Am mers zilele trecute să iau 10 borcane de miere de la un om care are stupi. Ne știm de multă vreme, ne-am tot ajutat reciproc.
Acum, în semn de mulțumire, am primit și un borcan de brânză de burduf, o roată de caș afumat și o bucată de telemea. Iar unul dintre băieții lui, un puști de școală, mi-a oferit o icoană pe care a pictat-o pe sticlă.
Omul despre care vă povestesc are o condiție modestă. Locuiește într-o gospodărie… mult sub media europeană. Nu are serviciu. Însă este foarte harnic și trăiește din stupi și din ceea ce numim agricultură de subzistență.
Posedă probabil cea mai acută înclinație spre economisire pe care am văzut-o la cineva; chivernisește fiecare bănuț pentru a lăsa un dram de avere celor 4 copii: o fată și trei băieți. Într-o altă parte a satului a construit singur o casă, a bocănit la ea vreo 10 ani și tot nu cred că a terminat-o, în fiecare an a mai adăugat ceva – ba tâmplărie, ba izolație, ba o gresie.
– Advertisement –
Acum era amărât, poliția tocmai îi reținuse talonul dubei cu care cară stupi și alte mărfuri. O rablă, evident. Nu prea are bani să cumpere altă mașină, fiindcă s-a înțeles cu cineva dintr-un sat din sudul țării, unde merge cu stupii, să cumpere pentru câteva mii de euro o gospodărie, cu ceva teren și o casă bătrânească locuibilă, „să aibă și fata ceva”.
M-a întrebat: „Nu-i așa, domnu’ Bogdan, că acum cresc taxele pe mașinile astea? Nu mai îmi vine să cumpăr una la fel (Euro 3), fiindcă cred că o să plătesc foarte mult”.
În paranteză fie spus, în mediul rural din România există o piață a mașinilor astea de 500-1.000 de euro, cu care îți faci treaba, de exemplu faci naveta de acasă până la serviciul din cel mai apropiat oraș sau până la pensiunea turistică unde te-ai angajat și de unde nu poți să vii noaptea pe jos acasă.
– Advertisement –
În țara asta există un simț acut al sufocării. Dacă ești sărac, plătești taxe fiindcă ești sărac și poluezi. Dacă muncești, plătești taxe fiindcă muncești, mai multe taxe decât dacă nu muncești, când, nu-i așa, nu ai de ce să plătești taxe fiindcă nu muncești.
Există o Românie care are acces la capital, o Românie înfiptă la banii statului, care primește fonduri europene, primește credite cu garanții de stat, care primește subvenții. Care poate să trăiască pe datorie. Care risipește banii și care își dă singură salarii.
Și mai există o Românie a celor care se chinuie să acumuleze propriul capital, plătind taxe și suportând piedici peste piedici. Care în curând nu vor mai putea suna nici la 112 dacă au datorii la stat.
România nu are instituții incluzive, ci extractive. Despre ele ne spune știința că ar trebui schimbate.
DE ACELAȘI AUTOR:
* Exact despre asta este vorba!
* Autoflagelarea liderilor reformiști
* Solidaritate între lup și oaie?!
* Elita de pradă
* Reduceți statul, nu creșteți taxele!
* PSD, treci la spălat vasele!
* Păzea, Simion vrea să ia Petromu’ pentru el, cu banii voștri!
* Nicușor și impostorul
* Sub cizma rusească va fi prea târziu
* Ticăloșii dau vina pe PNRR
– Advertisement –