă mai gândiți». «Mai vin și…» «Bine». A mai venit – «Nu!».”
* „După aia a venit un domn, nu-i știu numele – Bratu sau Barbu -, care coordona PNL-ul pe Moldova, și la fel: «Eu vin în numele conducerii», nu știu ce, «să vă propunem primul pe listă, deputat sau senator, Iași sau Vrancea». «Nu!» Buuun…”
* „Mă abordează președinta Partidului Național Liberal de la vremea aceea, căreia nu-i spun numele, dar care mi-a fost doctorandă. În trei rânduri, cel puțin în trei rânduri am discutat cu ea și m-a rugat efectiv să fiu, la fel: primul pe listă – ieșeam, sigur. Și i-am spus: «Nu! Eu sunt rector, am treabă», nu știu ce…”
* „Cum am ajuns, totuși, ministru? În februarie 2017, la rectorat a venit Varujan Vosganian. Mi-a dat telefon, ne cunoșteam, știți că e vrâncean, a făcut liceul în același timp cu mine – el la «Cuza», eu la «Unirea» – și a avut o discuție la rectorat cu mine. A zis: «Domn’e, eu vin în numele Alianței să vă propună să deveniți ministru». Zic: «Lăsați-mă să mă gândesc… o săptămână». «Bine». Zice: «Da’ dacă da, veniți la București» – peste o săptămână aveam eu treabă în București – «să vorbiți cu domnu’ Tăriceanu», cu domnu’ de la PSD… Și… buuun. Peste o săptămână mă întâlnesc din nou și spun: «Domn’e, accept cu două condiții. Unu: să nu-mi cereți să devin membrul vreunui partid. Și doi: să-mi lăsați libertatea de decizie». (…) Mi s-a promis: «Da. Nimeni nu vă va cere să deveniți membru de partid, veți avea libertatea de decizie».”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Alina Gorghiu (PNL) a inițiat un proiect de lege care a fost votat cu entuziasm de tot Senatul: 128 de voturi „pentru”, două abţineri, niciun vot „contra”. Este de neînțeles de ce toate partidele, fără excepție, au susținut acest proiect absurd, elaborat parcă de Șerban Nicolae, Florin Iordache sau Eugen Nicolicea. Forul decizional, în acest caz, va fi Camera Deputaților.
Senatul a votat marți seara, într-o şedinţă de plen online, un proiect inițiat de Alina Gorghiu, care prevede executarea la domiciliu, sub anumite condiții, a pedepselor de până în 7 ani de închisoare, relatează Ziare.com. O știre care a trecut aproape neobservată, în contextul pandemiei și al problemelor din sistemul de sănătate.
Persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu, vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice, prevede proiectul de lege votat marţi de senatori.
Explicația Alinei Gorghiu, iniţiatoarea propunerii:„Proiectul modifică în esenţă Codul Penal cu câteva prevederi esenţiale, care se găsesc în sistemele multor state ale Uniunii Europene. De exemplu, de a introduce o măsură alternativă la pedeapsa închisorii, şi anume executarea la domiciliu a pedepsei închisorii, care reprezintă o formă de individualizare a pedepsei şi, de asemenea, executarea fracţionată a pedepsei închisorii. Codul de Procedură Penală suportă o modificare esenţială, care presupune că instanţa se va pronunţa asupra revocării şi anulării executării la domiciliu a pedepsei închisorii. (…) Se instituie supravegherea prin brăţară electronică, se defineşte noţiunea de imobil în care se execută pedeapsa şi se reglementează cazurile în care condamnatul poate părăsi imobilul – asta este esenţa iniţiativei legislative”.
Şerban Nicolae, senator PSD, mare susținător al infractorilor:„Să ne punem problema că autorităţile sunt deja pregătite pentru eliberarea infractorilor condamnaţi din închisori pentru a nu mai sta în penitenciar, ci în locuinţe, ar putea să fie prematur, cel puţin la acest moment. Iniţiativa este una care să justifice necesitatea. În ceea ce priveşte însă oportunitatea, aş vrea să reflectaţi, pentru că suntem în situaţia în care mulţi români consideră că se află, ca urmare a măsurilor luate în starea de urgenţă, într-un soi de arest la domiciliu, că autorităţile nu reuşesc să menţină controlul asupra respectării măsurilor de izolare şi carantină la domiciliu, dar PNL se gândeşte la scoaterea infractorilor din închisori pentru a nu suferi condiţiile de detenţie din închisorile româneşti”.
Dintre politicieni, doar Raluca Prună, fost ministru al Justiției în Guvernul Cioloș, a criticat în termeni duri, pe Facebook, „grozăvia promovată de «liberala» Alina Gorghiu”.
Raluca Prună
„Azi, doamna senator face exact ce critica PNL mai deunăzi la PSD. Moare de grija condamnaților la închisoare. În vremuri de război, nu se moare de grija condamnaților, când la Suceava un director medical a orchestrat o contagiune în masă a cadrelor medicale, când o bucătăreasă dă tunuri cu măști achiziționate pentru statul român, în numele unui evazionist a cărui firma nu se califică formal la procedura de achiziție, evident că la preț de vreo 30 ori mai mare decât cumpără asociațiile de voluntari. În așa vremuri nu se relaxează măsuri penale și de executare a pedepselor. Dimpotrivă. Știe asta orice student mediocru la Drept. Deci, doamna senator propune și Senatul aprobă executarea pedepselor la domiciliu, cu brățări electronice. Foarte convenabil pentru cei cu domiciliu generos, îndeobște politicieni și bucătărese cu contracte de stat oneroase. (…) Liberala Ghorghiu e fix ca PSD-ista generoasă (Lia Olguța) Vasilescu, care dădea din pix salarii și pensii până i-a luat pixul PNL-ul, că mai voia și el să scrie. Și scrie cam la fel și liberala Gorghiu, tot fără identificarea sursei de finanțare, cu încălcarea flagrantă a legii finanțelor publice. (…). Nu e decât o escrocherie în vreme de război pandemic. Că așa e la război pandemic: unii sunt aruncați de-a valma prin spitale și carantine, infectați și neinfectați laolaltă, fără să fie testați (…), iar alții, tot în vreme de război, prin grija unei liberale, își aranjează comod viitorul, dacă vine vreo condamnare. (…) A venit și pe masa mea de ministru propunerea aceasta salvatoare și umanistă. (…) Nu a mers atunci. Momentul de asalt acum e însă perfect, dacă tot suntem ocupați cu pandemia”.
Ce modificări aduce Codului Penal
Una dintre prevederile proiectului este aceea că persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice. Modul de utilizare a dispozitivului, costurile pe care acesta le presupune, precum şi condiţiile referitoare la transmiterea, modificarea şi stocarea datelor obţinute prin supravegherea electronică se stabilesc prin regulamentul de aplicare a legii.
Potrivit proiectului, instanţa poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani;
infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că executarea la domiciliu a pedepsei închisorii este suficientă, iar condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Cine nu poate beneficia de închisoarea la domiciliu
În proiect se arată și pentru cine nu se poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii:
dacă iniţial a fost dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar ulterior a fost revocată;
infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;
faptele reprezintă infracţiuni contra vieţii, contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni stabilite asupra unui membru de familie sau asupra fătului, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, trafic de persoane sau minori, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, precum şi infracţiuni prevăzute de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată.
persoana a fost condamnată anterior pentru săvârşirea fie a infracţiunii de evadare, fie pentru cea de înlesnire a evadării ori pentru tentativă la aceasta.
În cazul în care persoana condamnată nu respectă măsurile de supraveghere, instanța poate revoca executarea la domiciliu a pedepsei închisorii. În caz de recidivă, executarea la domiciliu a pedepsei închisorii poate fi anulată.
Proiectul legislativ prevede și executarea închisorii în regim mixt: în timpul săptămânii la domiciliu, în weekend la penitenciar.
Cum își apără Alina Gorghiu legea pro-infractori
Alina Gorghiu a venit cu explicații pe pagina sa de Facebook.
„Văd că am generat dezbatere în spațiul virtual, cu două propuneri legislative votate, marți, la Senat, de toți colegii senatori PNL, USR, PMP, UDMR, PSD, cu excepția a două abțineri.
Munca de documentare pentru cele două propuneri a început cu destul de mult timp în urmă (pentru prima, chiar din 2016, fiind depusă acum în forma îmbunătățită). Am vorbit despre modificările legislative de sute de ori în spațiul public.
Ambele propuneri au fost depuse anul trecut, în decembrie. Era imposibil de anticipat la acel moment această pandemie sau că propunerile vor ajunge să fie votate fix acum, lucru care să genereze emoție. Acestea doar au urmat procedura, potrivit Regulamentului Senatului.
În al doilea rând, a avut loc o dezbatere publică pe subiect, la care au participat reprezentanți ai Parlamentului, ai penitenciarelor, ai Parchetelor, ai CSM, precum și cadre universitare. Observațiile rezultate din această dezbatere, cu specialiștii în domeniu, au fost preluate în ambele propuneri legislative.
De asemenea, proiectele au fost analizate și avizate favorabil de Consiliul Legislativ.
În al treilea rând, prin una dintre propuneri se dorește operaționalizarea, din punct de vedere tehnic, a unor prevederi existente deja în legislația penală, dar care sunt inaplicabile.
Vă subliniez că nu este nimeni eliberat din închisoare prin aceste legi. Doar instanța de judecată are prerogativa de a decide individualizarea pedepselor, adică cine execută la închisoare și cine la domiciliu. Doar pentru infracțiuni ușoare! Nu se aplică celor care au săvârșit infracțiuni de corupție, de serviciu, precum și alte infracțiuni grave (omor, trafic de persoane etc.).
Aceste măsuri sunt în legislația tuturor statelor europene și sunt considerate benefice.
Dacă veți avea observații, le aștept. Le depunem ca amendamente când vor fi în dezbatere la Camera Deputaților, care este cameră decizională. Nu se grăbește nimeni. Toți, dar mai ales eu, ne dorim dezbatere serioasă pe orice inițiativă.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Senatoarea Alina Gorghiu (PNL) a postat pe Facebook invitația primită din partea premierului Viorica Dăncilă, pentru a participa la concertul care va avea loc joi, 10 ianuarie, de la ora 20.00, la Ateneul Român, cu ocazia preluării de către România a președinției Consiliul UE.1. Invitaților li se cere să confirme prezența până la data de „8 ianuarie 2018”, adică anul trecut pe vremea asta!2. Invitația a ajuns la Alina Gorghiu pe 9 ianuarie (cu doar o zi înainte de concert), dar confirmarea trebuia făcută până pe 8 ianuarie! Deci, și dacă ar fi scris anul corect (2019), tot era o problemă.La cencertul de joi, de Ateneul Român, vor fi prezenți toți liderii UE: președintele Comisiei Europene, cel al Consiliului European și cel al Parlamentului European; comisarii europeni; șefii grupurilor politice din Parlamentul European, etc.
Mesajul Alinei Gorghiu
„Uite prostie! Primesc azi o invitație pentru concertul care va avea loc mâine la Ateneul Român, pentru a marca debutul Președinției României la Consiliul UE. Mi se cere să confirm prezența până la data de <<8 ianuarie 2018>>. Oare <<profesioniștii>> din Cabinetul Dăncilă nu cunosc nici măcar anul în care preluăm președinția rotativă!? Un lucru este cert: după domniile lor, am ratat să confirm prezența la concert cu un an.Mai mult, pentru un eveniment de o asemenea anvergură, mi se pare lipsă de respect să primesc invitația cu doar o zi înainte. Diletantism? Lipsă de organizare? Sau pur și simplu nepăsare? Dacă până și la lansarea deținerii de către România a Președinției Consiliului UE dai cu bâta-n baltă, ce speranțe să mai avem că următoarele șase luni se vor desfășura la standarde înalte de profesionalism!?”
