Zeci de miliarde de euro din fondurile UE destinate politicilor de coeziune vor putea fi direcționați de țările membre către investițiile militare, anunță publicația „Financial Times“. Acesta este primul răspuns vizibil al Europei la realegerea lui Trump ca președinte al SUA și la schimbările pe care acesta le va aduce în politica externă americană. Practic, prin această măsură, UE face un pas major spre mult-așteptata construire a unor forțe de apărare europene proprii, îndeajuns de puternice pentru a descuraja agresori precum Rusia și a nu mai depinde de sprijinul american.
Statele membre UE vor putea să folosească fondurile de coeziune pentru a produce armament și muniții, pentru repararea ori dezvoltarea infrastructurii militare și pentru alte scopuri care vizează apărarea. Suma pusă în joc e colosală – circa 392 de miliarde de euro în intervalul 2021-2027, bani reprezentând o treime din bugetul comun al UE. Până acum, aceste sume erau destinate exclusiv reducerii inegalității economice dintre țările blocului comunitar. Până acum, din exercițiul financiar 2021-2027, s-a cheltuit doar 5% din această sumă.
În următoarele săptămâni, Guvernele celor 27 de țări membre UE vor fi înștiințate oficial că se flexibilizează criteriile pentru alocarea fondurilor de coeziune și că sunt libere pentru a-și dezvolta industriile de apărare și proiectele de consolidare a infrastructurii militare, cum ar fi refacerea drumurilor pe unde pot merge blindatele.
Este important de notat că, potrivit noilor norme, membrii UE își vor putea crește cu acești bani producția de arme și muniții, dar va fi interzis să-i folosească pentru a le cumpăra din alte țări.
– Advertisement –
Pentru țările de pe flancul estic al UE, vestea este providențială. Statele baltice și Polonia investesc deja masiv, de mai mulți ani, în creșterea capacității de apărare. La polul opus este România. Premierul Marcel Ciolacu, candidat acum la Președinție din partea PSD, a devalizat în 2023 bugetul Apărării pentru a umple traistele baronilor locali și ale clientelei politice. România a alocat anul trecut un minim istoric din PIB, 1,65%, deși tocmai se dăduseră garanții că va aloca 2,5% din PIB.
Flexibilizarea criteriilor pentru cheltuirea banilor din fondurile de coeziune este privită de PSD și PNL, cel mai probabil, ca pe o mană cerească și o nesperată oportunitate de a sifona noi bani europeni către firmele de casă, în așa-zise reparații de drumuri ori în fabricile de armament falimentare, conduse de interpuși ai partidelor.
Pentru România, singura speranță ca banii să fie folosiți util este o schimbare de conducere politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie.