De Ziua Internațională împotriva brutalității poliției, pe 15 martie, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție VeDem Just, din care face parte și judecătorul Cristi Danileț, cere ca agresiunile forțelor de ordine să fie anchetate cu celeritate în România, mai ales pe fondul înmulțirii alarmante a cazurilor de acest fel.
Cristi Danileț oferă și un “pont” extrem de important pentru cei care ajung să fie agresați fără motiv de polițiști: “Puțini știu că, potrivit jurisprudenței CEDO, se presupune că orice vătămare pe care o suferă o persoană aflată în întregime sub controlul poliției este produsă de agenții statului; prin urmare, statul are obligația de a furniza o explicație plauzibilă asupra originii acestor vătămări și de a aduce probe care să contrazică acuzațiile victimei, în special dacă acestea sunt susținute de dovezi medicale“.
Comunicatul reamintește incidentul foarte grav petrecut în septembrie anul trecut, când mai mulți polițiști de la Secția 16 din București au bătut, torturat și umilit doi tineri care le reproșaseră că nu poartă mască, dar le dau altora amenzi pentru același lucru.
Pe lângă comunicatul în care se face apel la autoritățile române să acorde o atenție specială acestui fenomen îngrijorător, al abuzurilor comise de polițiști, judecătorul Cristi Danileț publică un text deosebit de util. El arată drepturile oamenilor și ce obligații au polițiștii, precum și situațiile în care aceștia pot fi anchetați penal.
Ce scrie judecătorul Cristi Danileț pe site-ul VeDem Just despre reglementările legale pe care trebuie să le respecte polițiștii și sancțiunile la care se expun dacă fac abuzuri
„Începând cu data de 15 martie 1997, Colectivul care se Opune Brutalității din partea Poliției organizează o demonstrație anuală pe străzile din Montreal pentru a evidenția Ziua Internațională împotriva brutalității poliției. Aceasta s-a răspândit deja din Canada și Elveția în Germania, Anglia, Franța, Belgia, Spania, Portugalia, până în Nigeria, SUA și Mexic.
În Montreal, Canada, s-a constituit acum 16 ani COBP, ca un grup al victimelor și martorilor brutalizați de poliție, ce își propune să denunțe hărțuirea, violența, intimidarea, arestările abuzive din partea poliției, respective să informeze victimele cu privire la drepturile lor și modul de reclamare al polițiștilor.
În România, există patru tipuri de poliție: cea națională, de frontieră, cea locală și penitenciară. Polițiștii din cadrul poliției române și poliției de frontieră trebuie să respecte statutul profesiei și Codul etic, cel din poliția locală să respecte codul etic aprobat de fiecare structură locală, iar polițiștii de penitenciare să respecte recentul cod de conduită etică al personalului din sistemul administrației penitenciare.
Intervenția în forță și folosirea armei din dotare sunt reglementate în art. 50 din Legea nr. 218/2002 și art. 49 din Legea nr. 17/1996 și cuprinde patru etape: somația „Stai!”, somația „Stai că trag”, foc în plan vertical, foc asupra persoanei.
Pentru încălcarea unor sarcini de serviciu, polițiștii pot fi reclamați la șeful ierarhic care va sesiza comisia de disciplină ce poate aplica o sancțiune de la mustrare până la destituire.
Pentru comiterea unor infracțiuni, ei vor fi anchetați penal, iar cei care fac parte din poliția judiciară vor fi anchetați direct de către procuror. Codul penal pedepsește cu închisoarea polițiștii care:
- insultă, amenință sau lovește persoana față de care trebuie să presteze un serviciu public (purtare abuzivă, art. 296);
- pretinde favoruri sexuale de la acesta (folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, art. 299);
- îi provoacă puternice suferințe fizice sau psihice pentru a obține declarații sau informații, ori pentru a o pedepsi, intimida sau face aceasata din motive de discriminare (tortura, art. 282);
- închide o persoană care nu are nicio vină (represiune nedreaptă, art. 283);
- falsifică probe sau promite, amenință ori lovește o persoană pentru a obține anumite declarații sau pentru a-și retrage declarațiile în timpul unui proces (cercetarea abuzivă, art. 280);
- supune la tratamente inumane sau degradante o persoană privată de libertate (supunere la rele tratamente, art. 281).
Cât privește probațiunea, trebuie ținut seama că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se presupune că orice vătămare pe care o suferă o persoană aflată în întregime sub controlul poliției este produsă de agenții statului; prin urmare, statul are obligația de a furniza o explicație plauzibilă asupra originii acestor vătămări și de a aduce probe care să contrazică acuzațiile victimei, în special dacă acestea sunt susținute de dovezi medicale.
Exemple recente de brutalitate din partea poliției:
Pe 25 mai 2020, poliția din Minneapolis, SUA a fost anunțată la telefon 911 că o persoană a cumpărat țigări cu o bancnotă falsă de 20 dolari. Ofițerii sosiți la fața locului au arestat un cetățean de culoare, George Floyd. În timpul operațiunii, care a durat 8 minute și 46 secunde, Floyd a fost încătușat și, în timp ce alți doi polițiști îl țineau, unul dintre polițiști s-a așezat cu genunchiul pe gâtul său, ceea ce a dus la deces. Polițiștii au fost concediați a doua zi și trimiși în judecată pentru omor. Evenimentul a dus la mișcarea de protest „Black Lives Matter” în peste 100 de orașe din lume, ca reacție la modul în care poliția tratează minoritățile.
Pe data de 3 martie 2021, un număr de opt polițiși de la Secția nr. 16 din București au fost reținuți și anchetați pentru torturarea și lipsirea de libertate a doi tineri, în septembrie 2020. Ei susţin că au fost agresați de poliţişti în zona Eroii Revoluţiei din Capitală, după ce le-au atras atenţia agenţilor că nu poartă mască de protecţie şi dau amenzi fără temei. Ambii au fost încătușați, urcați în mașina poliției și loviți, după care unul a fost dus pe un câmp de lângă București și lăsat acolo, iar al doilea abandonat într-o zonă rău famată din oraș“.
