Anul 1941 a fost unul tragic pentru Bucovina, dar și pentru Basarabia. Românii care s-au trezit peste noapte în altă țară (URSS) își doreau un singur lucru: să se mute printre români. Ar fi vrut să treacă granița în România, pentru a scăpa de Uniunea Sovietică.
Pe 1 aprilie, sute sau chiar mii de români au încercat să treacă granița din URSS în România, după ce sovieticii au lansat un zvon cum că li s-ar permite să o facă.
Numai că în loc să-i lase să traverseze frontiera, bolșevicii sovietici i-au ucis în masă la Fântâna Albă.
Evenimentul poartă numele de Masacrul de la Fântâna Albă, iar Moscova nu a recunoscut niciodată că a omorât români din Bucovina și i-a aruncat în gropi comune.
– Advertisement –
Cifrele victimelor diferă. KGB spunea că ar fi fost doar câțiva morți. Martorii povestesc de mii de morți, într-o ambuscadă pregătită de puterea sovietică. A fost o pedeapsă pentru români, să nu-și mai dorească să se mute în România, ci să rămână în URSS.
Regizorul Tudor Giurgiu a făcut un film despre acest masacru, în care povestește și un alt episod important al răfuielii sovietice cu populația românească.
În filmul „Pădurea de Molizi” se arată cum rudele celor uciși au fost deportate în Siberia sau Kazahstan. Motivul: erau considerați dușmani ai poporului.
– Advertisement –
Din păcate, despre asta se vorbește puțin sau deloc în România. Foarte puțini cunosc despre Masacrul de la Fântâna Albă, spune regizorul. Poate de asta unii nu consideră că Rusia le-a făcut rău românilor și nu văd niciun pericol în declarațiile belicoase ale Moscovei la adresa Bucureștiului.
Pe lângă această categorie există și unii care știu ce s-a întâmplat în trecut, dar au decis să facă pact cu rușii, cu comuniștii.
Eu cunosc oameni, inclusiv din Republica Moldova, care au fost deportați în Siberia, care au avut de suferit din cauza frigului, foamei. Chiar și așa, consideră Uniunea Sovietică un stat fanion al libertăților individuale.
O să dau un singur exemplu foarte actual. Este vorba de fostul premier al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîî.
Despre doamna Greceanîi se știe în Republica Moldova că s-a născut în orașul Tomsk din Siberia. Acolo a fost deportată familia sa, în vagoane de animale. Părinții săi au scăpat ca prin minune de moarte.
În loc să le povestească oamenilor despre coșmarul comunist prin care a trecut familia sa, Zinaida Greceanîi a ales să se înscrie în… Partidul Comuniștilor. Chiar a fost premier pe vremea lui Vladimir Voronin.
Apoi a intrat și în Partidul Socialiștilor, al lui Igor Dodon.
S-a întâlnit și cu Vladimir Putin. În loc să-l fi întrebat despre deportări, despre ce crede KGB-ul despre masacrul de la Fântâna Albă, a negociat cu Gazprom prețurile gazelor.
Când a fost întrebată de ce nu merge la comemorarea victimelor deportărilor, a răspuns că toți cei care merg o fac „de dragul dividendelor politice”.
Totuși, asta nu a încurcat-o să participe la toate evenimentele comuniste alături de Voronin, apoi alături de Dodon. Mai mult, presa de la Chișinău a scris să fiica sa și-a luat cetățenia rusă.
Vă povestesc despre Zinaida Greceanîi pentru că, ironia sorții, va fi președinta primei ședințe a Parlamentului Republicii Moldova – miercuri, 22 octombrie.
Paradoxal, va prezida ședința de deschidere a unui Parlament cu o majoritate pro-europeană, care consideră Rusia un pericol pentru Republica Moldova.
DE ACELAȘI AUTOR:
* La început au fost amenințările
* Vaccinul suprem
– Advertisement –