Peste 55% dintre români consideră, într-un sondaj recent, că regimul comunist a fost mai degrabă benefic pentru țară, iar 66% spun că Ceaușescu a fost un președinte bun pentru România.
După 1989, România preluată de Iliescu și FSN s-a scăldat într-o ambiguitate morală legată de regimul comunist, față de dictatura ceaușistă și de atrocitățile comise de Securitate. Alte state care au trecut prin regimuri similare, inclusiv cel nazist, au acționat mult mai rapid pentru a pune aceste lucruri în ordine.
România a condamnat oficial regimul comunist în decembrie 2006, la 17 ani după înlăturarea lui Ceaușescu, prin Raportul Comisiei Tismăneanu. Ședința solemnă din Parlament a fost transformată atunci, pe alocuri, într-un adevărat circ de foști nomenclaturiști comuniști și securiști, în frunte cu „patriotul” Vadim Tudor. S-a spus atunci inclusiv că raportul de condamnare a comunismului este “antiromânesc”.
În ultima parte a mandatului lui Iohannis, raportul a dispărut de pe site-ul administrației prezidențiale. L-am recuperat și l-am postat pe Comunitatea Liberală 1848.
– Advertisement –
Utilizarea simbolurilor și a gesturilor fasciste fuseseră interzise printr-o Ordonanță de Urgență în 2002.
În toți acești ani de ambiguitate legată de condamnarea regimului Ceaușescu, o întreagă armată de foști securiști a lucrat intens la relativizarea comunismului și a rolului Securității în oprimarea populației și a dizidenței.
Au lucrat intens la romantizarea imaginii Securității, care era prezentată drept patriotică, eroică, ba chiar anti-ceaușistă. Sute de foști colaboratori ai Securității primeau indemnizații de revoluționari. Judecătorii de la ÎCCJ au decis revoltător, în cazul asasinării dizidentului Gheorghe Ursu, că Securitatea nu făcea poliție politică. Iar victima nu era dizident, pentru că ideile lui nu se propagaseră în societate.
– Advertisement –
Am urmărit și am relatat despre aceste orori pe Comunitatea Liberală 1848.
În acest timp, crește favorabilitatea românilor față de dictatorul Ceaușescu și regimul comunist. Încurajată și de propaganda Kremlinului, care lucrează nestingherită de ani de zile în această direcție, fără s-o deranjeze serios nicio instituție a statului.
A explicat istoricul Cosmin Popa ce vrea de la noi și cum ne vede Moscova, într-un episod al podcastului Comunitatea Liberală. Ne vrea într-o zonă gri, ambiguă, sceptică față de democrația liberală. Adică fix unde ne plasează sondajul realizat de INSCOP.
Absența unei memorii colective bine cimentată asupra ororilor comunismului este una dintre cauzele pentru care atât de mulți români privesc “îngăduitor” comunismul. Este și motivul pentru care am insistat ca prin PNRR să finanțăm o serie de muzee, inclusiv Muzeul Ororilor Comunismului, Memorialul de la Sighet și cel de la Râmnicu Sărat sau Muzeul Revoluției Române de la Timișoara.
Nu democrația liberală este motivul pentru care mulți oameni se uită cu ochi îngăduitori la perioada comunistă, ci faptul că avem o democrație liberală cu încă multe fisuri, pe care trebuie să le acoperim pentru a reda încrederea oamenilor în democrație și libertate.
DE ACELAȘI AUTOR:
* Marcel e cu fotomodelul Nordis și suge liniștit la „banii nepotului”
* Anti-bullshit: adevărul despre “e în PNRR”
* Vacile sacre ale socialiștilor
* Opriți nebunia!
* Ciolacu, mai rău decât Covidul: ne împrumutăm cu 8.000 de lei pe secundă
* Cum e să fii trumpist român? Zece luni mai târziu
* Trăiască globalismul suveranist!
* Piticul mistic și măgarul vesel
* PNRR-ul ăla rău pe care nu-l găsea Ciolacu
* Cartea lui Ciucă
– Advertisement –