Curtea de Apel București și-a motivat decizia de a suspenda condamnarea la 3 ani de închisoare decisă pentru Adrian Iacob și Mihail Marcoci, foști șefi ai Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, cei care au amenințat-o și șantajat-o pe jurnalista Emilia Șercan. “Mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra personalității lor”, au explicat judecătorii, conform Aktual24.ro.
Argumentele Curții de Apel București pentru a nu-i trimite după gratii pe șantajiști:
„se află la un prim incident cu legea penală”;
„au o profesie”;
„au copii minori în întreținere”;
„un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra personalității lor”;
„erau bine integrați în societate anterior săvârșirii faptei”;
„nu existau dovezi că inculpații nu se pot îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertății”.
Motivarea Curții de Apel București
“Instanța apreciază că, în raport de circumstanțele personale ale inculpaților care se află la un prim incident cu legea penală, au o profesie și copii minori în întreținere, având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra personalității lor, de faptul că erau bine integrați în societate anterior săvârșirii faptei, neexistând dovezi că inculpații nu se pot îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertății, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunțării hotărârii de condamnare pentru ca aceștia să manifeste o diligență sporită în viitor, în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Din analiza elementelor aflate la dosar nu rezultă în nici un fel că inculpații sunt persoane care nu ar putea înțelege gravitatea faptelor decât recurgând la mijlocul represiv al privării de libertate, astfel încât va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei.”
Au apelat la subalternul Bărbulescu
Pe 24 mai 2021, Curtea de Apel București i-a condamnat pe Adrian Iacob și Mihail Marcoci, foști șefi ai Academiei de Poliție, la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității, în dosarul șantajării jurnalistei Emiliei Șercan, pe care au amenințat-o cu moartea dacă va continua să dezvăluie “fabrica de doctorate plagiate” patronată de cei doi.
Sentința nu este definitivă. Va urma recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Pe 24 mai 2019, Adrian Iacob și Mihail Marcoci erau puși sub urmărire penală pentru instigare la șantaj, după ce în dimineața acelei zile au fost făcute percheziții la domiciliile lor, dar și la Academia de Poliție.
În rechizitoriul trimis instanței, procurorii arătau că, la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2018, Adrian Iacob și Petrică Mihail Marcoci, în calitate de rector, respectiv prorector ai Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, l-ar fi determinat pe subalternul lor Gheorghe Adrian Bărbulescu să-i trimită Emiliei Șercan mesaje de amenințare, pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul Academiei. Cei doi instigator urmăreau astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională.
Iacob și Marcoci i-au cerut lui Bărbulescu să achiziționeze mai multe aparate de telefon second hand și cartele preplătite, pentru a-i transmite jurnalistei mesaje de amenințare.
Iacob și Marcoci au fost nevoiți să demisioneze de la conducerea Academiei de Poliție în luna mai 2019, la scurt timp după plângerea pe care le-a făcut-o Emilia Șercan.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Adrian Iacob și Petrică-Mihail Marcoci, foști rector și respectiv prorector la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, au fost condamnați luni, în primă instanță, de Curtea de Apel București, în dosarul șantajării jurnalistei Emiliei Șercan.
Pedeapsa decisă de judecători, potrivit minutei de ședință: câte 3 ani de închisoare cu suspendare, câte 120 de zile de muncă în folosul comunității, plus 80.000 de lei daune morale care trebuie achitate Emiliei Șercan.
Sentința Curții de Apel nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Iacob și Marcoci au fost nevoiți să demisioneze de la conducerea Academiei de Poliție în luna mai 2019, la scurt timp după plângerea pe care le-a făcut-o Emilia Șercan.
Cei doi foști șefi ai Academiei de Poliție au fost trimişi în judecată de procurorii DNA sub acuzația de instigare la șantaj, fiind acuzați că în 2019 l-au încurajat pe un coleg să-i trimită mesaje de ameninţare jurnalistei Emilia Şercan, pentru a o determina să oprească investigaţiile referitoare la plagiatele din cadrul Academiei.
Cei doi au fost condamnați să muncească în folosul comunității fie la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), din cadrul Primăriei Capitalei, fie la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.
În plus, cei doi sunt obligați de instanță să-i plătească jurnalistei și 80.000 de lei daune morale.
DNA i-a trimis în judecată pe Adrian Iacob și Mihail Marcoci în 2019, acuzându-i că s-au folosit de un subordonat, Gheorghe Adrian Bărbulescu (inculpat și el), care a trimis mesajul de amenințare și căruia i-au promis imunitate în fața legii pentru acțiunile sale.
În cazul lui Bărbulescu, procurorii DNA au disjuns cauza, întrucât bărbatul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. În primă insanță, în decembrie 2019, el a primit o condamnare mai ușoară decât șefii săi: un an cu suspendare.
Adrian Iacob, propulsat de Carmen Dan
Jurnalista Emilia Șercan a sesizat Poliția după ce a primit un mesaj de amenințare cu moartea. Șercan preciza, pe Facebook, că a primit amenințarea ”în contextul în care de trei săptămâni public în mod constant informații despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliție”.
Cea care l-a propulsat pe Adrian Iacob în funcții înalte a fost Carmen Dan. Din poziția de ministru de Interne (impusă de Liviu Dragnea), aceasta l-a împuternicit pe Iacob în funcția de rector în ianuarie 2018 și l-a numit în aceeași funcție trei luni mai târziu.
Iacob a tras sfori astfel încât prorector să fie tovarășul său Mihail Marcoci.
Un an mai târziu, în 2019, cei doi aveau să colaboreze pentru intimidarea jurnalistei Emilia Șercan, tocmindu-l pe Gheorghe Adrian Bărbulescu (subaltern al lor la Academia de Poliție) s-o amenințe cu moartea.
Vârsta actuală și funcțiile din 2019 ale celor doi șantajiști
Adrian Iacob (45 de ani)
chestor de poliție
profesor universitar doctor
rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Mihail Marcoci (46 de ani)
comisar-șef de poliție
conferențiar universitar doctor
prorectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Adrian Iacob – Mihai Marcoci
Soluția pe scurt
„În baza art. 396 alin. 2 Cpp condamnă pe inculpatul IACOB ADRIAN la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin. 1 C. pen.
În baza art. 67 alin. 1 Cp interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, k Cp pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 Cp interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, k Cp ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. 2 Cp impune inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare social derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere stabilit pentru inculpat, acesta va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 120 de zile în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, ce va fi desemnată de către Serviciul de Probaţiune Bucurețti.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. penal. II.
În baza art. 396 alin. 2 Cpp condamnă pe inculpatul MARCOCI PETRICĂ-MIHAIL la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin. 1 C. pen.
În baza art. 67 alin. 1 Cp interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, k Cp pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 Cp interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, k Cp ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. 2 Cp impune inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare social derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere stabilit pentru inculpat, acesta va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 120 de zile în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, ce va fi desemnată de către Serviciul de Probaţiune București.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. penal. III.
În temeiul art. 19 raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. coroborat cu art. 1349, art. 1357, art. 1373 C. civ. admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ȘERCAN EMILIA, la plata către aceasta a sumei de 80.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin.1, 2, 3 C. pr. pen. obligă inculpații, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de câte 6.000 de lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 276 alin. 2, 4 C. pr. pen. obligă inculpații, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de câte 3.602 lei fiecare către partea civilă reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronunțată conform art. 405 alin. 1 Cpp, azi, 24.05.2021.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Hoția universitară de Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” a fost confirmată oficial și penalizată de Ministerul Educației. Ministrul Monica Anisie a semnat ordinul prin care a fost retrasă acreditarea Şcolii doctorale de la Academia de Poliţie din Bucureşti.
Ministrul Anisie a precizat că decizia a fost luată în urma unui raport al Consiliului de Etică şi de Management Universitar. Raportul a fost devastator.
„În urma raportului Consiliului de Etică şi de Management Universitar, am realizat un ordin de ministru prin care am retras acreditarea Şcolii doctorale de la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» din Bucureşti”, a informat ministrul Educaţiei, conform Agerpres.
Conform legislației în vigoare, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” va putea relua activitatea de evaluare în vederea autorizării școlilor doctorale după 5 ani, adică din 2025.
Subiectul tezelor de doctorat de la Academia de Poliţie a făcut obiectul mai multor scandaluri de presă, dintre care unul a inflamat și Ministerul de Interne. Au fost dispuse verificări prin Corpul de Control al MAI.
Inspectorii Corpului de Control au stabilit că doar jumătate din lucrările raportate (și finalizate cu titluri de doctor) au fost controlate, iar multe nereguli au fost muşamalizate.
Titlurile de doctor acordate de Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” au fost investigate temeinic de Emilia Șercan, care a demonstrat existența unei mari rețele de corupție și impostură universitară, în interiorul Academiei. După dezvăluirile de pe Pressone.ro, jurnalista a primit amenințări cu moartea, care s-au dovedit a fi fost puse la cale de conducerea din acel moment a Academiei de Poliție.
Emilia Șercan: „Decizie istorică! O întreagă infrastructură de corupție academică este pe cale să se prăbușească”
„Premieră pentru mediul academic din România! Academia de Poliție devine prima universitate din țară care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor, ca efect al unei serii de 5 sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice.
Ministrul Educației, Monica Anisie, a semnat vineri ordinele de retragere a acreditarilor celor două școli doctorale ale Academiei de Poliție – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională –, la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar.
Decizia prin care se pune lacătul pe «fabricile de plagiat» de la Academia de Poliție, iar instituția este obligată să se reorganizeze, este una istorică.
Este pentru prima oară când un organism de control al Ministerului Educației, mai exact Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), propune retragerea acreditării unor școli doctorale, motivul fiind «încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională».
Și este tot prima oară când Ministerul Educației aplică o astfel de sancțiune, cea mai dură care se poate lua împotriva unei școli doctorale.
Academia de Poliție, instituția care a acordat un număr de 683 de titluri de doctor începând cu 1995, rămâne astfel fără dreptul de a mai organiza studii de doctorat și este obligată să intre într-un proces de reorganizare.
În urma cumulului celor cinci sancțiuni propuse de CEMU și aplicate de Ministerul Educației, o întreagă infrastructură de corupție academică este pe cale să se prăbușească.
Această infrastructură a dezvoltat, consolidat și perpetuat timp de 25 de ani o cultură a plagiatului și fraudei academice printre profesorii și doctoranzii de la Academia de Poliție, astfel încât copiatul și reciclarea de conținut au devenit standardul în instituția care formează profesional viitorii oameni ai legii.
Beneficiarii fraudelor academice din Academia de Poliție s-au infiltrat, în timp, în instituții cheie ale statului român – legislativ, executiv, justiție, structuri ale Ministerului de Interne – unde dețin, și în prezent, poziții de conducere.”
Articolul integral al Emiliei Șercan, pe Pressone.ro.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ofițerul de poliție care a amenințat-o cu moartea pe jurnalista de investigație Emilia Șercan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
O pedeapsă ușoară, dar acesta a beneficiat de clemența judecătorilor pentru că a colaborat în anchetă cu procurorii pentru ca aceștia să ajungă la adevărații conspiratori – rectorul Academiei de Poliția Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci.
”Ofiţerul de poliţie Adrian Bărbulescu, cel care mi-a trimis mesajul de ameninţare cu moartea a fost condamnat la un an de închisoare cu amânare după ce şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor şi a făcut acord de recunoaştere. Nu sunt foarte bucuroasă de această decizie a instanţei, însă sunt nevoită să înţeleg şi să accept faptul că pedeapsa pe care a primit-o este una mică pentru că prin declaraţiile pe care Bărbulescu le-a dat în faţa procurorilor DNA a contribuit la prinderea şi, sper eu, la condamnarea în final a autorilor morali, fostul rector Adrian Iacob şi fostul prorector Mihail Marcoci, cei care l-au instigat şi l-au determinat să-mi trimită mesajul de ameninţare”, a scris jurnalista pe Facebook.
Ea susţine că fostul rector al Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi fostul prorector Mihail Marcoci sunt cei care au încercat să o oprească şi continuă să o facă hărţuindu-o cu plângeri penale sau de altă natură pe la tot felul de instituţii, pe care i le fac direct sau indirect.
”Am tăcut destul despre toate presiunile din ultimul an; cred că e timpul să încep să vorbesc”, spune Şercan.
În 17 aprilie, jurnalista Emilia Şercan, cunoscută pentru anchetele privind plagiatele în rândul înalţilor demnitari şi al conducerii unor instituţii de învăţământ, cel mai recent la Academia de Poliţie, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că a primit ameninţări cu moartea şi că a depus plângere la poliţie, scrie News.ro.
În 24 aprilie, poliţiştii şi procurorii au făcut percheziţii la Academia de Poliţie, în biroul unui ofiţer suspectat că i-ar fi trimis mesajele de ameninţare cu moartea jurnalistei Emilia Şercan, dar şi la domiciliul acestuia.
În 25 aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că ofiţerul Gheorghe Adrian Bărbulescu de la Academia de Poliţie, este suspectat că ar fi transmis mesajele şi a fost plasat sub control judiciar.
De asemenea, rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob, şi prorectorul aceleiaşi instituţii, Petrică-Mihail Marcoci, au fost acuzaţi de instigare la şantaj, pentru că l-ar fi determinat pe Bărbulescu să o ameninţe pe jurnalistă.
”Ofiţerul de poliţie Adrian Bărbulescu, cel care mi-a trimis mesajul de ameninţare cu moartea a fost condamnat la un an de închisoare cu amânare după ce şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor şi a făcut acord de recunoaştere. Nu sunt foarte bucuroasă de această decizie a instanţei, însă sunt nevoită să înţeleg şi să accept faptul că pedeapsa pe care a primit-o este una mică pentru că prin declaraţiile pe care Bărbulescu le-a dat în faţa procurorilor DNA a contribuit la prinderea şi, sper eu, la condamnarea în final a autorilor morali, fostul rector Adrian Iacob şi fostul prorector Mihail Marcoci, cei care l-au instigat şi l-au determinat să-mi trimită mesajul de ameninţare”, a scris jurnalista pe Facebook, citată de News.ro.
Ea susţine că fostul rector al Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi fostul prorector Mihail Marcoci sunt cei care au încercat să o oprească şi continuă să o facă hărţuindu-o cu plângeri penale sau de altă natură pe la tot felul de instituţii, pe care i le fac direct sau indirect.
”Am tăcut destul despre toate presiunile din ultimul an; cred că e timpul să încep să vorbesc”, spune Şercan, citată de News.ro.
În 17 aprilie, jurnalista Emilia Şercan, cunoscută pentru anchetele privind plagiatele în rândul înalţilor demnitari şi al conducerii unor instituţii de învăţământ, cel mai recent la Academia de Poliţie, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că a primit ameninţări cu moartea şi că a depus plângere la poliţie.
În 24 aprilie, poliţiştii şi procurorii au făcut percheziţii la Academia de Poliţie, în biroul unui ofiţer suspectat că i-ar fi trimis mesajele de ameninţare cu moartea jurnalistei Emilia Şercan, dar şi la domiciliul acestuia.
În 25 aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că ofiţerul Gheorghe Adrian Bărbulescu de la Academia de Poliţie, este suspectat că ar fi transmis mesajele şi a fost plasat sub control judiciar.
De asemenea, rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob, şi prorectorul aceleiaşi instituţii, Petrică-Mihail Marcoci, au fost acuzaţi de instigare la şantaj, pentru că l-ar fi determinat pe Bărbulescu să o ameninţe pe jurnalistă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Operațiunea teroristă concepută de șefii Academiei de Poliție, la adresa jurnalistei Emilia Șercan, s-a întors împotriva agresorilor. La o zi după ce DNA le-a deschis dosar penal, au demisionat și rectorul Adrian Iacob, și prorectorul Mihail Marcoci.
Prorectorul Marcoci, la ieșirea din clădirea Ministerului de Interne: „Mi-am dat deja demisia, raportul meu de demisie a fost scris. Am avut o ultimă discuție cu doamna ministru, în care mi-am exprimat regretul pentru cele întâmplate. Este o anchetă în curs”.
Și rectorul Iacob și-a scris cererea de demisie din fucția deținută la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, le-a cerut lui Iacob și lui Marcoci să plece din fruntea Academiei de Poliție. Pe Iacob chiar ministrul Carmen Dan îl numise în funcția de rector, anul trecut.
Cu două zile înainte de alegeri, îndepărtarea celor doi era o urgență pentru PSD, partid grav afectat de scandalul de tip interlop-terorist generat de cei doi polițiști cu rang înalt.
Iacob și Marcoci au fost puși sub acuzare, joi, pentru tentativa de intimidare a ziaristei Emilia Șercan, cea care a dezvăluit plagiatul grosloan din lucrarea de doctorat a rectorului Adrian Iacob. Intimidarea a mers până la amenințări cu moartea.
Grupul interlop-terorist de la Academia de Poliție a fost destructurat de curajul Emiliei Șercan și de profesionismul procurorilor DNA care au lucrat la acest caz. Magistrații au ajuns rapid la autorii infracțiunii, chiar dacă aceștia își luaseră măsuri să acopere urmele.
Comunicatul Ministerului de Interne
„Conducerea Ministerului Afacerilor Interne a luat act de măsurile dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, de punere în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile față de rectorul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza», Iacob Adrian, și prorectorul Marcoci Petrică-Mihail. În aceste condiții, comanda Academiei de Poliție va fi asigurată, până la împuternicirea unui nou rector și a unui nou prorector, de către prorectorul Veronica Stoica. În conformitate cu art. 2721, alin. 2 din Legea 360/2002 privind Statutul Polițistului, Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail vor fi puși la dispoziție. Raportat la gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați și la prejudiciul de imagine adus instituției, precum și la calitatea și conduita impuse de lege pentru polițiști, conducerea Ministerului Afacerilor Interne solicită celor doi ofițeri să-și prezinte cererile de demisie. Având în vedere principiul autonomiei universitare, procedura demiterii de către ministru nu este posibilă în acest context, însă o decizie de eliberare din funcție se poate lua prin vot de către Senatul universității. O analiză a situației create la nivelul Academiei de Poliție este așteptată și din partea Senatului universității. Ministerul Afacerilor Interne condamnă orice act de intimidare sau de amenințare din partea vreunui angajat al ministerului și își exprimă toleranța zero față de astfel de fapte. Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate ale Poliției Române, a colaborat cu DNA în acest caz încă de la primirea sesizării depuse de jurnalistul amenințat și va acorda în continuare sprijin procurorilor pentru finalizarea cazului”.
Jurnalista Emilia Șercan a reacționat printr-un mesaj pe Facebook, după ce DNA a dat publicității comunicatul de presă despre cazul „Complotul generalilor”.
„În momentul în care dosarul va fi public și voi putea vorbi despre acest caz, veți putea afla și înțelege dimensiunile diabolice ale acestei povești, din care până acum se știe doar despre mesaje”, a scris Emilia Șercan.
Jurnalista a aflat din comunicatul DNA că rectorul Adrian Iacob (chestor de poliție, profesor universitar doctor) și prorectorul Mihail Marcoci (comisar-șef de poliție, conferențiar universitar doctor), de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, au pus la cale acțiunile de intimidare a ei. Cei doi sunt cercetați penal, sub control judiciar.
Din ce au aflat procurorii, operațiunea s-a desfășurat în trei etape, cu implicarea a trei personaje.
Adrian Iacob și Mihail Marcoci
Furios că Emilia Șercan îi răvășește doctoratul plagiat și îi pune în pericol fulminanta carieră de impostor universitar, rectorul Adrian Iacob (43 de ani) i-a pus gând rău ziaristei. A căutat soluții de a o opri.
Prorectorul Mihail Marcoci (44 de ani) a venit cu ideea „genială”: o intimidăm, o amenințăm cu moartea. A găsit omul potrivit, l-a instruit ce are de făcut și l-a asigurat că nu i se va întâmpla nimic.
Un subordonat al celor doi, Adrian Bărbulescu, angajat la Academia de Poliție, i-a trimis jurnalistei mesaje de amenințare cu moartea. Mesajele i-au fost dictate de Iacob și Marcoci.
Rămâne ca Emilia Șercan, la momentul potrivit, să dezvăluie „dimensiunile diabolice ale acestei povești”.
Mafie în toată regula la vârful Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Amenințarea cu moartea la adresa Emiliei Șercan a fost pusă la cale chiar de șefii instituției: rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci, ale căror doctorate plagiate fuseseră investigate de jurnalistă. Cei doi au fost puși sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
Procurorii DNA au anunțat joi seara, printr-un comunicat, că Adrian Iacob și Mihail Marcoci au pus la cale intimidarea jurnalistei Emilia Șercan. Potrivit anchetatorilor, cei doi s-au folosit de un subordonat, Adrian Bărbulescu (inculpat și el), care a trimis mesajul de amenințare și căruia i-au promis imunitate în fața legii pentru acțiunile sale.
Jurnalista Emilia Șercan a scris pe 17 aprilie, într-o postare pe Facebook, că a sesizat poliția după ce primise un mesaj de amenințare cu moartea. Șercan preciza că a primit amenințarea „în contextul în care de trei săptămâni public în mod constant informații despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliție”.
Adrian Iacob (43 de ani)
chestor de poliție
profesor universitar doctor
rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Mihail Marcoci (44 de ani)
comisar-șef de poliție
conferențiar universitar doctor
prorectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Conducerea Academiei de Poliție, pe site-ul instituției
Comunicatul DNA
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 378/VIII/3 din data de 25 aprilie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile față de inculpații:
– IACOB ADRIAN, rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”; – MARCOCI PETRICĂ-MIHAIL, prorectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”,
fiecare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la șantaj.
În ordonanța procurorilor se arată că în cauză există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: La sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, inculpații Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail, rector, respectiv prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigație – persoană vătămată, mesaje de amenințare (un mesaj tip text și cinci mesaje folosind aplicația Facebook Messenger) pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care îl vizau pe rectorul Academiei de Poliție, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională.
Concomitent, cei doi instigatori i-au promis polițistului care a trimis efectiv mesajele de amenințare că îi vor asigura protecția pentru a nu fi tras la răspundere penală și, pe parcursul săvârșirii faptelor, chiar i-au adresat încurajări.
Concret, la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relația de subordonare funcțională, diferența de vârstă și de grad profesional, relația personală care se dezvoltase între ei și recunoștința acestuia din urmă pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar, să transmită mesaje de amenințare persoanei vătămate pentru a o determina să înceteze investigațiile jurnalistice care îl vizau pe Iacob Adrian.
Solicitările au fost transmise în cadrul mai multor discuții pe care Bărbulescu Gheorghe Adrian le-a purtat atât separat cu cei doi, cât și împreună, în sediul Academiei de Poliție.
Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada martie – aprilie 2019, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea rectorului Academiei de Poliție, Iacob Adrian, care ar fi putut avea consecințe semnificative asupra carierelor celor doi ofițeri superiori, astfel încât pentru aceștia era esențial ca anchetele jurnalistice să înceteze.
În acest context, trebuie avut în vedere că funcțiile în cadrul învățământului universitar presupun deținerea titlului de doctor, iar continuarea publicării articolelor ar fi determinat un interes public crescut în sensul verificării suspiciunilor de plagiat. Interesul lui Marcoci Petrică-Mihail în stoparea anchetelor jurnalistice era determinat de faptul că numirea în funcția de prorector depinde în mod direct de rectorul instituției de învățământ, astfel încât pierderea funcției de către Iacob Adrian ar fi avut consecințe negative și asupra acestuia.
În acest context, există bănuiala rezonabilă că Marcoci Petrică-Mihail a conceput planul folosit pentru transmiterea mesajelor de amenințare, astfel încât să fie imposibilă identificarea autorului faptelor.
De asemenea, există bănuiala rezonabilă că Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au comunicat lui Bărbulescu Gheorghe Adrian conținutul mesajelor de amenințare care urmau să fie transmise persoanei vătămate și i-au dat asigurări prin promisiunea că îl vor proteja pentru a nu fi tras la răspundere penală.
Inculpaților Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte, fiecare, următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul de urmărire penală cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat; d) să nu depășească teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent; e) să nu se apropie de persoanele menționate în ordonanță și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale; f) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență; g) să nu exercite funcția de rector, respectiv prorector și să nu își mai desfășoare activitatea în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București; h) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail li se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
