Statul român își continuă, sub regimul Iohannis-PSD, apropierea de modelul Rusiei lui Putin, în care serviciile secrete tind să preia cu totul controlul asupra societății, economiei și vieții politice. Pe lângă numeroasele agenții de informații deja existente, se profilează clar apariția una nouă, cu personalitate juridică și puteri foarte extinse: Direcția Generală de Informații a Armatei. Un proiect de lege publicat de Ministerul Apărării Naționale arată că spionajul militar va deveni un fel de GRU rusesc în variantă românească.
DGIA nu numai că va căpăta personalitate juridică, dar va putea să-și înființeze firme (sub acoperire, bineînțeles), să facă filaje, interceptări și percheziții, scrie G4Media.ro, care publică știrea privind proiectul de lege. În acest moment, nici măcar SRI nu are dreptul să facă percheziții, această atribuție revenindu-le Parchetelor cu aprobarea unui judecător.
Până în momentul de față, DGIA era o direcție în cadrul MApN și care nu avea buget propriu.
Proiectul de lege – care după toate aparențele va trece fără probleme de Parlament, cu votul majorității PSD-PNL – prevede că DGIA va putea obține, pe lângă fondurile date de minister din bani publici, și fonduri provenind din „alte surse legal constituite”, adică – pe românește – își va face firme comerciale și va derula activități economice cot la cot cu cele civile.
Așa cum experiența a confirmat până acum din imixtiunea celorlalte servicii secrete în viața economică a României, această prevedere legală deschide larg ușa corupției și distorsionării profunde a economiei de piață din România. Pe scurt, în general, firmele deținute sub acoperire de servicii ori de ofițeri sau foști ofițeri ai acestora fac afaceri cu statul. Se obțin contracte foarte profitabile pentru firmele respective și păguboase pentru bugetul public. În multe cazuri, aceste contracte merg până acolo încât pun grav în pericol chiar viața unor oameni sau aduc atingere siguranței naționale.
Este de notorietate, de exemplu, contractul pentru furnizare de kerosen pentru MiG-urile 21 Lancer pe care Armata l-a încheiat cu un fost partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și cu generali SRI. Compania a făcut un profit enorm vânzând kerosen de cea mai proastă calitate, care a stricat avioanele de luptă. Acestea au trebuit duse, anul trecut, la uzina din Bacău, pentru a fi reparate. Exemplul de mai sus poate fi multiplicat de sute și mii de ori la scara întregii țări în ultimele decenii, cu efecte mai mult sau mai puțin grave.
Un alt element care provoacă îngrijorări dintre cele mai serioase îl reprezintă posibilitatea ca DGIA să facă filaje, interceptări de comunicații și percheziții cu mandat de la judecător, exact ca și procurorii din Parchete!
Din proiect nu lipsește, bineînțeles, o nouă mărire a numărului de funcții de conducere, urmând să se mai angajeze un prim-adjunct și doi adjuncți ai directorului general.
Potrivit proiectului de lege asumat de Angel Tîlvar (PSD), ministrul Apărării, scopul acestei promovări a DGIA la rangul de serviciu de informații cu personalitate juridică și atribuții extinse ar fi „o delimitare clară a atribuțiilor de cele ale Statului Major al Apărării”, în „contextul geopolitic turbulent și impredictibil”, precum și la „exigențele partenerilor euro-atlantici”.
Într-un capitol adăugat după Revoluție în cartea sa, „Orizonturi roșii”, generalul Ion Mihai Pacepa (fostul adjunct al spionajului extern comunist fugit în 1978 și decedat de Covid în 2021) făcea o analiză din surse deschise a evoluției situației din România și concluziona că în țara noastră s-au perpetuat nu numai conducerea foștilor activiști de partid comunist, ci și puterea serviciilor secrete din perioada dictaturii. Pacepa atrăgea atenția că România tinde, din acest motiv – pentru că nu a existat o ruptură reală de trecutul comunist a elitelor politico-militare –, să replice sistemul Rusiei după destrămarea URSS. În Rusia, scria Pacepa, serviciile secrete, mai ales KGB-ul, au preluat controlul asupra țării, transformându-se din instrumente ale statului în însuși statul.