Marți, dintre multele comentarii din coada articolelor de pe Ziaristii.com, mi-a atras atenția unul care mi se adresa direct. Era semnat de un jurnalist, Ioan Ardelean, și mi-a produs multă bucurie (mulțumesc, domnule coleg!), dar și mai multă tristețe. L-am recepționat ca pe o scrisoare de Crăciun – o scrisoare a prieteniei și deznădejdii – și am hotărât să-l public.
Aș vrea să-l îmbărbătez pe dl Ardelean, dar mă simt, la rându-mi, neputincios. A scris atât de sincer, a redat atât de bine trăirile sale după decenii de luptă cu demonii unei societăți bolnave, de speranțe spulberate de crunte dezamăgiri, încât nu mai am ce adăuga.
Doar atât: Sărbători cu bine, dragă domnule Ardelean! Crăciun Fericit și La Mulți Ani!
Sunt urările pe care le adresez tuturor celor ce parcurg acet text, tuturor celor care au citit măcar un articol de pe Ziaristii.com în acest an, tuturor oamenilor buni ce trăiesc în România dreaptă din visele noastre.
– Advertisement –
Și acum, mesajul-manifest al lui Ioan Ardelean.
„Sunt obligat să pun condeiul în cui”
„D-le Cartianu, dragi jurnaliști adevărați! După aproape 30+ de ani în presa post-decembristă, sunt obligat să pun condeiul/vorbele în cui. Nu înainte de a vă spune că vă iubesc/apreciez de zeci de ani – dețin tot ce ați publicat, d-le Cartianu.
Vă doresc, din tot sufletul meu, să rămâneți acea fascinantă rază de soare dumnezeiască – precum, azi, la mine în Ardeal – pentru presa profesionistă românească, pentru România euro-atlantică, nu bolșevică, originală, securistoidă.
– Advertisement –
Pot spune multe, multe, dar sunt aproape de apusul iminent. Scriu cu durerea celui care a așteptat o țară normală, fără comuniști – rusofili-securiști –, dar n-am întâlnit-o decât câțiva ani… pe vremea unui politician pentru care s-au făcut legi speciale pentru a fi pus la zid… iar așteptarea mea cu mine nu mai are răbdare…
Vă doresc Sărbători binecuvântate, La Mulți Ani fericiți! Rămâneți, vă rog, d-le Cartianu, cu sufletul curat, sincer, profesionist, iubitor și promotor al democrației, meritocrației! Nu sunteți singur!
Și militați, printre altele, la dizolvarea unei structuri privilegiate, putinisto-comuniste, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), struțo-cămila Securității! În afara privilegiilor, din banii românilor, nu are nimic uman, cinstit, democratic. Peste 90% din adunătura de nimicuri securistoide, autointitulate ziariști, au lins la greu, au manipulat, au adus omagii criminalilor ceaușiști, au turnat la Securitate… azi primesc pensii speciale peste indemnizația unui urmaș al eroilor din ’89…
Merită efortul dvs.”