„Marea dezvăluire” lansată de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, și devenită mare suspiciune în societate, privind diferența dintre numărul de decese Covid-19 pe două platorme ale statului român, este de fapt un lucru normal, explică Radu Lupescu, medicul anestezist român decorat de preşedintele Franţei.
Teoria lui Vlad Voiculescu a fost preluată, chiar dacă pe un ton mai scăzut, și de succesoarea sa Ministerul Sănătății, dr. Ioana Mihăilă, care i-a și fost secretar de stat.
Dr. Radu Lupescul, care lucrează într-o clinică din Strasbourg, susține că polemici privind numărul de persoane decedate de Covid-19 sunt şi în ţări cu sisteme de sănătate mai dezvoltate. El a explicat pentru Adevărul cum se contabilizează în alte ţări aceste decese şi de ce există în România o diferenţă de 20.000 de cazuri.
Pe 18 aprilie, Radu Lupescu a abordat această temă pe profilul său de Facebook. El a scris: „A apărut în ultimele zile în presa din România o polemică în privința numărului de persoane decedate în urma pandemiei și raportarea lor. Spus simplu, întrebarea esenţială este dacă o persoană infectată cu Covid a decedat CU Covid sau DE Covid. Acestă polemică nu este una nouă, ci apăruse deja în primăvara şi vara anului trecut, şi nu doar în România. Să vedem care e situația în alte țări”.
Ce se întâmplă în alte țări
Dr. Radu Lupescu a analizat situaţia din mai multe ţări. Și a început cu cea în care trăiește și lucrează el.
„În Franţa au fost reproşuri ba că se raportează prea puţini morţi de Covid (pentru că persoanele decedate la domiciliu sunt contabilizate manual cu mare întârziere, certificatele de deces fiind trimise prin poştă), ba că se contabilizează prea multe persoane decedate de Covid (pentru ca Franţa a raportat ca decese din cauza Covid toate persoanele decedate în casele de vârstnici în care cauza probabilă era Covid-19)”, spune Radu Lupescu.
„De exemplu, dacă una sau două persoane care au fost testate pozitiv au decedat, dar într-un scurt interval de timp au decedat alte persoane în acelaşi cămin şi acestea aveau simptome compatibile, au fost declarate (în Franţa) ca fiind decedate din cauza Covid chiar dacă nu au fost testate. În Belgia au fost incluse în statistici, mai ales la începutul pandemiei, toate persoanele decedate care aveau simptome compatibile Covid şi pentru că… numărul de teste era insuficient”.
Un exemplu „extrem” este cel al Rusiei, care „are un mod extrem de restrictiv de declarare a persoanelor decedate de Covid, numărând numai persoanele decedate la spital, care au avut mai multe teste pozitive şi care au beneficiat de o autopsie care confirmă cauza principală a decesului ca fiind Covid-19”.
Acest mod de raportare explică de ce, când agenţia Rosstat a declarat o supramortalitate de 228.000 de persoane decedate la sfârşitul lunii decembrie, Rusia avea oficial doar 56.000 de decese cauzate de Covid.
Vice prim-ministrul Tatiana Golikova a recunoscut, la finalul anului 2020, că 81% din aceasta supramortalitate ar putea fi cauzată de pandemia de Covid şi de consecinţele ei, plasând de fapt Rusia în Top 3 al ţărilor cu numărul cel mai mare de persoane decedate din cauza pandemiei.
Soluția OMS
„În anumite cazuri, din experienţa mea, uneori este greu de declarat o singură cauză de deces. Un exemplu e o persoană cu o boală respiratorie cronică gravă care este testată pozitiv cu Covid. Alte exemple pot fi o aritmie cardiacă gravă sau un infarct, care poate surveni în cazul unor pacienţi pozitivi şi pot duce la decese, aceste patologii putând fi consecinţa Covid-19 sau apărute concomitent. În fond, trebuie făcută distincţia între cauzalitate şi corelare. Este Covid cauza decesului, sau diagnosticul Covid a survenit concomitent cu decesul, cauza fiind alta? În unele cazuri este dificil de tranşat”, a mai spus Radu Lupescu, care este şi reprezentantul medicilor de la clinica Rhena din Strasbourg.
Medicul român a explicat și care a fost soluția oferită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). „Pentru a aduce claritate în aceste legitime întrebări, OMS a făcut precizarea următoare: «În scopuri de supraveghere, o moarte atribuită Covid-19 este definită ca moartea rezultată dintr-o boală clinic compatibilă a unei persoane cu infecţie probabilă sau confirmată cu virusul Covid-19, cu excepţia cazului în care o altă cauză de deces care nu poate fi legată de Covid-19 (de exemplu, traume) a fost stabilită în mod clar. Nu ar trebui să existe o perioadă de recuperare completă între boală şi deces». Această definiţie, chiar dacă nu este 100% limpede, este, totuşi, un reper”.
Medicul anestezist a explicat pentru „Adevărul” regula stabilită de OMS: „Este foarte uşor de declarat un caz Covid când decesul are o cauză clară. Regulile descrise de OMS sunt destul de clare când est vorba de o pneumonie cauzată de Covid-19, dar sunt puţin mai neclare când este vorba de o cauza cardiacă. De exemplu, când o cauză de deces este o insuficiență cardiacă acută, în recomandările iniţiale publicate de OMS, cauza cardiacă este cea reţinută, Covid-19 fiind doar o comorbiditate. De exemplu, în cazul unui pacient pozitiv Covid care se prezintă cu un infarct şi moare de insuficienţă cardiacă acută sau stop cardiac, nu este considerat Covid în recomandările OMS. Pe de altă parte, un număr mare de decese în exces au fost declarate, iar o parte dintre ele sunt stopuri cardiace extra spitaliceşti. Acestea pot fi cauzate de tromboze şi embolii pulmonare sau infarct. Dacă facem o analogie cu gripa, ştim că în perioada epidemiei de gripă sunt declarate mult mai multe cazuri de infarct şi de decompensări de insuficienţă cardiacă. De aceea spuneam că este uneori greu de făcut o diferenţă clară între originea pur cardiacă şi responsabilitatea virusului. În definiţia OMS, când se spune de compatibilitate, se ţine cont de cauzalitate. Chiar dacă pacientul nu a fost testat, dacă face o insuficienţă respiratorie acută, are un CT scanner evocator, atunci lucrurile sunt clare”.
Diferență de 20.000 de decese în România
O altă modalitate de contabilizare a deceselor este de a se lua în considerare excesul de mortalitate din ultimul an faţă de mortalitatea anilor anteriori.
Radu Lupescu a ataşat mai multe tabele publicate în „The Economist”, în care se contabilizează diferenţele între numărul persoanelor declarate ca fiind decedate din cauza pandemiei şi cele probabile.
„Această diferenţă este foarte mare în cazul multor ţări, unele cu sisteme de sănătate reputate ca fiind bune. Bineînţeles, sunt şi alte cauze de deces. De exemplu, în Romania, dar şi în alte locuri, multe operaţii au fost amânate luni de zile şi există temeri serioase că va fi o supramortalitate din alte cauze (cancer, boli cardiovasculare etc.), pacienţii neputând fi trataţi corespunzător din cauza suprasolicitării spitalelor”, afirmă medicul.
„În cazul României, diferenţa între excesul de mortalitate raportat şi cel «posibil cauzat de Covid» este de mai bine de 20.000, dar acest lucru nu este neobişnuit, pentru motivele de mai sus, situaţia fiind identică în multe ţări. Modul de calcul fiind diferit de la o ţară la alta, diferenţe comparabile cu ale României se constată în cazul Poloniei, Cehiei, Bulgariei, Serbiei, Rusiei, dar şi în cazul Austriei, Italiei, Spaniei, Olandei, Marii Britanii, SUA. A considera că un deces este un deces CU Covid sau un deces DE Covid este strict o chestiune medicală, care ţine de metodologia de raportare – în România, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 570 din 6 aprilie 2020″, explică Radu Lupescu.
„Există în România o subraportare sau o supraraportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19? Dacă ne uitam la statisticile din alte ţări, aş tinde să spun că nu. Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituţiile statului raportează greşit într-un sens sau în altul poate avea efecte nefaste la nivelul populaţiei și scădea încrederea în instituţiile statului”, e concluzia doctorului Lupescu.