Au trecut două săptămâni de când Jürgen Conings (46 de ani), fost soldat extremist în armata belgiană, e vânat de trupe speciale mobilizate de Bruxelles. Individul, deosebit de periculos, a fost dat în urmărire și de Interpol. Până acum, toate căutările au fost în zadar.
Înainte să dispară, Conings a lăsat două scrisori în care i-a amenințat cu moartea pe unii politicieni și virusologi, inclusiv pe reputatul medic Marc Van Ranst, adeptul unui lockdown dur în pandemia de Covid-19.
Conings e specializat în camuflaj, pentru că a participat ca soldat în misiuni din Kosovo, Irak și Afganistan. În presa din Belgia și Germania, el este numit „Rambo belgian”.
O fotografie a lui Jürgen Conings a fost făcută publică de autorități, în încercarea de a-l prinde pe acesta. În altă fotografie, „Rambo belgian” apare în uniformă și cu multe decorații pe piept.
Conings a anunțat că vrea să se alăture „rezistenței” și că s-ar putea să nu supraviețuiască, după cum îi scria, într-un mesaj, prietenei sale.
Într-o altă scrisoare, Conings îi amenința cu moartea pe mai mulți reprezentanți ai statului și pe renumitul virusolog belgian Marc Van Ranst.
Apoi, soldatul și-a depus insigna militară pe mormântul părinților săi.
Căutat de belgieni, olandezi și germani
Mașina lui Conings a fost găsită la marginea Parcului Național Hoge Kempen. În mașină se aflau inclusiv patru rachete antitanc. Se pare că individul s-a înarmat până în dinți. El a avut acces liber la depozitul de muniție al bazei sale militare. Se presupune că are la el cel puțin un pistol și o mitralieră.
Forțele de securitate sunt în alertă de 16 zile, și nu doar în Belgia, ci și în țările vecine. Pentru a-l găsi pe Conings, întregul parc național, cu suprafața de 5.700 de hectare, din provincia Limburg, a fost închis turiștilor.
Pe lângă 400 de reprezentanți ai forțelor de securitate belgiene, la căutări participă poliția olandeză și cea germană. Nemții au mobilizat unitatea specială a poliției federale germane de combatere a terorismului și a criminalității, GSG9.
La vasta operațiunea de căutare sunt folosite chiar și vehicule blindate. Deocamdată, fără succes: nici urmă de Conings.
Idolul „covidioților” belgieni
Jürgen Conings a devenit un fel de erou pentru extremiștii de dreapta și pentru negaționiștii pandemiei de Covid-19, dar și pentru unii militari. Aceștia își exprimă admirația față de el prin intermediul rețelelor de socializare. Ei se regăsesc în teoriile conspiraționiste ale lui Conings.
Vineri, 28 mai, Facebook a închis un grup de sprijin pentru fugar, cu aproape 50.000 de membri. Pe 23 mai, inițiatorii grupului au organizat un marș tăcut la Maasmechelen, un orășel în apropierea presupusului ascunziș temporar al lui Conings. La acțiunea din stradă au participat circa 200 de persoane.
„Este o rușine faptul că soldați sau foști ofițeri militari îl susțin pe Conings!”
Dispariția lui Conings a provocat revoltă în cercurile guvernamentale de la Bruxelles. Ministrului Apărării, Ludivine Dedonder, i-a fost cerută demisia când opinia publică a aflat că atitudinea lui Conings nu era nouă. Individul era pus pe lista agenției antiteroriste Ocam, pentru opiniile sale extremiste de dreapta, și a fost monitorizat de serviciul secret belgian. Armata l-a sancționat de mai multe ori în 2020, dar soldatul a rămas activ, ca antrenor de recruți pentru misiuni străine.
Într-o conferință de presă, Dedonder s-a apărat spunând că în armata belgiană nu există loc pentru extremism. „Este o rușine faptul că soldați sau foști ofițeri militari îl susțin pe Conings! Nu există loc pentru extremiști în cadrul armatei. (…) Au fost comise greșeli, care sunt acum cercetate”, a anunțat Dedonder.
Michel Hofman, comandantul forțelor armate belgiene, a oferit clarificări, transmițând un mesaj clar susținătorilor fugarului: „Conings nu este un luptător de rezistență, nici erou și nici victimă”.
Dedonder vrea acum să reglementeze prin lege examinarea mai atentă a soldaților cu acces la arme și la informații sensibile.
Premierul Belgiei, Alexander de Croo, a anunțat, de asemenea, un plan de acțiune împotriva tendințelor extremiste în cadrul forțelor de securitate.
Țintele lui Conings: virusologi și politicieni
Pentru virusologul Marc Van Ranst, măsurile autorităților belgiene vin prea târziu. El și familia sa au fost nevoiți să-și părăsească locuința, din cauza amenințărilor. Potrivit presei belgiene, familia lui Van Ranst se află în siguranță, fiind dusă într-o locație necunoscută și fiind păzită permanent de poliție.
Marc Van Ranst a fost susținătorul carantinei stricte (lockdown-ului dur), de aceea a fost atacat și amenințat, luni la rând, pe rețelele sociale.
Conings l-ar fi așteptat pe virusolog ore întregi, în ziua în care a dispărut.
El îl vede pe profesorul universitar ca fiind responsabil, împreună cu principalii politicieni din Belgia, pentru că oamenilor „le-a fost luat totul” în criza Covid-19. Aceste gânduri întunecate au fost exprimate de Conings într-una din scrisorile sale.
Omologul lui Șoșoacă
Multe dintre acțiunile iresponsabile ale lui Jürgen Conings au corespondent și în România. Rețeta negaționistă a belgianului e aplicată, până la un punct, de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă.
- Și Șoșoacă, la fel ca belgianul extremist, neagă pericolul pandemiei de Covid-19.
- Și Șoșoacă, la fel ca belgianul extremist, îndeamnă la nerespectarea regulilor anti-pandemie.
- Și Șoșoacă, la fel ca belgianul extremist, îi atacă violent pe virusologii și pe politicienii care au impus carantina, izolarea, starea de urgență și pe cea de alertă.
- Șoșoacă nu i-a amenințat cu moartea pe „șefii pandemiei”, dar s-a solidarizat cu timișoreanul care l-a amenințat cu moartea pe raed Arafat. De altfel, Senatoarea Urlătoare l-a și vizitat la ospiciu pe individul violent.
- Șoșoacă a vorbit, instigator, despre iminența unor scene apocaliptice în România (care, evident, au rămas doar în imaginația ei bolnavă): „vom fi luați cu armata de pe stradă și din case pentru a fi internați în spitalele Covid”.