ziaristii.com

Etichetă: Alianta USR-PLUS

  • Barometrul IMAS: a patra lună de creștere pentru PNL, care ajunge la 34,7%. PSD scade sub 20%. Împreună, PNL și USR-PLUS au 51,7%

    Sondajul lunar efectuat de IMAS la comanda postului de radio Europa FM prezintă, pe luna septembrie, un tablou care confirmă dominația PNL, scăderea istorică a PSD sub 20%, dar și un recul al Alianței USR-PLUS. Deși au înregistrat creșteri în ultima lună, PMP și ALDE rămân sub pragul parlamentar de 5%, iar prezența lor în următorul legislativ devine tot mai incertă.

    Românii au fost invitați de IMAS, în intervalul 7-23 septembrie, să răspundă la întrebarea cu cine ar vota dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică.

    PNL a fost preferat de 34,7% dintre votanți, înregistrându-se o creștere de 1,1% față de luna august. Este a treia lună consecutivă de creștere pentru liberali: iunie 33,0%, iulie 33,4%, august 33,6%, septembrie 34,7%.

    Diferența dintre PNL și PSD depășește pentru prima dată 15%, ajungând la 15,1% (34,7 – 19,6).

    Fotografia lunii septembrie

    1. PNL ……………… 34,7 ….. +1,1%
    2. PSD ……………… 19,6 ….. -1,2%
    3. USR-PLUS ……… 17,0 ….. -1,3%
    4. Pro România …… 9,5 ….. -1,1%
    5. UDMR …………….. 5,3 ….. -0,4%
    6. PMP ……………….. 4,5 ….. +0,4%
    7. ALDE ……………… 3,0 ….. +0,6%

    PSD a revenit sub 20% din intențiile de vot după 9 luni

    PSD este într-o scădere importantă, coborând din nou, după 9 luni, sub pragul de 20%. În septembrie, 19,6% dintre români au mai spus că ar vota PSD, față de august, când social-democrații obținuseră 20,8%. Precedenta lună în care PSD a avut sub 20% a fost în decembrie 2019 (atunci înregistraseră 18,5%).

    Și Alianța USR-PLUS înregistrează o scădere. În septembrie, 17% dintre români au răspuns că ar vota această formațiune, față de 18,3% în luna august. Este cel mai scăzut scor din cele trei luni în care a fost măsurată de IMAS nou-formata Alianță USR-PLUS, pentru că în iulie se înregistrase 17,2%.

    Pro România, partidul lui Victor Ponta, coboară la 9,5% în intențiile de vot pe luna septembrie. Un scor mai slab se obținuse doar în aprilie (8,2%). În august, Pro România obținuse 10,6% în sondajul IMAS.

    Cel de-al cincilea partid care prinde, în acest moment, pragul electoral este UDMR. Maghiarii au obținut în septembrie 5,3%, în scădere față de august (5,7%) și de iulie (5,5%).

    PMP încă mai trage nădejde că ar putea prinde pragul parlamentar. ALDE e foarte departe de țintă

    Din restul partidelor, doar două mai pot emite pretenții la pragul parlamentar de 5%: PMP și ALDE. Partidele foștilor lideri ai Alianței DA, care a câștigat alegerile în 2004, sunt însă, de foarte mult timp, sub acest prag parlamentar.

    PMP, partidul fondat de Traian Băsescu, a obținut în septembrie 4,5% din intențiile de vot ale românilor. Este o creștere față de august (4,1%) și iulie (3,9%), dar tot insuficientă pentru a intra în Parlament. E posibil ca, în perioada următoare, intrarea lui Băsescu în lupta pentru Primăria Bucureștiului să mai tracteze puțin partidul în sus.

    ALDE, partidul-breloc al lui Călin Popescu Tăriceanu, e în continuare mult sub pragul electoral și nimic nu pare să-l resusciteze. La sondajul din septembrie a obținut 3% din intențiile de vot. E o creștere față de august – 2,4%, dar trebuie până în decembrie să mai convingă încă minimum 2% dintre români ca să prindă încă 4 ani călduți în fotoliile parlamentare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Orban: „Potențialii parteneri de guvernare ai PNL sunt PMP, UDMR și USR-PLUS. Singura certitudine e că nu vom face majoritate cu PSD”

    Premierul Ludovic Orban a indicat marți posibilii parteneri de guvernare ai PNL după alegerile parlamentare: PMP, UDMR (partidele care, ca și PNL, fac parte din Partidul Popular European) și USR-PLUS. Este exclusă o colaborare în acest sens cu PSD!

    Șeful Guvernului a pus marți pe picior de egalitate UDMR, PMP și USR-PLUS, ca posibili parteneri de coaliție. El a menționat că PNL va merge singur la alegerile parlamentare din 6 decembrie, fără vreo alianță electorală.

    Ulterior, însă, alianța de guvernare poate avea diverse formule în patrulaterul PNL – USR-PLUS – UDMR – PMP (în ordinea ponderii electorale din acest moment).

    În construirea alianței de guvernare de după alegeri, nu poate fi ignorată dorința electoratul anti-PSD: o alianță care, bazată pe pilonii principali PNL și USR-PLUS și susținută de UDMR (când are interesul) și/sau PMP (cu condiția să intre în Parlament), ar putea scoate definitiv în decor cleptocrația „stângii de caviar”, reprezentată de PSD și Pro România (ALDE e deja pe cale de dispariție).

    “Potențialii parteneri de guvernare sunt partidele din Partidul Popular European (n.r. – UDMR și PMP) și USR-PLUS”, a spus Orban, care a adăugat că “singura certitudine e că nu vom face cu PSD o majoritate guvernamentală”.

    În ultimele săptămâni, asperitățile dintre PNL și Alianța USR-PLUS au ieșit tot mai mult în evidență, dar acestea pot fi puse pe competiția electorală. Candidații celor două formațiuni se confruntă (pe alocuri cu duritate) în majoritatea județelor și localităților, căci în puține locuri s-a ajuns la candidați comuni.

    Membri ai USR-PLUS – atât din conducerea centrală, cât și din teritoriu – s-au lansat în atacuri tot mai virulente la adresa PNL. Dintre reproșuri, cele mai vehemente sunt legate de felul în care sunt “aspirați” în partidul liberal zeci de primari și alți aleși locali (consilieri locali sau județeni) de la PSD, dar și absența unei minime încercări de reparare a legilor Justiției distruse de PSD în perioada 2017-2019.

    La rândul lor, liberalii au început să caute traseiști în USR-PLUS, găsind câteva cazuri caraghioase, unele chiar scandaloase.

    În acest context, sprijinul USR-PLUS pentru Nicușor Dan în lupta pentru Primăria Bucureștiului pare mai degrabă modest, deși Nicușor Dan este fondatorul USR.

    Jurnalistul Dan Tăpălagă a menționat luni, într-un editorial publicat în G4Media.ro, că Ludovic Orban și ceilalți lideri liberali ar fi mulțumiți să coopteze UDMR și PMP în coaliția de guvernare după alegeri, lăsând pe dinafară incomoda Alianță USR-PLUS.

    E o variantă posibilă mai degrabă teoretic. Practic, PNL și USR-PLUS se vor concura în alegeri, dar vor fi condamnate să guverneze împreună. Cooptarea PMP și/sau a UDMR ar întări coaliția de guvernare, dar polul USR-PLUS nu poate fi ignorat. Ponderea sa parlamentară, ca și convergența viziunii sale politice cu cea a PNL în majoritatea temelor esențiale, îl transformă în principal posibil partener de guvernare al PNL. Mai ales că PNL nu are nevoie de o majoritare parlamentară fragilă, ci de una consistentă (ideal, de 67%), care să poate poată face și o reformă constituțională.

    Pentru liberali, PMP și UDMR reprezintă o alternativă în negocierile cu USR-PLUS, pentru a tempera pretențiile acestora.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

  • “Vom desființa Poliția Locală!” Promisiunea USR-PLUS după numeroasele dovezi că PSD a folosit polițiști locali ca să-și fileze adversarii politici

    Alianța USR-PLUS a anunțat oficial că va desființa Poliția Locală dacă ajunge la guvernare, după apariția dovezilor că europarlamentara Clotilde Armand, candidata Opoziției la Primăria Sectorului 1, a fost filată, filmată și fotografiată la comanda primarului Daniel Tudorache, în timpul protestelor anticorupție.

    Comunicatul Alianței USR-PLUS a fost publicat marți, pe contul oficial de Facebook, ca reacție la dezvăluirile și probele indubitabile apărute într-o anchetă de pe site-ul justnews.ro.

    Incredibilul caz – agenți femei de la Poliția Locală Sectorul 1 au urmărit-o și pozat-o pe Clotilde Armand în 2017, în timpul protestelor anticorupție, înaintând către conducerea Primăriei rapoarte informative – zguduie și mai tare o instituție deja compromisă în ochii cetățenilor.

    Poliția Locală și-a ratat în mod evident menirea: a devenit armata personală a primarilor și apără interesele clanurilor interlope care au capturat-o

    Poliția Locală din România – fosta instituție a Gardienilor Publici – s-a transformat, în ultimul deceniu, într-un instrument în mâna primarilor. Pile plătite regește sunt instalate în fruntea Poliției Locale de către șefii administrației locale. Agenții nu își îndeplinesc menirea de a preveni infracționalitatea, în schimb funcționează ca armate personale ale primarilor, mână în mână cu clanurile interlope. O anchetă publicată de Libertatea de curând a arătat cum Clanul Sportivilor a acaparat Poliția Locală Sectorul 4, cu asentimentul primarului Daniel Băluță, de la PSD. Tot polițiștii locali se ocupă de hărțuirea opoziției în foarte multe localități din țară, unde abuzurile încep chiar cu această instituție care, altfel, consumă enorm de mulți bani.

    Despre transformarea Poliției Locale într-un focar de corupție și abuz se discută de foarte mult timp, iar o parte însemnată a populației solicită desființarea unei instituții care și-a ratat menirea.

    Acum, Alianța USR-PLUS promite că va desființa Poliția Locală, urmând ca atribuțiile sale să fie transferate unui serviciu reînființat în cadrul Poliției Române.

    Iată comunicatul Alianței USR-PLUS:

    Primarii PSD în funcție au transformat politiștii locali în bodyguarzii lor personali, ceea ce trebuie să se schimbe de urgență după alegerile locale din 27 septembrie!

    La ordinul primarul PSD din Sectorul 1, Poliția Locală a urmărit-o și filat-o pe Clotilde Armand, candidata USR PLUS la Primăria Sectorului 1. Este un caz flagrant de poliție politică și o infracțiune gravă pentru care toți cei vinovați trebuie să plătească de urgență. Clotilde Armand a depus plângere la DIICOT și sperăm ca procurorii să-și facă datoria cu celeritate.

    În ultimii ani, poliția locală a ajuns o miliție personală a primarilor în funcție din toată țara, folosită pentru reglări de conturi, pentru pază și protecție preferențiale și pentru orice altceva în afară de interesul public. Alianța USR PLUS consideră că poliția locală trebuie reorganizată și pusă pe baze sănătoase. Rostul ei e să protejeze cetățenii, nu primarul. Rațiunea ei de a exista e legea și nu interesul de partid.

    „Poliția Locală și-a dovedit în multe rânduri ineficiența, aservirea politică și asta, pentru că mandatul ei a fost de la bun început prost definit. S-a suprapus mereu cu Poliția națională dar, mai grav, a devenit un instrument în mâna primarilor, cum se dovedește în cazul colegei noastre Clotilde Armand. Alianța USR PLUS va desființa Poliția Locală așa cum e ea gândită azi, ca instrument în mâna primarilor, și va reconstrui în cadrul Poliției Române un serviciu de ordine publică în interesul comunității și cât mai aproape de aceasta recuperând din cadrele actualei Poliții Locale care respectă criteriile de competență necesare și nu au funcționat ca bodyguarzi ai primarilor“, a declarat Dragoș Tudorache, fost ministru de Interne și coordonator al Alianței USR PLUS.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Sondaj IMAS: PNL – 33,4%, PSD – 23,4%, USR-PLUS – 17,2%. Pro România scade sub 10%, ALDE se stinge

    PNL și Alianța USR-PLUS ar obține împreună peste 50% din voturile românilor și ar putea guverna împreună fără alte „proptele”, dacă alegerile parlamentare ar avea loc acum, relevă sondajul lunar de opinie efecutat de IMAS la comanda postului de radio Europa FM.

    Potrivit măsurătorii efectuate în perioada 10-29 iulie 2020, PNL și Alianța USR-PLUS ar strânge 50,6% din voturi. Dar, pentru că pragul de trecere în Parlament l-ar face doar 5 formațiuni care strâng împreună 89,3% din voturi, în urma redistribuirii celor 10,7% rămase, o eventuală coaliție PNL-USR-PLUS ar ajunge la aproximativ 55%.

    PNL revine pe creștere, Alianța USR-PLUS “trage” spre 20%, PSD culege roadele celor 4 luni în care a depus eforturi să aducă România în criză sanitară

    Iată rezultatele sondajului IMAS, realizat în perioada 10-29 iulie 2020 pe un eșantior de 1.010 persoane, prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%.

    PNL – 33,4%

    Liberalii cresc foarte ușor, pentru a doua lună consecutiv, după ce în luna mai atinseseră cel mai scăzut procentaj după venirea la guvernare. În iulie au 33,4%, după ce în iunie au avut 33%, iar în luna mai – 32,6%.

    Ei sunt însă foarte departe de momentul de vârf, consemnat în ianuarie acest an, când aveau 47,4% din opțiunile de vot. Dar acela a fost un scor conjunctural, bazat pe o dublă euforie: preluarea guvernării și victoria zdrobitoare a lui Klaus Iohannis în fața PSD-istei Viorica Dăncilă.

    PSD – 23,4%

    Social-democrații profită din plin de criza Covid-19, la care au pus umărul vârtos, și cresc în sondajul pe luna iulie cu 1,5% procente față de iunie, când aveau 21,9%.

    Pentru PSD, campania din ultimele 4 luni începe, în sfârșit, să dea roade. Partidul a pus bețe în roate cât a putut eforturilor de stopare a pandemiei în România. Și-a trimis susținătorii la mitinguri, a propagat pe Facebook, pe site-urile și televiziunile afiliate teorii conspiraționiste și a negat existența virusului. În Parlament, PSD a tărăgănat reglementările legislative, iar prin CCR și Avocatul Poporului le-a demolat pe cele existente deja. Acest efort toxic este răsplătit acum: partidul crește în sondaje odată cu bilanțul victimelor epidemiei, în timp ce liderii PSD – care au instigat public la nerespectarea reglementărilor legale – strigă că Guvernul e de vină.

    PSD a fost la cele mai scăzute cote, din februarie încoace, în lunile mai și iunie – atunci când România a gestionat cel mai bine pandemia. Social-democrații au avut 23% în mai și 21,9% în iunie – un adevărat dezastru. Creșterea bilanțului victimelor a coincis cu creșterea încrederii în PSD – care a ajuns acum la 23,4%. Scorul rămâne însă mic, sub maximul acestui an (25,8% în februarie).

    Alianța USR-PLUS – 17,2%

    Este prima lună în care sondajul IMAS include această alianță în măsurătoare, după ce, până acum, USR și PLUS fuseseră prezentate separat. Alianța are un potențial masiv – se va observa ceva mai jos, distanța față de “mamutul” PSD este, totuși, mică, dacă socotim că vorbim despre o alianță formată în această primăvară din două partide foarte recent înființate.

    Totuși, ca o curiozitate, scorul cumulat al USR și PLUS, luna trecută, a fost mai mare decât cel al alianței la un loc. În iunie, USR avea 12,3%, iar PLUS – 5,8%. Așadar, separat aveau 18,1%, cu 0,9% mai mult decât acum, când sunt împreună.

    Pro România – 9,7%

    Partidul lui Victor Ponta începe să scadă după 5 luni consecutive în care fie a crescut, fie s-a menținut la același scor. Scăderea este destul de importantă, Pro România este în iulie la 9,7% după ce în mai și iunie a fost la 11,2%. Scorul minim, 3,8% în februarie, e însă foarte departe și nu există mari motive de îngrijorare.

    Dacă alegerile ar avea loc azi, Ponta ar avea a patra forță politică a României.

    UDMR – 5,6%

    Maghiarii revin deasupra pragului electoral după ce în iunie coborâseră la un minim-record, 3,4%. Partidul se învârte însă în jurul scorului tradițional și nu are de ce să-și facă griji. Indiferent când vor avea loc alegerile, UDMR va face un scor între 5 și 7%, fiind una dintre cele 5 forțe politice sigure de prezența în viitorul legislativ.

    PMP – 3,9%

    Problemele tind să se acutiezeze pentru partidul lui Traian Băsescu. De peste un an, PMP nu mai trece pragul electoral în sondajele lunare făcute de IMAS. În iunie a avut cel mai bun scor de după alegerile europarlamentare de anul trecut – 4,7%, foarte aproape de pragul minim de 5% care asigură prezența în Parlament. Dar iulie a adus PMP iar sub 4%. Media, din martie încoace, a fost de 3,6-3,7%.

    Pentru Partidul Mișcarea Populară, scrutinul din toamnă se anunță deja o provocare foarte mare.

    ALDE – 3,4%

    Partidul-balama al lui Tăriceanu scade constant, iar pragul de 5% începe să devină o Fata Morgana. Cel mai probabil, doar o alianță cu stăpânii de la PSD ar putea să-l mai tracteze pe Tăriceanu, încă o tură, în Parlament.

    ALDE e cotat în iulie la 3,4%, după ce în iunie a avut 3,7%, în mai – 4,2%, iar în aprilie – 4,4%. Este, așadar, a treia lună consecutivă în care scade.

    Scorul pe care-l avea ALDE anul trecut, pe vremea asta – 7,3% în iulie 2019, 7,4% în august 2019 –, este deja un vis frumos pentru combinatorul Tăriceanu și acoliții săi.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cei 6 candidați ai Alianței USR-PLUS pentru primăriile de sector: patru de la USR, doi de la PLUS. Urmează negocieri cu PNL

    Clotilde Armand, Radu Mihaiu, Ana Ciceală, Simona Spătaru, Alexandru Dimitriu și Alexandru Gâdiuță sunt candidații USR-PLUS la primăriile de sector din București. Ei au fost prezentați duminică, într-o conferință de presă, în prezența lui Claudiu Năsui (președintele USR București) și a lui Vlad Voiculescu (președintele PLUS București).

    Dintre cei 6 candidați ai Alianței USR-PLUS, patru sunt de la USR (cei de la sectoarele 1, 2, 3 și 6), iar doi de la PLUS (cei de la sectoarele 4 și 5).

    Lista candidaților:

    • Sectorul 1: Clotilde Armand (USR)
    • Sectorul 2: Radu Mihaiu (USR)
    • Sectorul 3: Ana Ciceală (USR)
    • Sectorul 4: Simona Spătaru (PLUS)
    • Sectorul 5: Alexandru Dimitriu (PLUS)
    • Sectorul 6: Alexandru Gâdiuță (PLUS).

    Ambii reprezentanți ai PLUS sunt avocați. Unul dintre ei, Alexandru Dimitriu de la Sectorul 4, a fost membru al PNL timp de 10 ani.

    Negocieri cu PNL pentru candidați comuni

    Vor urma negocieri între USR-PLUS și PNL, în încercarea de a stabili candidați comuni la primăriile de sector, așa cum pentru Primăria Capitalei a fost desemnat deja Nicușor Dan.

    Deputatul Claudiu Năsui, președintele USR București: „Noi suntem deschişi acestor negocieri şi acestor discuţii, dar ele trebuie purtate pe oameni, pe persoane. După cum vedeţi, USR-PLUS a fost extrem de transparent. Am prezentat oamenii pe care îi avem la fiecare sector. Îşi cunosc foarte bine sectoarele, îşi cunosc foarte bine potenţialul şi ştiu ce trebuie să facă din secunda doi de când sunt în primărie. În momentul în care vom avea acest lucru şi din partea PNL, vom vedea cu ce oameni vin ei şi vom putea să decidem dacă vom merge la comun cu ei, dar baza sunt criteriile de integritate pe care noi le-am prezentat şi de la care noi nu putem face rabat în niciun caz. (…). Negocierile acestea continuă. Deocamdată, noi am spus ce gen de persoane am susţine şi cum putem să ajungem la o astfel de înţelegere. Aşteptăm să vedem şi de la PNL persoane care să corespundă acestor criterii. Nu vreau să facem o împărţeală din aceasta: «îţi dau un sector, îmi dai altul» şi veşnica tranzacţie din lumea politică. Discuţia este de competenţă şi asupra oamenilor, şi pentru USR-PLUS lucrul acesta este foarte important. Noi nu trebuie să-l schimbăm pe X cu Y. Doar că nu este din PSD nu înseamnă automat că este bun. În Bucureşti, USR-PLUS este prima opţiune de vot şi atunci nu trebuie să dezamăgim şi nu vom prezenta nicio persoană asupra căreia există dubii de integritate sau competenţă”.

    Vlad Voiculescu, președintele PLUS București, l-a completat: „Cu alte cuvinte: am închis negocierile, am închis poarta? Nu. Am deschis negocierile cu ei”.

    Cine sunt cei 6 candidați ai USR-PLUS

    Într-un articol publicat pe pagina de Facebook a Uniunii Salvați România (USR) sunt publicate câteva detalii despre cei 6 candidați.

    Clotilde Armand (USR), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 1, s-a născut în Franța, dar este româncă prin căsătorie și alegere. Inginer format la MIT (Boston, SUA) și la Ecole Centrale din Paris, are peste 20 de ani de experiență în inginerie, consulting și management pentru companii. În prezent este europarlamentar USR-PLUS, membru în Comisia de Bugete și în Comisia de Transport din Parlamentul European. Își propune să fie un adevărat primar al cetățenilor și să aducă la Primăria Sector 1 un nou tip de administrație locală, unul eficient și necorupt.

    Radu Mihaiu (USR), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 2, conduce o firmă care dezvoltă aplicații digitale și care are mai mult de jumătate din cifra de afaceri provenită din străinătate. A fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene și a transparentizat în format de date deschise toate contractele de finanțare și achiziții din fonduri europene. Candidează la Primăria Sector 2 convins că pentru prea mult timp resursele sectorului au fost drenate spre interese private în loc să fie folosite în interesul cetățenilor, iar sectorul a rămas murdar, cu cel mai puțin spațiu verde, cel mai aglomerat trafic și cea mai mare poluare. Consideră că a venit timpul ca Sectorul 2 să se schimbe, să fie cu adevărat un sector dintr-o capitală a Uniunii Europene din secolul XXI.

    Ana Ciceală (USR), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 3, este consilier municipal USR din 2016, a fost manager de proiect în cadrul Asociației Salvați Bucureștiul și s-a implicat direct în proiectele de protejare a spațiului verde și a patrimoniului construit al Capitalei. În calitate de consilier municipal, a coordonat eforturile USR în procesul privind companiile municipale înființate de actualul primar general cu încălcarea legii, după cum a decis Curtea de Apel București. A depus numeroase proiecte, precum cele care vizează salvarea Parcului Brâncuși, crearea unui parc nou în Sectorul 3 (zona Vitan), consolidarea policlinicii Titan, rezervarea Pieței Victoriei pentru manifestații civice și sindicale, realizarea unui audit și sistem integrat de management la unitățile medicale din subordinea municipalității.

    Simona Spătaru (PLUS), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 4, este avocat și are expertiză în domeniul achizițiilor publice și al drepturilor încălcate de autoritățile publice. S-a implicat în politică după tragedia de la Colectiv. Consideră că oamenii care nu au fost niciodată aserviți politic, oamenii cu pregătire profesională și care sunt hotărâți acum să spună „STOP” hoției pot face diferența. Propune oamenilor din Sectorul 4 o viziune în care administrația publică este una corectă, transparentă și care se consultă cu oamenii. Și-a stabilit patru priorități: educat și activ, verde și sănătos, atractiv și competitiv, accesibil și sigur.

    Alexandru Dimitriu (PLUS), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 5, este avocat și cetățean al Sectorului 5. El consideră că a venit momentul ca bunul-simț și empatia să fie dominante în Primăria Sectorului 5, iar singura preocupare a primarului, a consilierilor locali și a funcționarilor publici să fie aceea de a face viața mai bună cetățenilor și de a le aduce bunăstarea de care au cu adevărat nevoie. Consideră că a venit vremea pentru o administrație locală #pebune și ca oamenii buni să conducă Sectorul 5!

    Alexandru Gâdiuță (USR), candidatul USR-PLUS la Primăria Sector 6, este absolvent ASE, geograf specializat în Geografia Mediului și activist civic, iar din 2016 este consilier municipal USR. A făcut parte din echipa USR care a învins-o pe Gabriela Firea în instanță în cazul companiilor municipale înființate ilegal. A scris și depus proiecte de hotărâri referitoare, printre altele, la inventarierea și modernizarea stațiilor STB din oraș, crearea unor străzi noi pentru interconectarea unor cartiere din sector, realizarea unui studiu de mediu pentru identificarea cauzelor și a soluțiilor în cazul problemei poluării aerului ce afectează nord-vestul orașului.

    Ce spun șefii de organizații

    Claudiu Năsui, președintele USR București: „Avem candidați cu experiență, oameni care au realizări importante, unii dintre ei au participat la viața politică de până acum, au fost membri în Consiliul General al Municipiului București, au fost secretari de stat. Sunt oameni care și-au arătat deja competența și au dovedit câte se pot face în statul român dacă există voință, competență și onestitate. Onestitatea este o condiție esențială pentru a putea să facem bine în România. Sectoarele din București au cheltuit, în ultimii ani, zeci de miliarde de lei, bani care nu s-au văzut într-o calitate mai bună a vieții”.

    Vlad Voiculescu, președintele PLUS București: „Acești candidați sunt rezultatul unui proces democratic, dinăuntrul fiecărui partid și dinăuntrul Alianței USR-PLUS. Suntem singura mișcare politică care își alege candidații în mod democratic. Așteptăm de la acești candidați, în principiu, trei lucruri: să fie integri, să aducă lângă ei alți oameni asemenea lor și să înceapă treaba imediat, încă din prima zi de mandat. Și nu la machete, ci la proiecte reale, bine pregătite și bine implementate. Noi considerăm că politica din România are nevoie de oameni care nu au nevoie de politică. Adică, fiecare om care face pasul către o funcție publică să poată demonstra că a realizat ceva în viață, că a reușit să construiască echipe. Este important să nu vii în politică cu mâna goală, ci să fi demonstrat că ai făcut ceva înainte”.

  • Bilanțul USR-PLUS după primul an în Parlamentul European. În Top 10 realizări: contribuția la numirea Codruței Kovesi ca procuror-șef european

    Alianța USR-PLUS a sărbătorit marți un an de la cel mai mare succes înregistrat până acum de tânără construcție politică: obținerea a 22,4% din voturi la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, echivalent cu 8 locuri de europalamentar, la mică distanță de PNL (10 locuri) și PSD (9 locuri).

    „Cei 8 europarlamentari ai Alianței USR-PLUS în Parlamentul European își prezintă, într-un exercițiu de transparență complet, realizările și activitățile principale din primul an de mandat. Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Vlad Botoș, Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru și Nicu Ștefănuță mulțumesc tuturor celor care pe 26 mai 2019 au votat Alianța USR-PLUS”, scrie pe pagina de Facebook a alianței.

    Printre succesele USR-PLUS este amintită și „contribuția la deblocarea procesului de numire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european”.

    Comunicatul Alianței USR-PLUS

    „Delegația USR PLUS în Parlamentul European își prezintă 10 realizări pe care le-a obținut în primul an de mandat. De asemenea, un raport detaliat cu activitățile tuturor celor 8 europarlamentari – o premieră pentru o delegație românească în PE– poate fi consultat aici: https://www.usrplus.ro/raport_detaliat_la_un_an_de_mandat_a…

    1. Am obținut poziții influente pentru România la nivel european

    ● Delegația USR-PLUS a obținut, în cadrul Parlamentului European, poziții importante, datorită cărora România are o influență fără precedent în toate deciziile strategice de la nivelul UE.
    ● Dacian Cioloș a fost ales președinte al Renew Europe, grup care face parte din majoritatea parlamentară de susținere a noii Comisiei Europene și fără de care nicio decizie importantă nu poate fi luată, fiind primul reprezentant din Europa Centrală și de Est care obține un astfel de rol.
    ● Europarlamentarii Alianței au devenit membri ai celor mai importante comisii și delegații parlamentare, obținând și funcții de vicepreședinți sau coordonatori:
    – Cristian Ghinea: co-președinte al Delegației USR-PLUS și vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională
    – Dragoș Pîslaru: coordonator al Renew în Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL)
    – Clotilde Armand: raportoare Renew pe bugetul UE 2020
    – Dragoș Tudorache: co-președinte al Delegației USR-PLUS și vice-coordonator al Renew în Comisia pentru justitie, libertăți civile și afaceri interne (LIBE)
    – Nicu Ștefanuță: vicepresedinte al Delegației cu SUA
    – Vlad Botoș: vicepreședinte al Delegației cu Albania
    – Ramona Strugariu: vicepreședinte al Delegației cu Republica Moldova

    2. Am inițiat rezoluțiile PE pentru răspunsul la criza coronavirus prin grupul Renew Europe

    ● Grupul din care facem parte și care este condus de Dacian Cioloș a fost inițiatorul rezoluțiilor Parlamentului European prin care am propus un plan de relansare pentru Europa în valoare de 2.000 de miliarde de euro, am cerut o strategie europeană în domeniul sanitar, precum și alte măsuri de redresare.

    3. Am reușit să introducem priorități ale USR-PLUS în programul noii Comisii Europene

    ● Am reușit să obținem introducerea unor priorități-cheie din programul electoral al Alianței în programul pe cinci ani asumat de noua președintă a Comisiei Europene:
    – crearea unui mecanism de monitorizare a statului de drept de tip MCV la nivelul întregii Uniuni;
    – organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE, în special prin găsirea de modalități de participare a cetățenilor în deciziile Uniunii;
    – păstrarea angajamentului pentru politici europene consistente de dezvoltare regională și agricultură.

    4. Am sprijinit românii performanți pentru poziții-cheie la nivel european

    ● Am contribuit la promovarea unor români competenți în poziții-cheie la nivel european. Astfel, am contribuit la deblocarea procesului de numire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și am propus numirea expertului în sănătate Vlad Mixich în funcția de membru independent al Consiliului de administrație al Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă.

    5. Am obținut rapoarte importante și am inițiat măsuri cu impact pozitiv pentru România

    ● Membrii delegației noastre au fost desemnați responsabili (raportori) sau au fost inițiatori ai unor propuneri legislative cu impact asupra vieții de zi cu zi a românilor, printre care:

    – Cristian Ghinea: raportor pentru Regulamentul Mecanismului Transfrontalier, raportor Renew pentru dispozițiile comune privind fondurile structurale, pentru Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune; de asemenea, raportor pentru descărcarea de gestiune a mai multor instituții și agenții europene.

    – Dragoș Pîslaru: raportor PE pentru programul de asistență pentru reforme structurale 2021-2027, raportor Renew pentru regulamentul de coordonare a sistemelor de asigurări sociale și pentru programul InvestEU.

    – Clotilde Armand: raportoare a Renew pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020, pentru finanțarea Pactului Verde European și pentru securitate rutieră.

    – Dragoș Tudorache: raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, responsabil al Renew pentru domeniul digitalizării și inteligenței artificiale și raportor Renew pentru alte dosare din aria LIBE.

    – Nicu Ștefănuță: raportor al Renew Europe pentru Strategia forestieră europeană, pentru Mecanismul de protecție civilă RescEU și pentru Fondul pentru tranziție justă în cadrul Comisiei pentru bugete.

    – Vlad Botoș: Raportor al Renew pentru Noua strategie industrială europeană, raportor pentru programul pe anii 2021-2027 al Institutului European de Inovare și Tehnologie.

    – Ramona Strugariu: raportor permanent privind combaterea spălării de bani, raportor Renew pentru statul de drept în Ungaria, pentru programele de finanțare pentru justiție; raportor Renew în CONT pentru descărcarea de gestiune a agențiilor UE din aria de justiție și afaceri interne și pentru protejarea intereselor Uniunii împotriva fraudei; responsabilă Renew pentru domeniile pluralismului și libertății presei, precum și infracționalității organizate, corupției și fraudei.

    6. Sprijinim parcursul european al Republicii Moldova

    • Am obținut atât poziția de raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, cât și pe cea de vicepreședinte al delegației PE pentru relația cu Republica Moldova, prin Dragoș Tudorache, respectiv Ramona Strugariu. Ne-am întâlnit la Bruxelles cu fostul prim-ministru Maia Sandu, am avut vizite în Republica Moldova, am organizat întâlniri cu experți și am sprijinit acordarea de fonduri europene destinate reformelor și răspunsului la criza sanitara în Republica Moldova.

    7. Am deschis birouri locale în toată țara și continuăm să ne extindem

    • Am promis în campania electorala să continuam să fim aproape de oameni și după alegeri și de aceea ne-am propus să deschidem birouri locale de reprezentare în întreagă țară, unde să fim aproape de cetățeni. Am reușit să deschidem deja 18 birouri locale și ne propunem să continuăm să inaugurăm altele, odată ce situația sanitară o va permite.

    8. Am apărat drepturile cetățenilor români în Uniunea Europeană

    – Europarlamentarii Alianței au avut inițiative sau responsabilități legislative în Parlamentul European pentru apărarea drepturilor românilor în cadrul UE, printre care: inițierea unei rezoluții a Parlamentului European pentru măsuri de protecție a muncitorilor sezonieri; interpelări adresate Comisiei privind situația muncitorilor transfrontalieri, sezonieri și a studenților Erasmus în contextul crizei Covid-19, scrisori deschise către autoritățile naționale și europene sau sprijin pentru repatrierea românilor aflați în dificultate în contextul crizei sanitare.

    9. Am fondat sau suntem membri ai unor grupuri de inițiativă în Parlamentul European pe teme strategice pentru România

    ● Europarlamentarii USR-PLUS sunt membri fondatori ai unor grupuri de inițiativă pe domenii de interes strategic pentru țara noastră, precum intergrupurile pentru: start-up-uri și scale-up-uri, inteligența artificială, investiții sustenabile, copii, lupta anticorupție și cel pentru libertatea și independența jurnaliștilor.

    10. Lucrăm împreună

    ● Dar probabil că realizarea cea mai importantă este că lucrăm împreună ca o adevărată echipă, cei 8 eurodeputați și echipele noastre, susținându-ne reciproc inițiativele și folosind în mod constructiv și în interesul cetățenilor români forța de a fi a treia cea mai mare delegație națională din Grupul Renew Europe.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • Ponta a plătit un sondaj cu rezultate bizare. Partidul său ar fi egalat USR-PLUS, care s-ar fi prăbușit! PNL conduce clar, urmat de PSD

    Un sondaj INSCOP comandat de partidul fostului premier Victor Ponta și dat publicității marți prezintă niște rezultate bizare ale opțiunilor electorale. Pro România, care a plătit sondajul, ar fi crescut la 9,4% și foarte aproape de Alianța USR-PLUS, prezentată cu doar 10,2% – ar fi o adevărată prăbușire.

    Potrivit sondajului, prima forță politică ar fi în continuare PNL, iar pe locul 2, în siguranță, s-ar afla PSD.

    Sondajul INSCOP îl arată pe Ponta la aproape 10%, în timp ce USR-PLUS s-ar fi prăbușit în preferințele electoratului

    Sondajul a fost efectuat în perioada 15-20 mai, prin metoda CATI (interviuri prin telefon), pe 1.132 de persoane.

    Rezultatele sunt prezentate ca având o marjă mică de eroare, +/-2,9%. Dar, în același timp, scorurile obținute de partide sunt neobișnuite, chiar suspecte.

    Dacă în cazul PNL (38,5%) și PSD (25,8%) nimic nu bate la ochi, pentru că și alte sondaje recente indică „scoruri” în aceeași plajă, în schimb surpriza apare de la locul 3 în jos. Românii care au răsouns întrebărilor INSCOP s-ar fi arătat total neîncrezători în Alianța USR-PLUS, care ar fi ajuns – ne spun sociologii de la acest institut – la doar 10,4% în preferințele electoratului.

    În schimb, Pro România, partidul lui Victor Ponta, care a și plătit sondajul, a urcat spectaculos, la 9,4%, consolidându-și poziția de a patra forță politică și amenințând chiar locul 3 ocupat de USR-PLUS.

    În afara acestor 4 partide, în Parlament ar mai intra unul singur: UDMR – care ar fi votat de 6% din populație.

    În schimb, ALDE-Tăriceanu (3,6%) și PMP-Băsescu (3,5%) ar fi sub pragul electoral și n-ar prinde mandate de parlamentari.

    Alte două chestiuni, vizând măsuri din programul electoral al Pro România, par să aibă mare susținere din partea românilor sunați de INSCOP. Potrivit sondajului, 66,6% dintre cei intervievați au o părere bună și foarte bună despre ideea impozitării progresive a veniturilor. De asemenea, 58,6% ar avea o părere bună și foarte bună despre măsura creșterii impozitelor pe proprietăți și câștiguri de capital, în paralel cu scăderea impozitelor pe muncă.

    În urmă cu doar două săptămâni, într-un alt sondaj, USR-PLUS era la 22%, iar ProRomânia la 5,1%

    Anomalia provine din faptul că rezultatele unui alt sondaj, efectuat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS) cu puțin timp înaintea INSCOP și dat publicității pe 13 mai, arăta cu totul alte scoruri: PNL 33%, PSD 22,5%, USR-PLUS 22%, PMP 6,5%, UDMR 5,3%, Pro România 5,1%, ALDE 1,4%.

    Cei de la BCS susțineau, de asemenea, că sondajul lor, efectuat pe 1.545 de persoane, are o marjă de eroare de +/-2,7%.

    Acel sondaj n-a fost însă finanțat de Ponta, ci de Comitetul Național al Românilor-Americani Republicani din SUA.

    INSCOP prezicea, acum un an, că PSD va câștiga alegerile europarlamentare, Pro România va lua 8,5% din voturi, iar ALDE 8,2%. Uriașe erori!

    Acum exact un an, înaintea alegerilor europarlamentare, INSCOP publica un sondaj de opinie potrivit căruia scrutinul urma să fie câștigat de PSD, urmat îndeaproape de PNL. La mare distanță ar fi trebuit să vină Alianța USR-PLUS, în timp ce Pro România și ALDE ar fi luat, împreună, peste 16%.

    Iată ce a prezis INSCOP pe 13 mai 2019: PSD 26,4%, PNL 26,1%, USR-PLUS 20,1%, Pro România 8,5%, ALDE 8,2%, UDMR 4,0%, PMP 3,5%.

    Iată și rezultatele reale consemnate pe 26 mai 2019: PNL 27% (+0,9%), PSD 22,5% (-3,9%), USR-PLUS 22,4% (+2,3%), Pro România 6,6% (-1,9%), PMP 5,7% (+2,2%), UDMR 5,4% (+1,4%), ALDE 4% (-4,2%).

    Concluzie: anul trecut, cei de la INSCOP au furat procente de la PNL, UDMR și mai ales de la USR-PLUS și PMP, fiind foarte generos, în schimb, cu PSD, ALDE și Pro România.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere