PNL este al doilea partid, după PSD, care trage concluzia că e pe cai mari după alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Nicolae Ciucă, președintele liberalilor, a anunțat vineri după-amiază că liderii partidului au decis, în unanimitate, să aibă propriul candidat la prezidențialele din toamnă și să nu meargă în tandem cu PSD.
La fel ca și social-democrații, care au avut ședință în dimineața zilei de vineri, liberalii pornesc de la premisa că sunt iubiți de popor și că pornesc ca favoriți în alegerile prezidențiale. Ciucă a prezentat chiar și cifre. După socotelile liderilor PNL, partidul ar fi avut peste 30% din voturi pe 9 iunie, adică pleacă de la 2,5 milioane de voturi.
Este un calcul riscant atât la PSD, cât și la PNL, deoarece scorul mare obținut de aceste partide s-a obținut prin mobilizarea de tip fanariot a electoratului din mediul rural, cu implicarea masivă dincolo de limita legii a primarilor și baronilor locali, și nu în ultimul rând prin fraude electorale importante.
În toamnă, mobilizarea primarilor și a baronilor locali nu va mai fi atât de mare, ceea ce înseamnă că PSD și PNL se vor baza în principal pe simpatizanții reali și într-o măsură mai mică pe electoratul scos „cu biciul” din case de primari pe 9 iunie.
Șeful PNL și oamenii din jurul său văd altfel situația. Nicolae Ciucă: „Am încheiat întâlnirea conducerii PNL cu preşedinţii de filială din întreaga ţară. Am avut o analiză a rezultatelor obţinute la alegerile locale şi europarlamentare. Am plecat de la datele pe care le avem astăzi de la Biroul Electoral Central. Discutăm despre scorul politic al PNL, de peste 30%, şi un număr de 2,5 milioane de voturi. (…) La final, am avut o discuţie legată de perspectiva alegerilor viitoare şi, în unanimitate, toţi preşedinţii de filială au susţinut ca PNL să aibă propriul candidat la alegerile prezidenţiale”.
Într-o analiză făcută după alegeri, sociologul Barbu Mateescu observa că, de fapt, PNL a înregistrat un recul major la nivelul electoratului. Liberalii au pierdut în fața PSD primării și consilii județene importante, care erau redute PNL-iste de decenii. Cel mai notoriu caz: eșecul lui Gheorghe Flutur la CJ Suceava.
Chiar și în orașele importante unde liberalii au reușit să-și păstreze primăriile, acest lucru s-a petrecut cu scăderi majore ale numărului de votanți. Emil Boc și Mihai Chirica, de la Cluj și Iași, sunt două exemple elocvente.