ziaristii.com

Etichetă: 40%

  • DOCUMENT. Consiliul Fiscal avertizează: creșterea pensiilor cu 40% va duce la măsuri dureroase în următorii ani! Deficit criminal: peste 6% în 2021, peste 7% în 2022

    Tot mai multe voci autorizate spun ferm că o creștere generalizată a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, ar duce la sinuciderea financiară a României. După Banca Națională și alte instituții financiare, a venit rândul Consiliului Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu.

    Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ), în Opinia sa privind bugetul de stat.

    Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar duce deficitul bugetar la cifre catastrofale:

    • 4,6 – 4,8% din PIB în 2020
    • peste 6% în 2021
    • peste 7% în 2022.

    Concluziile Consiliului Fiscal

    • Potrivit estimărilor, România avea în anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atât efectiv, cât și structural. Mai mult, deteriorarea soldului bugetar în perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuată din UE. În această perioadă, la nivelul UE, toate țările și-au îmbunătățit soldul bugetar, România fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european. Deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent, mai devreme sau mai târziu, în majorarea datoriei publice.
    • În ultimii doi ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare, care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie.
    • Consiliul Fiscal (CF) remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și al recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante.
    • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25% din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-ar materializa probabil la un nivel de cel puțin 0,2% din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente.
    • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5% din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
    • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale.
    • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2% din PIB. Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
    • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură, estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
    • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47% din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
    • Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori, este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public.
    • Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani.
    • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021. Estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor este de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară. Este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
    • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32% din PIB. Eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de -1,56 mld. lei sau 0,14% din PIB. Abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la – 0,1-0,15% din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete, care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa +0,7 mld. lei.
    • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere, în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
    • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice. Corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
    • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică.
    • CF salută intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor. Această reformă poate contribui în mod semnificativ la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public să mizeze pe venituri incerte.
    • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă.
    • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
    • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar, admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”), conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Arsene de la Neamț, tovarășul lui Dragnea, mai bagă niște bani publici în buzunarele lui Cumpănașu

    * Acestui nesimțit îi vom plăti pensie mare și lungă. A fost prins beat la volan și, de ciudă, s-a pensionat la 51 de ani

  • Orban: „Dacă un om politic dintr-o țară civilizată ar spune că va crește pensia cu 40%, ar râde lumea de el”

    Premierul Ludovic Orban a sugerat duminică seara, la România TV, că este imposibil ca statul român să suporte o creștere a pensiilor cu 40% într-un singur an, așa cum a impus PSD prin Legea pensiilor, aflată în vigoare.

    Uriașa creștere ar urma să intre în vigoare pe 1 septembrie 2020, dar o abordare realistă ar trebui să producă o schimbare majoră și curajoasă pe această temă.

    Ludovic Orban despre creșterea pensiilor

    • „Trebuie să ne gândim, să lăsăm deoparte populismele! Eu mi-aș dori să am oameni cu care să vorbesc efectiv de realitate, nu de vise, speranțe, iluzii. În sistemul public de pensii de azi, pensia poate să crească în mod real doar în trei situații: când crește numărul de angajați, când crește salariul mediu pe economie sau dacă crești contribuția la pensie. Noi oricum avem cea mai mare contribuție din Europa. Contribuția deja este suficient de mare și este foarte greu de suportat o creștere.”
    • „Practic, ce-ți rămâne? Creșterea numărului de angajați și creșterea salariului mediu pe economie. Lucrurile acestea nu pot fi realizate decât printr-o economie sănătoasă, care să se bazeze pe investiții, pe aplicarea inovării și cercetării în producție, pe transfer de tehnoologie, pe creșterea productivității.”
    • „Venim după ani buni de creștere economică falsă, care nu se bazează pe o creștere a producției, a productivității, pe creșterea semnificativă a investițiilor – private și publice.”
    • „Eu nu pot să înțeleg cum am ajuns în acest punct în care au venit oameni care au spus năzbâtii inimaginabile la televizor și lumea a crezut, nu a existat spiritul critic.”
    • „Trebuie gândit bine înainte să ne apucăm de o nouă lege a pensiilor, este nevoie de o nouă lege a pensiilor, prea a fost cârpită. Și ultima găselniță: de unde au scos 40% creștere economică de la 1 septembrie?”
    • „De ce s-au apucat ei să scoată din burtă – «mărim de la 1 iulie 2019» cu nu știu cât? După, au anunțat că măresc de la 1 septembrie 2020 cu nu știu cat.”
    • „De ce au hotărât să crească de la 1 septembrie 2020 cu 40%? Este un procent uriaș. Dacă orice om politic, din orice țară civilizată din lumea asta, s-ar duce și ar spune că crește pensia cu 40%, ar râde lumea de el. Nu l-ar crede nimeni, ăia au educație economică, ei știu foarte bine că nu poți să suporți.”
    • „Au făcut această creștere ca să câștige alegerile. Dacă se mărește de la 1 septembrie, se plătește din octombrie, adică înainte de vot. Care este proiecția pe 2021? Care este proiecția pe 2022?”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Creșterea pensiilor cu 40%? Terminați cu prostiile! Există o soluție rezonabilă. Iat-o!

    Creșterea pensiilor cu 40%? Terminați cu prostiile! Există o soluție rezonabilă. Iat-o!

    Creșterea tuturor pensiilor din România cu 40%, prevăzută în legea impusă de PSD-ALDE, este o bombă atomică de proporții apocaliptice. Măsura ar urma să devină operațională de la 1 septembrie 2020. Deși calculele îi ies foarte prost, Guvernul Orban spune peste tot că legea va fi respectată, deci că pensiile vor crește cu 40%.

    Ar fi o catastrofă națională! Ar fi dinamitate și bugetul României, și speranțele de dezvoltare a infrastructurii, și încrederea că țara asta poate fi guvernată responsabil.

    Am intrat, ca societate, în capcana populismului. A reușit PSD s-o facă și pe asta. Iar PNL pare incapabil să le spună oamenilor: fraților, e o păcăleală PSD-istă, e o nebunie, așa ceva nu se poate! De ce n-au mărit PSD-iștii pensiile cu 40% când se aflau la guvernare, să arate că le pot plăti?! De ce de la 1 septembrie 2020 și nu de la 1 septembrie 2019? Asta e: nu aveau de unde să le plătească! Au programat uriașa creștere cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, socotind că pentru trei luni vor găsi bani, se vor mai împrumuta câteva miliarde, apoi vor pune bomba în brațele previzibilei guvernări PNL-USR/PLUS-PMP.

    Guvernul Orban are un aliat credibil, care-l poate ajuta să iasă din încurcătură: tehnocrația bancară, în frunte cu conducerea Băncii Naționale a României. N-a fost deloc întâmplătoare ieșirea la rampă a economistului-şef al BNR, Valentin Lazea, care a recomandat Guvernului prorogarea (amânarea) înspăimântătoarei creșteri de 40%.

    Explicațiile lui Lazea, tăioase ca briciul: „Dacă se introduce acea creștere de 40% a pensiilor, bugetul explodează pur și simplu în 2021. Trebuie să ai nu știu câte măsuri de compensare ca să vii nu sub 3%, ci undeva deasupra lui 3%, cu destul de mult deasupra. Prorogarea creșterii cu 40% a punctului de pensie, din septembrie 2020, poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creștere mult mai mică, de ordinul câtorva procente, care oricum va reprezenta o creștere (și nu o reducere!), care oricum va duce la depășirea deficitului de 3% (dar cu puțin peste această valoare!), care oricum va fi finanțată din bani pe care statul român nu-i are”.

    Economistul-șef al BNR a mai spus că, numai ca efect al aplicarii legii pensiilor, deficitul bugetar ar ajunge la 4,5% din PIB în 2020, la 5,7% în 2021, respectiv la 6,5% în 2022.

    Valentin Lazea a atras atenţia că, deşi oamenii nu ştiu, orice depăşire a limitei de 3% implică împrumuturi externe la costuri tot mai mari, dar şi posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene, pe procedura de deficit excesiv.

    O altă voce credibilă și realistă este cea a lui Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, în prezent economistul-șef al Raiffeisen Bank. „Doar dintr-o lege avem un efort suplimentar pe buget de 5% din PIB. Orice economist ar spune că așa ceva nu încape în buget, cu taxele și impozitele din prezent, cu colectarea proastă și cheltuielile pe care le avem”, a spus Dumitru.

    El a atras atenția că majorarea cu 40% a pensiilor la 1 septembrie 2020 ar aduce în plus cheltuieli de 1-2% din PIB „dintr-un foc” și că respectivul efort bugetar trebuie susținut în fiecare an.

    Între politicienii „care dau” (PSD și aliații săi populiști) sau care nu au curaj să pună stop dezmățului bugetar (PNL, bântuit și el de tentația populismului) și tehnocrații din zona bancară, soluțiile corecte sunt la cei din urmă. Explicația e logică: aceștia nu sunt dependenți de voturile populației, deci nici de cele ale pensionarilor. În schimb, pentru politicieni, cei peste 5 milioane de pensionari reprezintă un bazin electoral esențial.

    Politicienii fac însă un calcul greșit. Ei ignoră faptul că nu toți pensionarii judecă simplist, în termenii „cu cât mi-a prescut pensia”. Liberalii, de exemplu, ar fi surprinși să afle că pensionarii responsabii, cu gândire evoluată, reprezintă un eșantion tot mai consistent. Sunt acei oameni care nu se întreabă doar cu cât le-a crescut pensia, ci și ce inflație a generat această creștere, dar și de unde vin banii suplimentari. Destui dintre ei – tot mai mulți! – preferă să nu le crească pensia, dacă respectiva mărire se va converti într-o nouă povară transferată copiilor și nepoților lor, prin creșterea datoriei publice.

    Tot mai mulți români – inclusiv pensionari – au realizat pericolul mortal care ne paște pe toți: depopularea României până la extincția acestui neam. Mostre ale catastrofei demografice pot fi văzute în majoritatea satelor, dar și în orașe care nu au atras investiții străine majore. Sunt localități în care a dispărut 70-80% din populație, iar cei rămași sunt aproape numai bătrâni. Sunt sate în care nu se mai nasc copii, pentru că nu mai are cine să-i facă. Tinerii sunt plecați și își cresc copiii în țări străine, bătrânii se duc unul câte unul, satele mor sub ochii noștri.

    Dacă punem în cârca generațiior tinere poveri tot mai mari, de genul datoriilor făcute pentru a plăti pensii crescute spectaculos, procesul de depopulare se va accelera. Prea puțini vor fi dispuși să rămână aici și să achite datoriile enorme făcute de generațiile iresponsabile ale părinților și bunicilor lor. Mai ales că le lăsăm doar datorii, nu și lucrări publice folositoare și producătoare de bani (infrasctructură de transport, mari lucrări de amenajare a teritoriului, agricultură modernă, turism dezvoltat, păduri valoroase, aer curat, școală eficientă, sistem de sănătate bine pus la punct, instituții eficiente etc.). Nimic din toate astea! Doar poveri, nu și o zestre care să fixeze tineretul, să descurajeze exodul.

    Acesta este costul dramatic al creșterilor nesăbuite de pensii și salarii din domeniul bugetar: depopularea criminală a României. Când îi auziți pe politicoeni că spun „noi vă dăm”, să știți că ei nu vă dau altceva decât o perspectivă sumbră! Ei rup echilibrele societății și vă lasă singuri la bătrânețe, cdeparte de copiii și nepoții risipiți în cele ptru zări.

    Guvernul Orban – care trebuie să rămână un guvern responsabil, avem mare nevoie de asta! – nu se află chiar cu spatele la zid. El are la îndemână o soluție decentă și rezonabilă, pe care populația, în marea ei majoritate, ar înțelege-o, ar accepta-o și chiar ar aplauda-o: o creștere a pensiilor de maximum 10%, care ar acoperi inflația de 4-5% și ar lăsa un surplus de câteva procente în buzunarele oamenilor.

    Dar nu e tot! Pentru ca soluția să fie și populară, Guvernul Orban ar putea anunța devansarea creșterii pensiilor! Astfel, în loc să fie mărite cu 40% de la 1 septembrie, ar putea fi mărite cu 10% de la 1 martie!

    Oamenii ar reține că:

    1. pensiile au crescut, nu au scăzut și nici măcar nu au înghețat;
    2. pensiile au crescut mai repede decât prevedea legea PSD.

    Per total, efortul bugetar va fi mult mai mic decât în varianta legii actuale. Vor mai fi pierdute unele voturi, dar majoritatea vor fi conservate, iar alte voturi – poate mai multe! – vor fi atrase din zona României responsabile.

    Pe o asemenea soluție ar putea fi construit bugetul pentru 2020. Dacă nu va pune stop nebuniei cu 40%, PNL va avea mari dificultăți în a guverna în următorul ciclu electoral (2020-2024). Abia atunci ar plăti factura lipsei de curaj în a spune stop populismului.

    Soluția propusă în aceste rânduri ține cont și de nevoia PNL de a obține rezultate foarte bune la alegerile locale și la cele parlamentare de anul viitor. Avem nevoie de un PNL cât bine reprezentat în următorul Parlament, după cum avem nevoie și de o alianță USR-PLUS cât mai puternică. Doar împreună, luând în coaliția de guvernare și PMP, ar putea face o majoritate de 67%, capabilă să reformeze România inclusiv prin schimbarea Constituției.

    E posibil ca PNL să guverneze responsabil, nepopulist, și să obțină și un scor foarte bun la alegerile din 2020? E posibil. Electoratul român, într-o bună majoritate, e mai matur și mai responsabil decât mulți dintre politicieni. Cetățenii sunt capabili să înțeleagă chiar și curbe de sacrificiu (dacă sunt bine explicate), ceea ce nu e cazul acum. Curba de sacrificiu e când micșorezi pensia, nu când o crești.

    Dacă se teme de posibilele consecințe electorale negative ale neaplicării creșterii cu 40% a pensiilor, PNL are o soluție: să lase guvernarea timp de câteva luni, de prin aprilie-mai 2020 până la alegerile din decembrie, unui guvern tehnocrat de sorginte bancar-financiară, care face ce trebuie făcut. Dar din decembrie 2020, asemenea „piruete” nu mai sunt posibile. Timp de patru ani, poate opt, PNL și USR-PLUS sunt condamnate să guverneze responsabil, nepopulist, chiar-antipopulist. Este singura șansă de a scoate România din băltirea în care se complace de 30 de ani, de a o moderniza, civiliza, europeniza.

    Curaj, PNL! Curaj, USR-PLUS! Lumea așteaptă lucruri mari de la voi. Iar lucrurile mari nu se fac dacă banii – mulți, puțini – sunt distribuiți pe criterii populiste.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!