Președintele României, Klaus Iohannis, s-a numărat printre foarte puținii șefi de stat din această parte a lumii care au lipsit în weekend de la summitul de pace pe tema Ucrainei organizat la Geneva, în Elveția. Iohannis a lipsit nemotivat, deoarece nu avea nimic prevăzut în program, absența sa fiind cel mai probabil legată de nemulțumirea că n-a primit niciuna din funcțiile vânate la NATO și Uniunea Europeană.
După câțiva ani de activitate febrilă pe plan extern, cu scopul declarat de a se profila drept următorul secretar general al NATO ori măcar comisar european pentru viitorul nou portofoliu pe Apărare, Iohannis a dispărut brusc din peisaj. Mai mult decât atât, a dat deja semnale că va respinge cererea americanilor ca România să cedeze unul din cele 7 sisteme Patriot ucrainenilor.
Această subită schimbare de atitudine pare foarte strâns legată de eșecul înregistrat în tentativele sale de a-și asigura un nou loc cald, plin de privilegii și bine plătit, în structurile euro-atlantice, după ce îi va expira mandatul de președinte al României.
Speranțele lui Iohannis de a obține postul de secretar general al NATO s-au spulberat la începutul lunii mai, când aproape că s-a autoinvitat la Casa Albă, pentru a-l întreba pe președintele american Joe Biden despre poziția SUA în această privință. Biden l-a dezamăgit pe Iohannis, reconfirmându-i că americanii îl vor susține puternic pe premierul olandez Mark Rutte la postul de șef al NATO. În schimb, președintele american i-a cerut lui Iohannis să facă diligențele ca România să ajute Ucraina cu un sistem Patriot. Șeful statului român n-a părut încântat și imediat după întrevedere a comis o nepolitețe gravă la acest nivel, declarând public că România așteaptă să vadă ce primește la schimb.
Polish President Andrzej Duda with an excellent speech at Ukraine’s Peace Summit in Switzerland.
“Russia, called the ‘prison of nations,’ is home to 200+ ethnic groups, most acquired through colonial methods.
Unlike European powers, Russia never decolonized and remains the… pic.twitter.com/wwwIEkTyWT
— Clare Fella (@clarenafo) June 15, 2024
Ulterior, în Politico.eu – site care și cu alte ocazii a publicat articole favorabile lui Iohannis – a apărut un text care părea un fel de lobby pentru președintele României la poziția de comisar european pe Apărare, funcție inexistentă acum, dar în plan să fie creată.
Nici acest plan de rezervă nu e sigur, mai ales după rezultatele alegerilor europarlamentare din 9 iunie, așa că președintele Iohannis pare efectiv scos în decor, lucru care i-a provocat o mare indispoziție. România a fost singura țară din regiune care și-a trimis la summitul de pace doar ministrul de Externe, pe Luminița Odobescu. Aceasta a avut un discurs bun, dar insuficient pentru a compensa absența șefului statului.
#PathToPeace in Ukraine must include return of Ukrainian children who are abducted by Russia to their parents, efforts to help them and investigate and prosecute crimes against them.
My take in a breakout session during Summit on Peace in Ukraine in #Switzerland pic.twitter.com/71hDlSuxLv
— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 16, 2024
În schimb, la Geneva s-a remarcat din nou Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, atât printr-o intervenție strălucită, cât și prin priza pe care a avut-o în rândurile elitei diplomației mondiale. Lidera de la Chișinău a subliniat că nu poate exista pace prin cedarea de teritorii în fața agresorului. Maia Sandu s-a întreținut informal, pe holurile summitului, inclusiv cu vicepreședinta SUA, Kamala Harris.
Good to reconnect with @VP Kamala Harris on the sidelines of the peace summit in Switzerland.
We discussed about the strong Moldova-US partnership and our shared commitment to peace and security in the region.
Looking forward to our continued cooperation. pic.twitter.com/NKFBqryqb5
— Maia Sandu (@sandumaiamd) June 16, 2024
Președintele polonez Andrzej Duda și cel letonian, Edgars Rinkevics, au avut de asemenea intervenții remarcabile, în care și-au arătat suportul total pentru Ucraina și au subliniat că pacea nu se poate face fără ca această țară să recapete controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate militar de Rusia. Letonianul a adăugat că procesul de pace trebuie obligatoriu să includă și returnarea copiilor ucraineni răpiți de trupele lui Putin și duși în Rusia.