În România, cineva care a ucis români la Revoluție și mineriade a fost reales președinte și va muri în patul său. În SUA, cineva care a fost președintele celei mai mari puteri a lumii a ajuns în fața Justiției și a fost găsit vinovat.
Relevant nu e dacă Trump va face sau nu pușcărie, ci faptul că Justiția e funcțională. Verdictul lui Trump a fost dat de un juriu. Nu m-ar mira ca printre membrii juriului să fi fost și americani care au votat cu Trump. Însă la proces au contat doar faptele.
Niciodată, în România, nimeni nu e vinovat pentru nimic. Țara cade în prăpastie, dar nu știm cine a împins-o. Mereu, contemplăm cadavrul unei victime fără ucigaș. Dramatic e că nici măcar nu mai simțim revoltă. Sau mirare. Doar resemnare, în cel mai bun caz.
Privesc cu admirație peste Ocean și nu pot decât să visez la o Românie în care Justiția e justă pentru toți, de la cerșetor la președinte. Vreau o țară unde judecătorii să nu mai fie numiți politic, prin găști de interese, care duc la cele mai înalte poziții în stat. Doar o Justiție vindecată de cancerul corupției ne poate reda statutul de țară, cu adevărat.
Odată cu aducerea lui Trump în fața Curții, s-a spulberat un mit, acela al omului intangibil, care poate să facă ce poftește, fără teama de consecințe. Până acolo, România mai are mult. Enorm.