Sunt indicii că în Rusia se întâmplă ceva chiar la vârf, iar demiterea lui Șoigu de la Ministerul Apărării, epurările pornite de Putin aici și disperarea cu care se lansează ofensive în Ucraina arată acest lucru, observă numeroși analiști. Principalul motiv pare a fi acela că Putin, abia instalat în al șaselea său mandat ca președinte al Rusiei, înțelege că timpul curge în defavoarea lui, deoarece resursele nu sunt deloc infinite, așa cum vrea să lase de înțeles propaganda Kremlinului.
Echipe ale FSB bântuie chiar acum coridoarele clădirii Ministerului Apărării de la Moscova, fac controale, confiscă documente și arestează persoane. Înalți oficiali sunt demiși sau săltați și băgați la dubă. E vorba, de fapt, de destructurarea structurii de conducere pe care fostul ministru Serghei Șoigu a consolidat-o în cei 12 ani de domnie (2012-2024).
În acest timp, în Ucraina, rușii deschid noi fronturi și atacă din toate puterile, încercând să preseze victorii care să silească Guvernul de la Kiev să ceară pace.
Felul în care se desfășoară ofensivele rusești sugerează că acestea nu fac parte dintr-un plan general. Sunt necoordonate și, de aceea, pierderile sunt enorme, mai ales că vehiculele blindate sunt tot mai rare. S-a ajuns ca în unele zile să fie pierduți și peste 1.700 de militari (morți, răniți și dispăruți în luptă).
1/10 What Putin won’t tell you: russia is in much deeper trouble than it seems. Analysis by @joni_askola pic.twitter.com/cmI4JgHG0Q
— Artur Rehi (@ArturRehi) May 15, 2024
Ce se întâmplă, de fapt, la Moscova?
Numirea noului ministru al Apărării, Belousov, și epurarea în curs de desfășurare în cadrul Ministerului Apărării arată că timpul trece de-acum în defavoarea Rusiei. „Ceasul ticăie și Putin știe acest lucru“, arată bloggerul militar estonian Artur Rehi într-o trecere în revistă a evenimentelor.
Epurarea a început cu arestarea generalului rus Ivanov, om de încredere de-al lui Șoigu luat de FSB din pat, de acasă, la ora 4 dimineața – exact stilul NKVD-ului interbelic al lui Stalin. Multe alte persoane au fost demise sau chiar arestate între timp.
De fapt, remarcă mai mulți analiști, numirea lui Belousov – un economist și auditor civil – la Apărare arată că resursele Rusiei încep să-și atingă limitele. Obiectivul lui Belousov este de a spori eficiența Ministerului rus al Apărării și a industriei de apărare.
Numirea lui Belousov ar putea duce la îmbunătățiri pe termen lung în ceea ce privește eficiența Ministerului Apărării și reducerea corupției, care sub Șoigu a atins proporții înspăimântătoare. Dar, pe de altă parte, schimbarea ar putea genera conflicte interne, un proces decizional mai lent și o anumită zgârcenie în distribuirea resurselor.
Faptul că ofensivele Rusiei se poartă oarecum haotic în mai multe direcții indică o grabă la Kremlin, unde Putin conștientizează că nu mai are timp. Rușii se așteaptă ca Ucraina să se mobilizeze, iar ajutorul substanțial să înceapă să curgă tot mai mult până la sfârșitul anului.
Ceea ce se întâmplă acum pe frontul din Ucraina aduce întrucâtva cu ofensivele disperate ale Germaniei din primăvara și vara anului 1918, în Primul Război Mondial. Germanii au aruncat atunci toate forțele încercând să tranșeze conflictul pe frontul de Vest, cu francezii și britanicii, înainte ca pe câmpul de luptă să sosească armata americană. Ofensivele, de o violență extremă, au dus la unele câștiguri, dar n-au rupt frontul, iar începând din toamnă presiunea a început să crească, germanii fiind dați înapoi. Sufocați de sancțiunile economice, rămași fără resurse și copleșiți de forța mereu crescândă a forțelor franco-americano-britanice, aceștia au cerut armistițiu pe 11 noiembrie.
Experții estimează că, dacă Ucraina poate rezista fără a suporta pierderi teritoriale și umane substanțiale în următoarele luni, Rusiei îi va deveni extrem de dificil să continue războiul, pe care nu va avea cum să-l mai câștige.