ziaristii.com

Etichetă: alegeri europarlamentare

  • Andrei Caramitru: „Putem CÂŞTIGA alegerile! Mobilizarea la vot va fi ENORMĂ”

    Andrei Caramitru: „Putem CÂŞTIGA alegerile! Mobilizarea la vot va fi ENORMĂ”

    Antreprenorul Andrei Caramitru, membru USR şi consilier al preşedintelui Dan Barna pe tema programului de guvernare al partidului, dă semnalul mobilizării pentru cele patru valuri de alegeri din 2019-2020. Într-o postare pe Facebook, Caramitru jr. simte că PSD poate fi spulberat, începând de pe 26 mai, de la europarlamentare.

    „Depinde doar de noi să ne organizam și să vorbim cu toți prietenii și cu familia. Să convingem fiecare 10-20 de oameni din jurul nostru”, spune fiul cel mare al actorului Ion Caramitru.

    Există și o evidentă tentă partinică în postarea lui Andrei Caramitru. Ceea ce nu spune el, dar se subînțelege, este că USR/PLUS nu vor putea guverna singure, chiar dacă vor câștiga alegerile (și aici e vorba de cele parlamentare), ci doar în alianță post-electorală cu PNL și, eventual, cu PMP (dacă va trece pragul de 5%). Așa cum USR/PLUS au atuul prospețimii, al partidelor noi care vin din spate, PNL are atuul organizării în teritoriu. Rețeaua de primari și consilieri a PNL va conta enorm în bătălia cu mașinăria de vot a PSD.

    Mesajul lui Andrei Caramitru

    „PUTEM CÂȘTIGA ALEGERILE!”

    „Nu vreau să analizez niciun sondaj. Doar să dezvălui câteva discuții pe care le-am avut in ultimele săptămâni, cu oameni care nu au votat sau au votat «greșit» în 2016.

    – Vânzătoare la spălătorie/curățătorie, 65-70 de ani. Mă recunoaște – mă urmărește pe FB, este revoltată de hoție și de pensii speciale. Va vota USR/PLUS împreună cu toată familia ei.
    – Grup de pensionari la o cafenea în Cotroceni. Votanți tradiționali PSD. Am stat cu ei 3 ore la o bere. Erau revoltați de haosul și incompetența PSD. Ezitau cu cine să voteze acum – PNL (însă nu erau convinși că pot guverna), Ponta (“băiat deștept, dar nu are echipa acum”) sau USR/PLUS (îl plac pe Cioloș – “e om serios și poate guverna”, vor să vadă programul de guvernare).
    – 300 de angajați într-o multinațională, vârsta medie sub 30 de ani. Le-am făcut o prezentare acum două săptămâni despre starea economiei. Doar 20% au votat în 2016. Acum 100% vor vota, toți cu USR/PLUS.
    – Profesoară, directoare de școală, 55-60 de ani. A votat întotdeauna cu PSD. Problema ei este că își dă seama că nu există bani la buget anul ăsta și că nu pot fi plătite salariile profesorilor de la ea din școală în a doua parte a anului. Copiii ei au plecat în străinătate recent. Nu va mai vota PSD niciodată.
    – Manageri de top în multinaționale mari, București. Am fost sunat de foarte mulți în ultima vreme, să-și ofere expertiza pentru programul de guvernare. Toți discută cu angajații lor să nu cumva să-și organizeze vreun city break în ziua votării; să meargă toți la vot.
    – Manager în grup uriaș în tehnologie, Londra. Se implică de la distanță în campania USR/PLUS și și-a rezervat deja bilet pentru a vota în țară.
    – Pensionară, 85 de ani, Elveția. Urmărește tot ce se întâmplă pe Facebook. Vorbește cu toți din comunitatea românilor de acolo să meargă la vot. Va vota USR/PLUS. Data trecută a votat PNL.

    Concluzia mea este: marea majoritate a oamenilor înțeleg exact ce se întâmplă, și înțeleg miza alegerilor. USR/PLUS va avea un procent mult mai mare decât ce spun sondajele, pentru că mobilizarea la vot va fi enormă. Eu cred că este mai mult decât posibil să fim pe primul loc, să depășim și PSD, și PNL. Depinde doar de noi – să ne organizam și ăa vorbim cu toți prietenii și cu familia. Să convingem fiecare 10-20 de oameni din jurul nostru.”

  • Tăriceanu, tot mai departe de Dragnea. Nu susține atacurile PSD la adresa lui Iohannis

    Tăriceanu, tot mai departe de Dragnea. Nu susține atacurile PSD la adresa lui Iohannis

    Liderul ALDE a declarat în fața reporterilor că nu e interesat și nu susține strategia PSD de atacare a președintelui Iohannis printr-o plângere penală pentru „înaltă trădare” făcută la DIICOT.

    „Am auzit tot felul de zvonuri la care nu am niciun fel de dorință de a răspunde, pentru ca să nu coborâm dezbaterea politică la un nivel foarte jos. Am luat notă de comunicarea făcută de președinte, de răspunsul, în speță, de refuzul domniei sale, și acest lucru sunt convins că va fi analizat de doamna prim-ministru care este responsabil de buna funcționare a Guvernului și de numirea și revocarea miniștrilor”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

    Refuzul președintelui României de a o numi pe Lia Olguța Vasilescu în funcția de ministru nu-l deranjează foarte mult pe liderul ALDE, care s-a arătat mai preocupat de situația bugetului decât de situația tensionată din PSD.

    În urma refuzului constant al lui Klaus Iohannis de a-i da satisfacție lui Liviu Dragnea și Vioricăi Dăncilă, PSD a lansat pe piață mai multe atacuri, unul constă în plângerea penală pentru „înaltă trădare” pe care Liviu Dragnea vrea să i-o facă președintelui, dar nimeni nu vrea s-o semneze, spun surse din interiorul partidului.

    A doua linie de atac este continuarea discuțiilor pe tema suspendării, unele în care nimeni nu mai crede.

    Călin Popescu Tăriceanu e tot mai departe de susținerea PSD în ce privește alegerile prezidențiale.

    Mai mult, poziția sa pro corupți a deteriorat și relația partidului său cu grupul ALDE din Parlamentul European, existând posibilitatea să fie expulzat. Din perspectiva alegerilor europarlamentare acesta ar fi un adevărat dezastru.

  • Prima voce importantă din PNL care-l trimite la plimbare pe Crin Antonescu

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, care este şi preşedinte al PNL Timiş, consideră că prezenţa lui Crin Antonescu pe lista candidaţilor la europarlamentare ar fi nefirească.Robu spune că Antonescu nu ar trebui să fie pe lista pentru europarlamentare deloc, pe nicio poziție.* „Nu consider potrivit ca domnul Crin Antonescu să deschidă lista PNL. Mai mult, nu consider potrivit ca domnul Crin Antonescu să fie pe listă, pe orice poziţie. Electoratul PNL, acea parte a societăţii româneşti care ar putea deveni electorat PNL, are cu totul alte aşteptări pe lista de candidaţi PNL a anului 2019. Vor oamenii care la întrebarea atât de în vogă în 1990, <<Ce-ai făcut în ultimii cinci ani?>>, categoric readusă în actualitate în 2019, să aibă ce să răspundă pe cel puţin două coordonate, respectiv în lupta cu PSD şi în planul realizărilor lansate în urmă”, a declarat Robu pentru Agerpres.* „Oricât de bun vorbitor” este Antonescu, la aceste întrebări „nu poate răspunde entuziasmant. De fapt, nu poate răspunde decât oral, prin tăcere, în scris, prin liniuţă”.Nicolae Robu nu provine din fostul PDL, ci din vechiul PNL, care era condus chiar de Antonescu.
  • VIDEO. După ce i-a găzduit cu drag pe cei 4 asasini ai lui Dragnea, Stoiceasca binemerită primul loc pe lista PSD

    VIDEO. După ce i-a găzduit cu drag pe cei 4 asasini ai lui Dragnea, Stoiceasca binemerită primul loc pe lista PSD

    Totul a început cu un mesaj scurt, pe Facebook, al lui Robert Turcescu (gazetar de profesie, deputat PMP):

    „Surse: Dragnea şi-a anunțat apropiații că Alessandra Stoicescu (Antena 3) va deschide lista PSD pentru alegerile europarlamentare!”

    Replica împricinatei a venit printr-un mesaj la fel de scurt, pentru stiripesurse.ro:

    „Inițial am crezut că glumiți. Eu nu urmăresc pietricelele în apă aruncate de Turcescu.”

    N-a confirmat, dar nici n-a infirmat. Parcă-parcă a lăsat o portiță (sau o poartă mare, de cetate) deschisă spre o candidatură de genul celei anunțate de Turcescu.

    Alessandra Stoicescu ar binemerita o asemenea răsplată. Ea este cea care l-a găzduit pe Liviu Dragnea, cu multă ospitalitate, când liderul PSD a anunțat că-l caută cei patru asasini tocmiți de Soros, ca să mi-l omoare pe l-apus de soare, la restaurantul de la Athénée Palace. A fost o regie grosolană, cu Stoiceasca încercând să pară mirată – vai, domnule Dragnea, chiar aşa? / chiar aşa, draga mea… şi de-o fi să mor, tu să le spui lor…

    Şi multe alte regii şi jocuri şi combinații a făcut Stoiceasca în folosul PSD, partidul său de suflet şi de portofel.

    Trei întrebări, totuşi, s-ar impune.

    1. De ce-ar pleca Stoiceasca la Parlamentul European, când PSD o plăteşte la fel de bine – sau poate chiar mai bine – la Antena 3?
    2. Ştie Dragnea că Stoceasca e fina lu’ Firea?
    3. Ştie Dragnea că Stoiceasca a fost bursieră Soros?

  • Planul lui Klaus Iohannis: referendum pentru justiție în ziua alegerilor europarlamentare. PSD şi ALDE încearcă să-l blocheze printr-o lege ticăloasă

    Klaus Iohannis intenționează să anunțe organizarea referendumului pe teme de justiție în ziua de duminică, 26 mai, simultan cu alegerile europarlamentare. Conform unor surse credibile, președintele s-a consultat cu consilierii săi pe acest subiect, iar decizia pare a fi fost luată.

    Argumentul principal pentru această soluție: creșterea spectaculoasă a participării la vot, pentru alegerile europarlamentare, dacă referendumul va fi organizat în aceeași zi.

    PSD și ALDE au intuit mutarea președintelui și au modificat în mare grabă, spre finalul anului trecut, legea alegerilor europarlamentare. Majoritatea parlamentară a introdus în lege o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.

    Coadă de topor: Marton Arpad

    Modificarea a fost adusă în Comisia juridică a Camerei Deputaților, iar autorul amendamentului a fost Marton Arpad, deputat UDMR. Pe 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului 5 al legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European astfel: „La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: <<(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol, în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local”.

    Lege trimisă la Cotroceni în ajunul Anului Nou

    Trei săptămâni mai târziu, legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, forul decizional, cu doar zece abțineri, toate partidele votând în favoarea actului normativ.

    Nefiind atacată de nimeni la Curtea Constituțională, pe 29 decembrie legea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Actul normativ se află încă la Palatul Cotroceni. Şeful statului mai are la dispoziție câteva zile (din termenul de 20 de zile) pentru lua o decizie: retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare, sesizarea Curții Constituționale sau trimiterea la Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Klaus Iohannis o va ataca sigur la Curtea Constituțională, dat fiind că precedentele sunt în favoarea sa. În anul 2007, CCR s-a pronunțat de două ori asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare. CCR a statuat clar că astfel de dispoziții „limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”. Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului.

    Planul B: tragerea de timp

    Chiar dacă între timp componența Curții Constituționale s-a modificat semnificativ, ar fi aberant ca, la distanță de 12 ani, ceea ce a fost atunci neconstituțional să devină acum constituțional. Ar fi un semnal catastrofal, care ar transforma Constituția într-o bucată de cauciuc.

    În caz că o asemenea anomalie ar deveni totuşi realitate, Klaus Iohannis are şi o variantă de rezervă: ar putea „trage de timp”, prin folosirea tuturor pârghiilor legale (trimitere la CCR, retrimitere în Parlament, retrimitere la CCR), astfel încât legea să nu intre în vigoare înainte de 26 mai.

  • USR şi PLUS vor avea listă comună de candidați la europarlamentare. Cioloş confirmă înțelegerea. Obiectivul nedeclarat: locul 1, peste PNL si PSD!

    Rezultatul unei cercetări sociologice i-a convins pe liderii USR şi PLUS că partidele lor trebuie să meargă pe listă comună de candidați la alegerile europarlamentare.

    Sondajul a revelat faptul că lista comună USR-PLUS va obține cu 1-2% mai mult decât suma celor două liste separate, USR şi PLUS.

    Studiul a mai evidențiat compatibilitatea mare dintre electoratul USR şi cel al lui Dacian Cioloş (PLUS).

    Argument suplimentar: lista comună USR-PLUS are şanse să obțină mai multe voturi decât PNL, respectiv PSD; separat, nici USR, nici PLUS nu ar putea să pretindă locul 1 la alegerile din 26 mai.

    Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a confirmat, la Adevărul Live,  că nu se pune problema, „deocamdată”, ca PLUS să fuzioneze cu USR, dar că „există o mare probabilitate” ca ele să aibă listă comună de candidați pentru alegerile europarlamentare. USR şi PLUS se află „în discuții avansate” în această direcție, iar decizia va fi luată spre sfârşitul lunii ianuarie.

    „Putem ajunge la o alianţă electorală care să ducă la liste comune, dar poate fi şi o înţelegere pe liste separate. Există o mare probabilitate să mergem pe liste comune. Obiectivul nostru este să arătăm că în Opoziţie există o alternativă reală, cu oameni noi în politică, oameni care au demonstrat că pot să construiască o viziune în care românii să aibă încredere”, a declarat Cioloș.

    Fostul premier a dat de înțeles că va candida pentru Parlamentul European, dar numai pentru a „trage lista” spre un scor cât mai bun, urmând ca după alegeri să renunțe la mandat în favoarea următorului candidat de pe listă. Cioloș a precizat că nu „părăsește” politica internă și că este dispus să participe la aproape toate alegerile care vor fi organizate în următorii doi ani.

    „Nu exclud nicio candidatură în următorii doi ani. La alegerile locale nu voi participa, dar cu siguranţă voi fi pe listă la parlamentare. Dacă partidul mă va considera util pentru prezidenţiale, o voi face. Oricum, voi fi aici pe perioada campaniei”, a completat Cioloș.

  • Crin Antonescu, părinte-fondator al odioasei USL (PSD-PNL): „Nu am de luat de la nimeni lecții de anti-pesedism. Eu am produs daune PSD-ului”

    Crin Antonescu, părinte-fondator al odioasei USL (PSD-PNL): „Nu am de luat de la nimeni lecții de anti-pesedism. Eu am produs daune PSD-ului”

    După o lungă hibernare, Crin Antonescu începe să se agite: se apropie finalizarea listei de candidați PNL pentru alegerile europarlamentare și vrea și el un loc eligibil. De aceea, a apărut la Antena 3, într-o intervenție telefonică.

    Mesajele transmise de Antonescu sunt derutante. Își clamează „anti-pesedismul”, dar uită că a implicat PNL în rușinoasa aventură USL, alianță al cărei co-președinte a fost în perioada 2011-2014 (alături de Victor Ponta).

    Mai mult, Antonescu pare bântuit da fantoma „statului paralel”, vorbind despre pericole decupate din holograma construită de Antena 3. Discursul său intră în coliziune cu cel al PNL, varianta 2019.

    Presedintele PNL, Crin Antonescu, si presedintele PSD, Victor Ponta, sosesc pe Arena Nationala, la lansarea candidatilor Uniunii Social Liberale (USL) la alegerile parlamentare, in Bucuresti, miercuri, 17 octombrie 2012. MARIUS DOBRESCU / MEDIAFAX FOTO
    • „În ce priveşte criteriile din potretul-robot pe care l-a făcut domnul Orban unui bun candidat la europarlamentare, cred că e un portret corect şi eu cred că mă încadrez”.
    • „Cu valorile dreptei liberale am ostenit şi eu aproape 30 de ani, încercând chiar să le definesc mai clar”.
    • „În ceea ce priveşte anti-pesedismul, nu vreau să par lipsit de modestie, dar sincer cred că nu am de luat lecţii. Puţini oameni din ţara asta în viaţa politică au motive să nu iubească PSD-ul aşa cum am eu, şi cred că nu trebuie să explic de ce. Cred că puţini oameni politici au produs daune PSD-ului. N-aş da exemplul faptului că, asumându-mi o decizie pe care nu o regret absolut, o decizie corectă, dar grea, în 2014 am făcut singurul pas care putea împiedica PSD să aibă astăzi preşedinte”.
    • „Familia politică europeană, pentru cine are scăpări de memorie sau e foarte tânăr, aduc aminte că tot decizia mea ca preşedinte a fost”.
    • „Nu sunt idiot. Cred că antipesedismul trebuie să însemne o alternativă şi nu trebuie să însemne o ciorovoială permanentă, cum nu trebuie să însemne ocultarea unor lucruri grave care se întâmplă în România şi pe care nu le face PSD”.
    • „Nu sunt în poziţia de a face ceva împotriva abuzurilor, dar dacă vorbim de dreapta liberală şi temeiurile pentru care am intrat în politică la PNL, cred că sunt acelea de a nu tolera nici abuzuri, nici aberaţii, nici persecuţii, nici situaţia în care unii politicieni nu mai au curajul să vorbească. Eu am intrat în politică liber şi am ieşit liber. Voi candida sau nu la europarlamentare, acesta e un detaliu care nu schimbă fondul problemei”.

  • Pe Dorin l-am întâlnit la proteste, în geruri şi zăpezi. Acum intră în politică. Un PLUS de încredere pentru România

    Printre nenorocirile produse de guvernarea bestială PSD-ALDE, ne mai vin şi veşti bune, dar din alte zone politice. Una dintre ele este aceea că tot mai mulți oameni de bună-credință, cu spirit civic dezvoltat, decid să facă pasul spre politică. Un mare merit îl au cele două partide tinere din prim-plan, USR şi PLUS, care şi-au deschis porțile, încurajând pasul spre politică.

    M-am bucurat să aflu, în weekend, că Dorin Chirilescu din Bacău s-a înscris în cursa internă din PLUS (la fel fostul meu coleg de presă Liviu Iolu) pentru alegerile europarlamentare. Pe Dorin l-am cunoscut la protestele din ianuarie-februarie 2017, în Piața Victoriei şi pe bulevardele Capitalei. Venea de la Bacău ca să susțină mişcările noastre din Bucureşti.

    Țin minte că, după ce m-a contactat prin Facebook şi am făcut schimb de numere de telefon, ne-am dat întâlnire în Piața Victoriei. Dar erau zeci de mii de oameni şi nu ne-am găsit. Uriaşa mulțime s-a pus în mişcare pe Bulevardul Lascăr Catargiu, într-unul din marşurile pe care le făceam pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Piața Constituției – Parlament, pentru a transmite mesajul nostru pro-justiție.

    La Piața Universității, „la ceas”, am reuşit să ne întâlnim. A ținut să facă un interviu cu mine, în cadrul transmisiilor live de pe pagina sa de Facebook, „ca să afle şi băcăuanii mei ce se întâmplă în Bucureşti, să le dăm oamenilor o speranță”.

    Mi-a plăcut energia lui pozitivă. Face parte din categoria celor care nu cedează niciodată. Eram înghețați, înzăpeziți, furioşi, dar păstram acea doză de optimism care ne ajută să mergem mai departe, să nu abandonăm lupta.

    Un an mai târziu, în februarie 2018, ne-am revăzut la Bacău, unde am poposit cu Caravana Cărților. Am aflat că are o implicare civică puternică şi în oraşul său, unde a reuşit să influențeze în bine decizii ale administrației publice locale, să corecteze unele decizii sau situații aberante. Și asta, fără să dețină vreo poziție publică.

    Dorin Chirilescu are 37 de ani şi lucrează într-o industrie de vârf, este specialist IT. Mă bucur că oameni ca el, cu o carieră profesională bine definită, nu doar că nu fac pasul în spate, dezamăgiți de ce văd în jurul lor, ci se implică şi mai mult.

    Știu sigur că Dorin va avea succes, acum sau altădată. E tânăr şi are viitorul în față. Iar buna-credință îl va ajuta să-şi ajute țara.

    Mesajul lui Dorin Chirilescu, pe pagina sa de Facebook

    „Dragi prieteni, vă anunț cu entuziasm că am decis să intru în echipa PLUS și să particip la competiția internă pentru alegerile europarlamentare din anul acesta.

    Este un pas important și o decizie pe care o iau după 5 ani de activitate civică și 3 ani de blogging, timp în care, cu ajutorul vostru, am luptat pentru a încerca să modernizăm comunitatea pe care o împărțim, cu bune sau rele.

    Procesul electoral destinat desemnării reprezentanților fiecărui stat membru al Uniunii Europene în Parlamentul European este unul deosebit de important, care decide pentru următorii 5 ani, direcția pe care statul respectiv o va avea în cadrul dezvoltării și implementării politicilor europene.

    Motivul pentru care am decis să îmi asum această candidatură este strâns legat de dorința de a participa în mod direct la procesele decizionale ce stau la baza constituirii legislației europene, precum și de a reprezenta corect și cinstit interesele cetățenilor români.

    Am intrat în dialog public cu Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, aflată într-o vizită oficială la Bacău în luna mai a anului precedent, întocmai pentru a atrage atenția asupra curentului de <<euroscepticism>> pe care unele partide naționale ce au membri în Parlamentul European îl promovează în ultima vreme și pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că cei ce ne reprezintă în forurile europene trebuie să fie pe deplini conștienți de necesitatea apartenenței noastre ca stat la comunitate.

    Locul nostru este în Europa.

    Participând la <<Programul de Excelență în Politică>> organizat de către fundația Konrad Adenauer Stiftung, specializarea <<Politici Europene>>, pe care l-am urmat după o selecție riguroasă, am conștientizat importanța activităților, rolul și procesele ce stau la baza desfășurării activităților în instituțiile europene, dar și posibilitatea noastră ca și stat membru, de a iniția propuneri legistlative ce ne pot avantaja în procesul de dezvoltare.

    Vin din zona civică, unde am activat aproape 5 ani de zile, mare parte din inițiative regăsindu-se și pe blogul personal spirit-civic.ro. Fiind prezent în stradă, pe facebook, la ședințele din cadrul instituțiilor publice sau în live feed-uri pentru a prezenta celor din comunitatea din care fac parte și nu numai, imagini necenzurate despre realitățile cu care ne confruntăm, consider că forța unei comunități este strâns legată de calitatea celor ce o reprezintă.

    Printre proiectele despre care mi-am propus să discutăm în această competiție internă menționez:

    – Realizarea unei baze de date la nivel European privind diplomele de studii eliberate de instituțiile de învățământ din statele membre.
    Fiecare cetațean al Uniunii Europene are dreptul și trebuie sa beneficieze de condiții egale în ceea ce privește accesul pe Piața Europeana a Muncii conform propriului nivel de educație indiferent de țara din care provine;

    – Înființarea unui canal de televiziune la nivel european care sa ruleze reportaje de interes privind poziționarea geografica, densitatea demografica, identitatea naționala, caracteristicile culturale sau obiectivele turistice importante ale fiecarui stat, documentare ce ar putea deveni atractive pentru membri din statele vecine, astfel am putea stimula circulația intracomunitara din punct de vedere al activitaților de turism și am spori gradul de cunoaștere al cetațenilor uniunii, indiferent de naționalitate.

    Dacă te-ai înscris în PLUS și ai primit deja un e-mail cu datele necesare votului, te rog să-mi dai o mână de ajutor.

    Poți alege între minim 5 și maxim 10 preferați.

    Îmi doresc să fiu unul dintre ei!

    Vă mulțumesc pentru considerație.

    Dorin Chirilescu”

  • Negocieri murdare: Tudorel Toader e dispus să dea ordonanța de amnistie și grațiere dacă Dragnea îl face europarlamentar

    În ultimele săptămâni, Tudorel Toader și Liviu Dragnea au discutat de mai multe ori despre emiterea unei ordonanțe de urgență pentru amnistie și grațiere.

    Au fost luate în calcul două variante: fie ca ministrul Justiției să inițieze ordonanța, fie s-o inițieze altcineva din guvern, iar Tudorel Toader s-o avizeze.

    Mai multe surse politice (guvernamentale și de partid) confirmă discuțiile dintre președintele PSD și ministrul Justiției. S-a ajuns la negocieri ca la piață. În schimbul inițierii ordonanței, Tudorel Toader ar fi cerut un loc pe lista candidaților PSD pentru alegerile europarlamentare, din luna mai 2019. Și nu orice loc, ci unul din primele trei.

    Dragnea ar fi înclinat spre varianta a doua, oferindu-i un loc între primele șapte pe lista PSD și garantându-i că oricum va fi loc eligibil, deci Tudorel ar ajunge europarlamentar. „Vom scoate cel puțin 10 europarlamentari, eu sper chiar la 12-13”, s-ar fi exprimat liderul PSD.

    Dragnea insistă ca Tudorel să accepte un loc între 4 și 7 pe lista partidului, invocând „multele obligații” pe care le are pentru primele trei poziții. Dacă va fi de acord, Toader nu va iniția ordonanța de urgență, ci se va limita să-i dea aviz favorabil. În acest caz, inițiator va fi un alt ministru, probabil Carmen Dan de la Interne.

  • EXCLUSIV. Răzvan Ştefănescu, „suedezul” cu plăcuţele anti-PSD, candidează la europarlamentare

    Răzvan Ştefănescu – românul din Suedia care a declanşat un val imens de simpatie populară în România, prin scandalul plăcuţelor de înmatriculare – a decis să candideze, ca independent, pentru un loc de europarlamentar, la alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European. „Am luat decizia de a candida independent la alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European, asta după multe gândiri şi răzgândiri. Am decis să fac acest pas pentru că NU sunt mulţumit de calitatea oamenilor care îi reprezintă pe români în faţa Europei, pentru că m-am săturat să fim mințiți și pentru că îmi doresc să fac mai mult pentru noi. Vreau ca noi toţi, cei din Diaspora, să fim şi mai uniţi, mai ales acum când ţara noastră, pe care am fost obligaţi s-o părăsim, trece prin clipe cumplite. Vreau să putem vota liber, fără sabotaje de genul celor din 2014, să ajutăm măcar cu un simplu vot România. Ştiu că va fi greu și asta pentru că legislația electorală din România spune că o persoană care vrea să candideze la alegerile europarlamentare, ca independent şi nu pe liste de partid, trebuie să strângă 100.000 de semnături. Dar tocmai de aceea mă bazez pe sprijinul vostru. Sunt român şi iubesc România la fel ca voi toţi, vreau să fac ce pot eu mai bine pentru ţara mea. Doar împreună putem reuși!”, a declarat Răzvan Ştefănescu în exclusivitate pentru ZIARISTII.com. În vara aceasta, pe 17 iulie, însoţit de soţia sa Laura şi de băieţelul lor Andrei (8 ani), Răzvan Ştefănescu a venit în vacanţă în România. Au intrat în ţară pe la punctul de frontieră Nădlac cu maşina proprie având numărul de înmatriculare „MUIEPSD„, personalizat şi legal înregistrat în Suedia, cu valabilitate în toate ţările UE, inclusiv în România. Trecerea sa prin ţară a atras un val imens de simpatie şi solidaritate şi a declanşat o serie de creaţii cu aceeaşi temă ca a plăcuţelor, care au umplut internetul. Pe câmpuri, în vârful munţilor, pe ogoare, pe şosele, în aer cu paraşuta, pe străzi la manifestaţii şi în mii şi mii de locuri pe reţelele de socializare, „MUIE PSD” a devenit cea mai puternică armă a românilor fără de putere împotriva „Ciumei Roşii”. Situaţia a atras ura guvernării PSD-ALDE. Imediat, capii Poliţiei Rutiere  s-au pus pe treabă şi au început să se ocupe de „suedez”. A început o operaţiune de filaj şi urmărire, plus zile de căutări în legislaţia rutieră, pentru a-i găsi românului din Diaspora nod în papură. La final, după o astfel de operaţiune inutilă şi care încălca drepturile civile ale şoferului, poliţiştii l-au săltat pe Răzvan Ştefănescu dis-de-dimineaţă şi l-au dus abuziv la Poliţie. I-au demontat plăcuţele de înmatriculare, prin încălcarea legislaţiei, şi l-au obligat să pună plăcuţele vechi, nepersonalizate. Într-o conferinţă de presă ridicolă, şefii Poliţiei Rutiere s-au făcut de râs în văzul unei ţări întregi, invocând în sprijinul acţiunilor lor o anume Convenţie de la Viena, care într-adevăr nu permitea folosirea plăcuţelor de înmatriculare doar din litere, dar în 1968! Dând dovadă de multă incompetenţă (folosită de liderii politici tocmai pentru a le obţine slugărnicia), respectivii nici măcar n-au avut curiozitatea să verifice dacă acea prevedere mai era valabilă. Şi nu mai era! Între timp, printr-un abuz incalificabil rămas încă în aer, poliţiştii îi făcuseră dosar penal lui Răzvan Ştefănescu! Ulterior, la presiunile presei şi ale opiniei publice din ţară şi din Diaspora, dosarul a fost clasat. Cu toate acestea, nimeni nu a fost sancţionat nici măcar administrativ pentru timpul pierdut de poliţişti pe banii contribuabililor pentru a-l „dovedi” pe un simplu cetăţean care „greşise” în a-şi arăta dezgustul total faţă de practicile vulgare ale guvernării. Răzvan Ştefănescu s-a întors în cele din urmă liniştit în Suedia, unde e stabilit din mai 2016. Locuieşte în suburbia Akersberga, aparţinând de capitala Stockholm. Visul său rămâne acelaşi ca al multor români din Diaspora: de a se putea întoarce cândva acasă, într-o ţară în care să nu mai fie posibile abuzuri precum cel trăit de el pe viu sau, mai ales, de genul represiunii din 10 august (în Piaţa Victoriei, unde de asemenea a fost prezent). Răzvan Ştefănescu a revenit în România pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională, la Alba Iulia, alături de mai mulţi români din Diaspora care au dorit să sărbătorească 100 de ani de la actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.